Inainte, ianuarie 1981 (Anul 38, nr. 11129-11153)

1981-01-15 / nr. 11139

iWiWinil BPii M Din prima lună a anului PLANUL DE PRODUCȚIE REALIZAT INTEGRAL! Pe adresa beneficiarilor externi Preocupat pentru ono­rarea la timp și cu pro­duse de bună calitate a prevederilor contractelor încheiate cu partenerii comerciali de peste hota­re, colectivul de lucră­tori de la fabrica de apa­­rataje electrice a Între­prinderii „Electroputere“ Craiova a livrat recent primele loturi de produse din acest an către piața externă. Este vorba de 96 ansamble pentru în­trerupătoare de 36 kW expediate către Turcia, 100 separatoare către R.D.G. și 18 întrerupă­toare către Albania. Cu materiale recondiționate Echipa complexă nr. 2, condusă de maistrul Gheorghe Becheru din cadrul secției reparații curente a Depoului de locomotive Craiova, obținut, în prima săptă- a­mînă a acestei luni o economie de 25 000 lei, prin folosirea de mate­riale recondiționate la executarea reviziilor la locomotive. Astfel, au fost reintegrate în circuitul economic chiulase, pis­toane, electromotoare de pompe de apă și ulei etc. Succesul amintit se datorește aplicării unei noi inițiative de la 1 ia­nuarie a.c., potrivit că­reia, echipa amintită exe­cută reviziile, timp de o zi pe săptămînă, numai cu materiale recondițio­nate. I. CEACIRU, coresp. Beneficiarii așteaptă. Cînd vă Ind­epliniți obligațiile contractuale ? I.T.M.A. Craiova. Sec­vență din secția sculărie în care în aceste zile ac­tivitatea înregistrează rit­muri tot mai alerte. Foto : D. Stănescu Cooperația meșteșugărească doljeană va face față onorabil cerințelor CUM ACȚIONAT! PENTRU ORGANI­ZAREA SUPERIOARA A ACTIVIT*J», ÎN­DEPLINIREA RITMICĂ A PLANULUI ȘI CREȘ­TEREA EFICIENTEI ECONOMICE ÎN 19ST ? Sarcinile mari ce revin cooperației meșteșugărești din documentele Congresu­lui al XII-lea al partidului, din orientările cuprinse în cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu rostită la Consfătuirea de lucru cu cadrele și activul de bază din sistemul cooperatist și consiliile populare, din iunie anul trecut, din Legea cu privire la dezvoltarea in­dustriei mici — constituie un amplu și concret pro­gram de acțiune, a cărui traducere în viață impune o concepție nouă, revoluțio­nară în întreaga noastră ac­tivitate. Faptul că pînă în anul 1985, cooperația mește­șugărească trebuie să-și du­bleze volumul producției bunurilor de consum și al serviciilor, reflectă în mod grăitor contribuția pe care trebuie s-o aducă la ridica­rea gradului de confort și civilizație al poporului. Demn de evidențiat este faptul că și unitățile coope­rației meșteșugărești din ju­dețul nostru a realizat pre­vederile planului cincinal încheiat de curînd la pro­ducția globală industrială cu o lună înainte de termen, sarcinile la export cu pa­tru luni mai devreme, iar producția de artă populară și artizanat cu cinci­ luni înainte de încheierea anului trecut. In anul 1980 s-au ob­ținut ritmuri de creștere superioare la toți indicatorii față de anul precedent: 11 la sută la export, 9,1 la sută la livrări de mărfuri către fondul pieței, 4,6 la sută la producția globală industri­ală, 4,77 la sută la prestări servicii pentru populație. Asemenea succese sunt rodul eforturilor susținute, al pri­ceperii și hărniciei coope­ratorilor, al celorlalți lucră­tori din cooperația meșteșu­gărească doljeană, care au reușit să depășească o serie de greutăți cu care s-au confruntat în munca lor. Cu toate acestea trebuie să spu­nem că prevederile planului nu au fost realizate inte­gral. In noul an în care am in­trat avem de îndeplinit sar­cini și mai mari, îndeosebi (Continuare