Inainte, ianuarie 1982 (Anul 39, nr. 11445-11463)

1982-01-15 / nr. 11449

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN­ DOLJ AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXXVIII NR 114491 VINERI 15 IANUARIE 1982 4 PAGINI 30 BANI Vizita de prietenie în țara noastră a tovarășului Todor Jivkov, secretar general al C.C. al P.C. Bulgar Sosirea în Capitală începerea convorbirilor oficiale La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Re­publicii Socialiste România, joi dimineața a sosit în Ca­pitală, într-o vizită de prie­tenie în țara noastră, tova­rășul Todor Jivkov, secretar general al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consi­liului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. Are Această nouă întîlnire din­tovarășii Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov se înscrie în cronica tradi­ționalelor relații de prietenie și colaborare româno-bul­­gare ca un moment de deo­sebită semnificație, menit să dea noi impulsuri extinderii și aprofundării raporturilor dintre partidele și țările noastre, spre binele celor două popoare vecine și prie­tene, în interesul cauzei ge­nerale a socialismului, păcii și colaborării în Europa și în întreaga lume. Ceremonia sosirii a avut loc pe aeroportul Otopeni, împodobit sărbătorește. La ora 10:00, aeronava pre­zidențială a aterizat. La coborîrea din avion, tovarășul Todor Jivkov fost salutat cu multă căl­a­dură și prietenie de tova­rășul Nicolae Ceaușescu. To­varășul Nicolae Ceaușescu și tovarășul Todor Jivkov își string îndelung mîinile, se îmbrățișează prietenește. O gardă militară a pre­zentat onorul. Au fost into­nate imnurile de stat ale Republicii Populare Bulgaria și Republicii Socialiste Ro­mânia. (Continuare în pag. a IV-a) Joi, 14 ianuarie, au înce­put, la Casa Snagov, con­vorbirile oficiale între tova­rășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, președinte­le Republicii Socialiste Ro­mânia, și tovarășul Todor Jivkov, secretar general al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Bulgar, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bul­garia. La tovarășa convorbiri participă: Elena Ceaușescu, membru al Comitetului Po­litic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-viceprim-minis­­tru al guvernului, alte per­soane oficiale române și bulgare. In cadrul primei runde de convorbiri, a fost examinată evoluția relațiilor româno­­bulgare. Președinții celor două părți in Comisia mixtă guvernamentală româno-bul­­gară de colaborare econo­mică și tehnico-științifică au prezentat rapoarte cu pri­vire la stadiul îndeplinirii măsurilor hotărîte la cel mai înalt nivel. Examinînd modul în care se desfășoară relațiile ro­­mâno-bulgare, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov au evidențiat cu sa­tisfacție faptul că înțelege­rile convenite sînt transpuse cu succes în viață, asigurîn­­du-se astfel dezvoltarea și adîncirea conlucrării prie­tenești dintre partidele, ță­rile și popoarele noastre. S-a apreciat că dezvolta­rea actuală și în perspectivă a economiilor socialiste ale României și Bulgariei creează (Continuare în pag. a IV-a) în spiritul preocupărilor constante ale partidului nostru, ale secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru înfăptuirea noii revoluții agrare Recentele reglementări—bază și cadru reale pentru organizarea și retribuirea muncii mecanizatorilor în acord global de curând, am inițiat, în mai multe localități din județ, investigații vizînd felul cum a fost primit Decretul Consi­liului de Stat privind îmbunătățirea activității de mecani­zare și reglementarea raporturilor dintre stațiunile pentru mecanizarea agriculturii și unitățile agricole de stat și coo­peratiste. Totodată, am invitat cițiva interlocutori să subli­nieze măsurile luate pentru traducerea in viață a preve­derilor noului act normativ. Iată răspunsurile primite : Ing. Marin Pîrvu, directo­rul S.M.A. Zănoaga : Decre­tul Consiliului