Inainte, martie 1978 (Anul 35, nr. 10248-10274)

1978-03-15 / nr. 10260

2 CARNET „Drum de glorii. Pagini din eroismul armatei române în războiul nostru pentru independență“ de general maior dr. ILIE CEAUȘESCU col. dr. VASILE I. MOCANU prof. univ. dr. ION CALIN Intre cărțile cu o ținută științifică remarcabilă pu­blicate in ultima vreme de Editura craioveană „Scrisul românesc“, un loc aparte îl ocupă volumul „Drum de glorii. Pagini din eroismul armatei române In războiul nostru pentru independență“ semnată de general maior dr. Ilie Ceaușescu, colonel dr­ .Vasile I. Mocanu și prof. univ. dr. Ion Călin. In acest volum, autorii, așa după cum mărturisesc în prefa­ță, au căutat să surprindă „istoria vie a masei de mi­litari, care a făcut efortul suprem în acest război, a dat cea mai grea jertfă de singe și care a pus, mai pre­sus de orice, la locul înal­tei cinstiri, interesele vitale ale patriei“. Cartea se o­­prește asupra momentelor semnificative ale războiului, începînd cu pregătirile fe­brile ale armatei romăne din aprilie 1877 și pînă la în­toarcerea sa triumfală în Capitală, la 8 octombrie 1878. Astfel, volumul se des­chide cu capitolul „Glasul tunului de la Calafat, pre­ludiul independenței de stat“ și se încheie cu un capitol intitulat semnificativ „Glo­rie eroilor independenței“. Intre acestea, ca Intr-un scenariu de film. In ordine cronologică, autorii redau principalele momente, prin­cipalele bătălii ale războiu­lui pentru independența na­țională. Istoricii Ilie Ceaușescu, Vasile I. Mocanu și Ion Că­lin, printr-o documentare minuțios făcută în arhive. In presa vremii și prin con­sultarea exhaustivă a lucră­rilor consacrate acestui răz­boi, oferă cititorilor o carte bogată în date și fapte. Vo­lumul se remarcă mai ales prin modul de a privi aspec­tele istoriei războiului de independență în care tînăra armată română, prin fapte­le sale de arme, și-a Înscris gloria și faima în istoria modernă a lumii. Ineditul cărții constă tocmai în fap­tul că autorii au privit vic­toriile obținute de armata română ca pe un efort co­lectiv al Întregii națiuni, în care rolul principal l-au a­­vut ostașii; alături de co­mandanții lor, ostașii au luptat cu un curaj „ce nu se poate povesti“ — după cum remarca un corespon­dent de presă străin. Cartea, care se distinge printr-un profund patriotism, este istorie vie a acestui mare­­ moment din trecutul patriei noastre. ION RUSU SIRIANU Curier juridic Popescu Marin și Iorda­­che Dumitru, Craiova. Mo­dul de organizare a timpu­lui de lucru se stabilește prin regulamentul de ordine interioară. Se consideră muncă în timpul nopții a­­ceea care se prestează între orele 22—6, cu posibilitatea abaterii, în cazuri justifica­te, cu o oră în plus sau In minus față de aceste limite. Din cele relatate de dv. bă­nuim că, în unitățile în care lucrați, munca în timpul nopții s-a stabilit a fi cea desfășurată între orele 22—6. Cum schimbul trei își în­cepe activitatea la orele 24, înseamnă că nu puteți primi sporul de 15 la sută de ort pentru 6 ore (24—6). Pentru ultimele 2 ore din schimbul doi (22—24) nu se plătește sporul, fiindcă acest timp nu reprezintă cel puțin ju­mătate din programul de lu­cru (art. 114—117 din Codul muncii). Olaru Florea, Craiova. Po­trivit