în pag. a II-a) Astăzi ne răspunde tovarășul CONSTANTIN COTOI, președintele Uniunii județene a cooperației meșteșugărești La I. R. E. Craiova Măsuri ferme pentru asigurarea bazei tehnico-materiale A­­ trecut deja jumătate din prima lună a anului e­­conomic 1981 și, în mod nor­mal, în aceste zile ar fi tre­buit să fie asigurată cu con­tracte baza materială des­tinată derulării în cele mai bune condiții a activității fiecărei întreprinderi. Re­cent, am făcut o investigație la întreprinderea de rețele electrice Craiova pentru a vedea în ce măsură au fost stabilite relațiile economice cu alte unități din județul Dolj. După cum am aflat de la tovarășul Mihai Stoica, șeful biroului de­ aprovizio­nare, furnizorii „tradițio­nali“ ai unității amintite sunt întreprinderile „Electro­­putere" Craiova, de celule electrice prefabricate Băi­­lești, de transformatoare și motoare electrice Filiași, de livrare a produselor petro­liere Craiova și B.J.A.T.M. Dolj. în anul 1980, colabora­rea economică cu aceste unități s-a desfășurat la un nivel corespunzător, nefiind influențate termenele de execuție a lucrărilor de în­treținere, revizii, reparații precum și cele de investiții. — Care este situația la ora actuală ? — Pînă la această dată, au fost încheiate contracte cu „Electroputere" pentru aparataj electric de înaltă tensiune, cu I.C.P. Băilești și I.T.M.E. Filiași pentru ce­lule și transformatoare și cu I.L.P.P. Craiova. Cu B.J.A.T.M. Dolj, însă, nu au fost încheiate contracte pen­tru produsele din coordona­rea Ministerului Industriei Emil CALOTA (Continuare în pag. a 111-a) Adunările oamenilor muncii din agricultură In perioada 14—26 ianuarie se desfășoară adunările gene­rale ale oamenilor muncii din unitățile agricole de stat și cooperatiste. Aceste fo­rumuri — expresie elocven­tă a democrației socialiste în acțiune — au loc la în­ceput de cincinal, după ple­nara C.C. al P.C.R. și Se­siunea Marii Adunări Națio­nale din decembrie anul tre­cut, a ședinței de lucru de la Brașov de­ __________ dicate Proble­ g jea­melor agricul­­u­l­turii. Espre­ socialiste tentînd cadrul profund democratic, ele sînt chemate să analizeze pe larg, aprofundat, cu exigență și răspundere, activitatea des­fășurată în anul precedent de unitățile agricole, să evi­dențieze experiența pozitivă în vederea generalizării dar, în același timp, să scoa­tă cu curaj la iveală­ lipsu­rile, deficiențele, să arate cau­zele care le-au generat. Numai pe această bază se pot trage învățămintele necesare în vederea înfăptuirii com­plexelor probleme dezbătute în recenta ședință de lucru de la Brașov, astfel încît să se determine în fiecare uni­tate și formație de lucru îmbunătățirea substanțială a activității, punerea în va­loare a tuturor resurselor de creștere a producției agri­cole și a eficienței eco­nomice. Cu atît mai mult cu cit — alături de baza tehnico-materială a agricul­turii aflată în plină dezvol­tare și modernizare — indi­catorii planului de stat pe 1981 sunt mai bine reparti­zați și dimensionați în pro­fil teritorial, reflectînd real posibilitățile din fiecare con­siliu unic agroindustrial și unitate în parte. Este imperios necesar ca în cadrul adunărilor să se sub­linieze că actele normative a­­probate de conducerea par­tidului și statului creează condiții deosebit de favora­bile perfecționării organi­zării producției și a muncii, întăririi ordinii și discipli­nei în aplicarea tehnologii­lor, creșterii răspunderii la toate nivelurile și eșaloanele pentru realizarea integrală a planului. Dezbaterile sunt, după cum e și firesc, puter­nic stimulate de noile mă­suri vizînd majorarea