de Stat la care ne referim, elaborat în­­tr-o concepție de largă vi­ziune revoluționară, proprie secretarului general al parti­dului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, urmă­rește să întărească rolul ac­tivității de mecanizare în creșterea producției agricole, stabilind un ansamblu de măsuri care să asigure or­ganizarea acestei activități pe principii noi, corespun­zător cerințelor actualei e­­tape de dezvoltare a agri­culturii. — Asupra căror probleme se insistă în recentul act normativ în ceea ce privește organizarea și retribuirea muncii în acord global ? — Desigur, Decretul la ca­re ne referim concepe în­­tr-o viziune unitară, de lar­gă perspectivă și în consens cu cerințele vieții, organi­zarea și retribuirea muncii în acord global. In concepția stipulată în noul act nor­mativ, se impune ca la în­ceputul anului, la nivelul fiecărei ferme, să se consti­tuie câte o formație de me­canizatori sub conducerea directă a inginerului agro­nom. Principala condiție constă în aceea ca forma­țiile respective să fie dotate cu toate utilajele necesare executării în bune condiții a tuturor lucrărilor agricole, așa cum prevăd tehnologiile. Pornind de la noile cerințe, la nivelul consiliului unic agroindustrial și al fiecărei unități luăm măsurile care se impun astfel ca activita­tea fermei și formației de mecanizatori să se desfășoa­re pe baza unui plan co­mun de producție, a buge­tului de venituri și chel­tuieli care să cuprindă attt sarcinile ce revin fermei, cît și formației de mecani­zatori.­­ In esență, noile regle­mentări creează un cadru organizatoric nou, superior, care sporește mult răspun­derea mecanizatorilor, a spe­cialiștilor și conducerilor unităților agricole pentru executarea lucrărilor în pe­rioadele optime, cu respec­tarea normelor tehnologice, folosirea cu randament ri­dicat a parcului de trac­toare și mașini agricole. Ce ne puteți spune despre mă­surile vizînd integrarea ne­mijlocită a secțiilor și for­mațiilor de mecanizare în activitatea unităților de stat și cooperatiste ? Ing. Constantin Huțulescu, directorul S.M.A. Seaca de Pădure. Darea în folosința unităților respective a trac­toarelor, autocombinelor, AUREL IRIGIOIU (Continuare în pag. a III-a) Ciclu de manifestări științifice dedicat dezvoltării industriei mici Timp de două săptă­­mîni, cadre didactice uni­versitare, cercetători, ingi­neri, economiști, alți specia­liști, activiști de partid și ai organizațiilor de masă vor susține simpozioane, mese rotunde, dezbateri, ex­puneri pe probleme com­plexe privind funcțiile eco­­nomico-sociale ale industriei mici in etapa făuririi socie­tății socialiste multilateral dezvoltate, sfera de cuprin­dere și rolul industriei mici și artizanale în folosirea rațională a resurselor pen­tru ridicarea bunăstării ma­teriale și spirituale a po­(Continuare în pag. a III-a) întreprinderea de utilaj greu Craiova. Uteciștii Vio­leta Jaja și Cornel Lungu dovedesc o bună pregătire profesională și multă disciplină în activitatea produc­tivă. Foto : Dan Stănescu Realizări de seamă în fabricația de locomotive La fiecare trei zile lucră­toare, de pe fluxul tehno­logic al întreprinderii „E­­lectroputere" Craiova iese o locomotivă de mare capaci­tate — electrică sau diesel­­electrică — pentru linii fe­rate magistrale. De la înce­putul anului, aici au fost încheiate lucrările la patru asemenea mașini, intrînd în montaj general întreaga pro­ducție fizică-marfă a fa­bricii de profil programată pentru prima lună a anu­lui. Printre ele se află și o parte din cele peste 20 locomotive diesel-electrice, de 2100 și 4000 cp, solici­tate anul acesta la export. Locomotivele ce se rea­lizează în prezent la Craiova dispun de un grad de inte­grare a fabricației apropiat de 100 la sută (reducîndu-se, proporțional, importul de subansamble și piese), de în­semnate îmbunătățiri con­structive și funcționale a­­daptate cerințelor actuale ale beneficiarilor interni și