prevederilor art. 17 din Legea nr. 26/1067 și pct. 21 al. 1 din Precizările nr. 2038/1968 ale Ministeru­lui Muncii, indemnizația de concediu se calculează în funcție de cîștigurile efectiv Încasate pe ultimele 12 luni premergătoare concediului de odihnă. Matei Lelca, Craiova. Con­form art. 14 (2) din Decre­tul nr. 02/1976, nu puteți ce­re reconstituirea vechimii în muncă cu martori, deoa­rece nu sînteți încadrată în muncă. De altfel, nu v-ar folosi la nimic, fiindcă pen­tru obținerea unei pensii este necesară o vech­­ime în muncă de cel puțin 10 ani. Constantin Titel, Filiași. Conform art. 120 din Codul muncii, orele în care se­ prestează muncă In zilele de repaus săptămînal se com­pensează cu timp liber co­respunzător (cite ore «fi lu­crat duminica) sau sunt re­tribuite cu un spor de 100 la sută, din retribuția tari­fară de încadrare. MIHAIL MOHOR­­ jurist O prezență activă pe scena celei de-a doua ediții a Festivalului na­țional „Cîntarea Româ­niei“, formația de dan­suri populare de la în­treprinderea de celule electrice Băilești. Foto: V. Mihăilescu Comitetul de partid de la „Textila“—Calafat Intr-o ședință comună a comitetelor de partid și U.T.C. din întreprindere, s-a dezbătut articolul publicat in ziarul „înainte“ sub titlul „Se urmărește stăruitor fi­­nan­tatea muncii de educație a tineretului?". Cu acest pri­lej s-a stabilit un program de măsuri care vizează sar­cini concrete cu termene și responsabilități, direcțiile principale de acțiune pentru eliminarea neajunsurilor manifestate, îmbunătățirea stilului de muncă al orga­nizației U.T.C. Prin progra­mul de măsuri elaborat se ÎNAINTE Din istoricul presei progresiste doljene de ani de la apariția revistei „Revoluția socială“ Istoria presei progresiste din Dolj a înregistrat mo­mentele apariției gazetelor „Revista Olteană“, la 15 martie 1888, și „Revoluția socială“, la 14 martie 1898, ca evenimente de o impor­tanță deosebită pentru difu­zarea ideilor socialiste. Periodicul" „Revoluția­­ so­cială" gherea a apărut sub „ve­lul Radoviceanu D.D.“, fruntaș al mișcării revoluționare craiovene. Săptămînalul craiovean, pri­ma gazetă socialistă din Ro­mânia purtînd această titu­latură, s-a înscris prin țelul pe care și l-a propus, prin ideile revoluționare propa­gate, în rîndul celor mai a­­vansate periodice ale epocii. Exprimîndu-și deschis cre­zul lor socialist, adeziunea la lupta revoluționară clasei muncitoare care era a „datoare a se organiza în o nouă societate, cerînd luptînd rînd pe rînd înce­și pînd cu sufragiul universal și ducînd tot inainte lupta din tată în fiu pînă la rea­lizarea dezrobirii desăvârșite a omului“, redactorii revis­tei precizau încă din pri­mul număr: „că nu departe e ziua cînd muncitorimea înfrățită (...) va face să dis­pară robia și nedreptatea înlocuin­d-o prin legea drep­tății, ca fiecare să primeas­că răsplata dreaptă a mun­cii sale și să se bucure de roadele acestei munci“. In coloanele revistei au fost publicate numeroase artico­le referitoare la situația proletariatului, la lupta sa, la revendicările economice și politice ale muncitorimii și țărănimii: opt ore de muncă, desființarea armatei permanente, egalitatea în fața legilor, dreptul la în­trunire, asociație și grevă, impozit progresiv, prietărirea