pre­țurilor de achiziții și pro­ducție în agricultură, și mo­dificarea tarifelor pentru lucrările executate de S.M.A. Ca organe supreme de conducere, adunările gene­rale au datoria să dezbată cu maximă responsabilitate modul cum s-a acționat pen­tru realizarea producțiilor în 1980, de a sublinia măsurile de înlăturare a lipsu­rilor, de depășire a greută­ților, de descoperire și pu­nere în valoa­­­­­­re a tuturor democrației rezervelor in­în acțiune­aT a de­ducției vegetale și animale și ridicarea efi­cienței în condițiile cerute de aplicarea generalizată a noului mecanism economico­­financiar. Dările de seamă trebuie să analizeze în spirit critic și au­tocritic, activitatea desfășura­tă pentru folosirea judicioasă a pămîntului — această inestimabilă avuție națională, creșterea potențialului de producție al solului, reali­zarea programelor de îmbu­nătățiri funciare și, îndeo­sebi, a lucrărilor de irigații și desecări, exploatarea cu maximă eficiență a amena­jărilor existente, aplicarea corectă a tehnologiilor , cum s-a îndeplinit planul de pro­ducție și financiar în fiecare sector de activitate, cu ac­cent pe felul în care s-au respectat suprafețele stabi­lite pe culturi, densitățile prevăzute în tehnologii, epoca optimă de însă­­mînțare și perioada cea mai favorabilă executării lu­crărilor de întreținere culturilor și a celor de re­a­coltat. De asemenea, să se sublinieze felul cum s-au realizat efectivele de ani­male planificate, producțiile medii și totale prevăzute în zootehnie, cum s-au asigu­rat, cantitativ și calitativ, furajele necesare, cum a fost gospodărit avutul ob­ștesc, cum s-a acționat pentru întărirea ordinii și disciplinei, folosirea inte­grală a timpului de lucru, organizarea muncii in acord global, exigența de care s-a dat dovadă față de ca­litatea lucrărilor executate de cooperatori și mecaniza­tori. Unei temeinice și apro­fundate analize trebuie sa­­ Continuare in pag. a lll-aj f împliniri ale timpului socialist Cote ale dinamismului industrial In aceste zile rodnice de început de an și de cincinal, cind colectivele de oameni ai muncii din industrie, din toate domeniile de activitate au atacat ferm cotele unui nou și grandios program constructiv, cifrele ce sa centralizează la organismele de sinteză economică ne dau imaginea elocventă a bilan­țului anului 1980, a cincina­lului recent expirat — mo­mente decisive in ascensi­unea neîntreruptă a țarii. Așa cum aprecia secretarul general al partidului, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, în această primă etapă a fău­ririi societății socialiste multilateral dezvoltate am creat o puternică bază teh­­nico-materială pentru reali­zarea cu succes a Progra­mului partidului. O atestă, între multe altele, creșterea fondurilor fixe de la 1203 miliarde lei in 1975 la aproa­pe 2­000 miliarde lei în 1980, intr-un ritm mediu anual de peste 10 la sută. In aceeași proportie a crescut produc­ția globală, iar producția netă intr-un ritm mai mare, în cazul Doljului, dinamica producției nete a fost con­tinuă in acești ani, numai in 1980 creșterea fiind de aproape 200 milioane lei față de anul precedent. Intr-o continuă creștere, de la an la an, s-au situat și prod­­c­­ția marfă industrială, expor­tul de mărfuri, indicatorii de eficientă. Cincinalul 1976—1980 în­scrie o creștere remarcabilă a producției Doljului in do­meniul construcției de ma­șini, ritmul de 13 la sută în­registrat pe fără, în această ramură, fiind depășit. S-au creat noi și moderne uni­tăți, precum întreprinderea de utilaj greu, marea și mo­derna întreprindere de auto-Adrian FULGA (Continuare in pag. a III-a)

Next