externi. Specialiștii Centru­lui de cercetare științifică și inginerie tehnologică „E­­lectroputere" experimentea­ză o locomotivă diesel-elec­­trică de 15000 cp cu para­metri tehnico-economici îm­bunătățiți și definitivează proiectele, celelalte docu­mentații, la cea dintîi lo­comotivă electrică de 1010 kW destinată operațiilor de manevră în stații, depouri și triaje, mașină cu înalte performanțe, cu randamente în exploatare duble compa­rativ cu cele ale locomoti­velor utilizate în prezent in scopul respectiv. Primele apartamente realizate peste prevederi încheind anul trecut cu rezultate remarcabile muncă, lucrătorii din ca­­n­drul Șantierului nr. 1 al T.C. Dolj acționează cu elan și hotărîre, cu responsabilitate muncitorească pentru a ob­ține și în acest an succese tot mai mari. Așa se face că, printr-o mai bună or­ganizare a întregii activități la fiecare punct de lucru, constructorii de aici au iz­butit, în primele 14 zile din anul curent, să execute, în plus, un volum de lucrări ce echivalează cu realizarea a trei apartamente. Cele mai bune rezultate în muncă le obțin oamenii din formațiile complexe de lucru conduse de Ion Cobîrjală, Gheorghe Bratu, Marin Dumitrescu și Aurel Mate. DISCIPINA MUNCITOREASCĂ - Viguros respectate în fiecare întreprindere, la fiecare loc de muncă ! Absențele de la muncă nu fac decit să slăbească puterea colectivului In cazul producerii unei avarii, explozii, a unui in­cendiu sau altui accident tehnic, ministerul, organul central sau local, împreună cu centrala în subordinea cărora funcționează unitatea unde s-a produs eveni­mentul sunt obligate ; ■ să stabilească operativ cauzele accidentului teh­nic, consecințele acestuia și să ia măsuri pentru repu­nerea în funcțiune, în termenul cel mai scurt, a ca­pacităților de producție ; ■ să stabilească persoanele vinovate de producerea accidentului și răspunderea ce revine acestora potri­vit prevederilor legale ; ■ să ia măsuri tehnice și organizatorice pentru pre­venirea unor accidente de aceeași natură, obligatorii în exploatarea tuturor instalațiilor, utilajelor și mași­nilor din unitățile în subordine. (Din recentul Decret al Consiliului de Stat) Absența de o zi înseamnă : pentru o filatoare, nereali­­zarea a 60 kg de fir, necesar la obținerea a 120 mp țesă­tură ; pentru un vopsitor, nevopsirea a 500 kg fibră, necesară realizării a 1­032 mp pătură. Calculele își asumă rolul de a pune în evidență ce se întîmplă prin neprezenta­­rea la muncă a unui lu­crător din întreprinderea de textile „Independența“ Cra­iova. Cu trei zile în urmă, în cadrul investigației între­prinse în această unitate, am stat de vorbă cu Petre Va­sile, șeful atelierului fila­tură, Gheorghe Dubică, aju­tor de maistru la finisaj, și Maria Udrea, șefa secției țe­­sătorie. Referitor la absen­țele nemotivate în anul 1982 toți au dat același răspuns : „Deocamdată, nu s-a înre­gistrat nici una“. Ce poate fi mai îmbucurător decât faptul că întreg colectivul de mun­că al unității a fost prezent la lucru ? Și, totuși, acel „deocamdată“ își avea o ex­plicație bazată pe o expe­riență din anul care a tre­cut. Rezultatele bune obți­nute în primul an al cinci­nalului actual sunt deja cu­noscute, ele reflectînd con­cludent puterea de mobili­zare a colectivului, hotărî­­rea sa de a situa întreprin­derea pe un loc fruntaș în întrecerea socialistă. Această răspundere nu și-au asu­mat-o însă toți oamenii uni­tății. „Există adevărați cam­pioni ai absențelor nemoti­vate — susținea jurista Eli­­sabeta Gavrilescu. Andrei Bozgan are șapte sancțiuni, datorită atît neprezentării la muncă, cît și lucrărilor de slabă calitate. Petre Lungu și Ștefan Zamfir au alte cinci sancțiuni, Nelu Mun­­teanu — șapte și Cristina Ianoși— șase. Pe primul loc, în acest „clasament“ al in­disciplinei“ se află Indochin Alionescu cu nu mai puțin de zece sancțiuni într-un singur an, propus dealtfel și pentru desfacerea contrac- EMIL CALOTA (Continuare în pag. a III-a)

Next