țăranilor. împro­mot­odată, „Revoluția socială" s-a solidarizat cu lupta „fraților de suferință de peste Carpați“, îndemnîn­­du-i să acționeze pentru desăvârșita unire a tuturor românilor. Editată într-o perioadă în care în mișcarea fească și socialistă muncito­are au loc puternice, transformări, iar autoritățile de stat in­tensificau măsurile represi­ve împotriva revoluționari­lor. „Revoluția socială“, de­venită apoi „Reforma so­cială“, „Democrația româ­nă“ și „Adevărul de azi“, a avut în anii 1898—1900 un rol deosebit în activitatea clubului socialist local. Prof. LUCHIAN DEACONU ■ Băilești. Pe scena Ca­sei de cultură, elevi ai Li­ceului agroindustrial din lo­calitate au prezentat un reu­șit spectacol muzical-core­­grafic, desfășurați sub gene­ricul „Țară de vis, țară de glorii“. Programul a cuprins coruri, recitări, cântace și dansuri populare, muzică folk și dansul tematic „Roa­­dele pămîntului“. Spectaco­lul, de o înaltă ținută artis­tică, a exprimat încă o da­tă virtuțile interpretative ale unor tineri, bogăția fol­clorului local, frumusețea portului popular din zonă. Prof. MARIAN PIRNEA ■ Argetoaia. Conferința femeilor a analizat, recent, activitatea desfășurată de comitetul comunal al femei­lor de la alegerile anterioare și pînă în prezent, stabilind și unele măsuri corespunză­toare pentru aplicarea ne­abătută în viață a hotărî­­ te scriu corespondenții voluntari­ ­­lor Conferinței Naționale a P.C.R. din decembrie 1977. Cu această ocazie a fost or­ganizată și o expoziție de artă populară cu obiecte confecționate de femeile din comună și a fost prezentat un program artistic susținut de elevii școlii generale. D. GEORGESCU ■ Giubega. Din inițiativa comandanților de detașa­mente de pionieri de școala generală din locali­ta­tate, a avut loc, recent, „Carnavalul mărțișorului“. Au participat șoimi și pio­nieri din comuna gazdă și invitați din Perișor, Galicea Mare, Galiciuica, Brigada mărțișorului, dansul țigăn­cilor, momentul folk, para­da costumelor, concursul de muzică ușoară și populară au atras, deopotrivă, aplau­zele spectatorilor. ANETA BĂLĂCI ■ Craiova. In cadrul e­­tapei de masă a Festivalu­lui național „Cintarea Ro­mâniei“, în sala de festivități a Liceului industrial nr. 9 Craiova au avut loc două reușite spectacole cultural­­artistice, susținute de for­mații ale Liceului „N. Băl­­cescu“ din Craiova. BANUȚOIU dorel­ ­ Căciulatu. Formații ar­tistice ale căminului cultu­ral din comună au prezentat un frumos program artistic. Spectatorii au aplaudat pe merit formațiile de ocarine și de cavaler de călușari, brigada artistică, precum și pe realizatorii montajului „Creștem o dată cu țara“. COSMIȚA POPESCU S­PORT Faza județeană a „Daciadei“ Tenis de masă Timp de două zile, în sala de sport a Liceului „Frații Buzești“ din Craiova s-au desfășurat întrecerile fazei județene la tenis de masă (categoria 14—19 ani și peste 19 ani), programate în ca­drul competiției naționale „Daciada". La această fază au participat peste 150 de băieți și fete, câștigători ai etapelor de masă la care au fost antrenați aproximativ 10 000 de tineri din orașele și satele doljene. In urma disputării partidelor, pe pri­mele trei locuri s-au clasați ■ băieți (14—19 ani) —‘ Petcu Ion (Lie. ind. de chi­mie), Manda Vili (Lic. ind. Filiași), Șerban Marcel (Lic. agroind. Dăbuleni). Cat. peste 19 ani — Dumitrescu Dorel, Bobocică Marcel (am­bii de la Combinatul chimic Craiova), Totolea Gheorghe (Universitatea) , fete (cat. 14—19 ani) — Petcu Maria­na (Șc. gen. Robănești), E­­nache Elena (Șc. gen. Ro­bănești), Scarlătescu Elena (Șc. gen. Comoșteni). Cat. peste 19 ani — Sándor Ele­na (Facultatea de agrono­mie), Diaconu Elvira (Fa­cultatea de agronomie), Gă­­man Maria (Sic. agroind. Segarcea). Finalele pe țară se vor desfășura în zilele de 25—26 martie a.c. la Tg. Jiu. BOX Două atractive gale de verificare Electroputere — C­S­ M.Reșița 20—4 C.F.R. Craiova — Voința Brăila 9—11 In sala sporturilor din Craiova s-au întîlnit echipe­le de box Electroputere și C.S.M. Reșița, gala fiind cîș­­tigată de craiovenii cu sco­rul de 20—4. Iată rezultatele tehnice în ordinea catego­riilor, primii boxeri fiind craioveni: C. Cornoiu și M. Iovan termină la egalitate cu C. Tîmplaru și respectiv V. Cirstea; M. Tatulea b.p. P. Pîrtac; M. Stancu b.p. D. Onciu; M. Vișan b.p. A. Nicola; D. Sfîrșie b.ab. S. Feraru; I. Barbu eg. cu M. Daniliuc; S. Olaru b.ab. Fr. Gaida; I. Roșu b.p. St. Fri­­gura; St. Florea b.ab. Gri­­gore Răduică; P. Dragu eg. cu I. Motroc; D. Ușurelu b.p. I. Sala. In cealaltă întîlnire, care a avut loc în sala Grupului școlar C.F.R. Craiova, vic­toria a revenit boxerilor de la Voința Brăila la scorul de 11—9. In fața formației C.F.R. Craiova, care a in­trodus în echipă o serie de boxeri tineri, cu mai puțină experiență a ringului. Punc­tele craiovenilor au fost ob­ținute de I. Curea, Gh. Nisi­­peanu, P. Iancu cite 2 și C. Babolea, D. Dinu și V. Sîr­­bu cîte­ un punct. I. GORGAN arbitru internațional de box Cei vizați răspund are in vedere organizarea unor acțiuni concrete pentru educarea prin muncă și pen­tru muncă a tinerilor. Co­mitetul de partid asigură redacția ziarului „înainte“ că va desfășura o activitate continuă de îndrumare a or­ganizației U.T.C. pentru perfecționarea activității și obținerea unor rezultate cit mai bune. D. G. A. I. A. Dolj Cele relatate în articolul „încă din primele zile să se atace din plin lucrările pe toate șantierele“ corespund cu realitatea, atit in ceea ce privește asigurarea cu documentații, cit și execu­ția lucrărilor de către con­structor. Colectivul de con­ducere al D.G.A.I.A. Dolj a făcut o analiză pe fiecare obiectiv, scoțînd în evidență lipsurile și greutățile întim­­pinate. Pentru anul 1978 s-a întocmit un grafic de pro­iectare, în funcție de înce­perea fiecărui obiectiv și un grafic de lucrări cu Trustul de construcții. Lucrările de proiectare pentru investiții, cu complexitate mai mică, se vor executa de către per­sonalul tehnic al biroului de investiții. In acest fel se va trece operativ la execu­tarea lucrărilor în regie. In­­țelegînd necesitatea punerii în funcțiune a obiectivelor din agricultura județului Dolj, vom lua toate măsu­rile pentru predarea la timp a documentațiilor și lucră­rilor. 15 — III 1978 MIERCURI 15 MARTIE 16,30—19,00 Radiojurnal, buletin meteo-rutier. 17,00 Columna — emisiune de is­torie. File din lupta clasei noastre muncitoare pentru dreptate socială. 17,30 Să trăim și să muncim In chip comunist. Suprema datorie. 18,00 Cadran legislativ. E­­ducația prin muncă și pen­tru muncă, optim cadru al afirmării tinerei generații. 18.20 Itinerar județean, azi, județul Mehedinți. 18.La Ra­­dio-melodii. DE L A M l l_ fT t E 9 Dumitru Golescu și Marinaș Dunavăț, ambii din comuna Moțâței, se îndreptau spre casă cu o căruță încărcată cu scânduri în valoare de aproape 2000 lei, pe care le procura­seră nu de la vreun depozit de specialitate, ci din demon­tarea unei barăci aflată în cîmp, pe un teren al I.A.S. Eti­chetarea unei asemenea fapte nu se poate face decit prin prisma prevederilor legale, adică hoție curată. ■ Aflați în incinta Casei de cultură din orașul Calafat, Gheorghe Niță și Marin Pirjol, impiegați de mișcare C.F.R., Valentin Vișan, muncitor la întreprinderea de industriali­zarea laptelui, și Marin Iancu, manipulant la Liceul indus­trial, toți din Calafat, au încins o partidă de remy pe bani. Tocmai cînd jocul era în toi, au apărut organele de mili­ție și au aplicat fiecăruia cite o amendă de 1000 lei, plus confiscarea sumei aflată în joc. ■ Ion Croitoru din comuna Bechet, de profesie mecanic auto, a „transferat“ într-o noapte la domiciliul său un miel pe care pusese ochii de mai mult timp în curtea lui Con­stantin Șoavă. Situația se agravează datorită faptului că I.C. se afla în executarea unei pedepse la locul de muncă (C.A.P. „Valea Dunării“ Bechet). Motiv pentru care și pre­vederile legale îi vor fi aplicate printr-o apreciere diferită de cea anterioară, a cărei importanță n-a înțeles-o. ■ Ileana Zlotea, str. Fulgului nr. 15, Florica Matei, str. Peneș Curcanul nr. 32, și Florica Văduva, str. Retezat nr. 53, toate din Craiova au fost sancționate contravențional cu amendă, conform Legii nr. 3/1971, fiind depistate co­­mercializînd semințe de floarea-soarelui, îndeletnicire care, pe lingă aspectul său ilegal, poate duce la îmbolnăviri în masă datorită condițiilor neigienice în care este preparată „marfa“.­­ Ca urmare a modului de viață parazitar pe care-l du­ceau, Aurelian Pîrlea, din cartierul Valea Roșie, Tanța To­­tilcă, str. Caracal nr. 85, și Maria Totilcă, str. Grivița Roșie nr. 10, au primit condamnări de o lună pînă la trei luni Închisoare contravențională. Căpitan CONSTANTIN FANA iwm a­T §1 (A­g­e­n­­= 13677), g EU­Nt jj MIC. ( I ■ J­p 43850), p DE III m si II,­­ jj 17, 20 jg (telefon g­re: V, jg UNCHI Ü matinei gj DIAMA 1 gre. . g orele g Decenii =§ 31080), p VARA! g seriile 1­8,30; ] m 19,45 £ g­lefon : p MEDIU sj LUI, p H a­i 30 Fp’ăilesti lg CUNOS = NOAPI g PODUL m „Indepe jij Hasi, si jj DIE MI 1 DE LU­I GLORI jg toria" jj filmul; g PENTR 1 ■ S­g­tii. g cursul o Si viața c 1­rii“, it B­DELE iI Prezint sj dr. Ion > 15 1 9,00 § Șoimii g întrebă B suri­­i jj Teatru g O fnti p — de g 12,00 1 g chidere jg 15,00 T jil­țional jj­ra de ji­siune • §j Palatul g Culturi jj 16,05 1 g*€ urs d­e mană. g pronoe; H lectoni ji­­nieri. g minin: U resti g Iași­­ fi g tului n g misiuni g Brașov g cartea jj 1001 de jj lej­urna §j femeile H despre g societat ofi­cialistă. B tret du g cinema­­ nouă. 2. g Preve gj următo­r comuni g rologul jgj Vremec gj neral fi jjj rul var = senin. || fia slas g derat. g minime jj scăzute g se inti­n­de și F g cele m jj și 16 g jj intl oate U­giunii. Biniwimiii

Next