Inainte, ianuarie 1984 (Anul 41, nr. 12058-12082)
1984-01-15 / nr. 12069
gv Proletari din toate țările, uniti-vă Inainte ORGAN «L COMITETULUI JUDEȚ AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XL NR 12069 DUMINICA 15 IANUARIE 1934 PAGINI 50 BANI In întrecerea socialistă desfășurată pentru îndeplinirea exemplară a planului pe acest an, pe întregul cincinal Mai devreme în producție Sondorii din formația coordonată de Ion Istrate, de la Schela de foraj Melinești, au început, zilele trecute, lucrul la sonda cu numărul 118, pe care și-au propus să o finalizeze și să o predea producției cu o decadă mai devreme față de prevederile programului, prin folosirea eficientă a instalației electrice din dotare, de tipul F-200 E.C. In aceeași zi, au fost încheiate operațiile de săpare la sonda 2239, la care ciclul de foraj a fost redus cu 17 zile comparativ cu durata medie înregistrată la sonde similare de pe aceeași structură petrolieră. La nivelul schelei a fost ridicat la peste 1 000 metri volumul lucrărilor executate de la începutul acestui an de către cele 19 formații de profil ale schelei din Melinești. La întreprinderea ,,Electroputere" Craiova, muncitoarele Elena Zgondoiu și Marilena Gavrilă realizează bobinarea unor statoare pentru motoarele tip MIB2. Foto : D. Stănescu 1 Moment aniversar EMINESCU... Se împlinesc astăzi 134 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, poetulconștiință al unei literaturi, sinteză a geniului poetic creator al poporului nostru, „sfîntul prea curat al ghiarsului românesc", cum îl va gratula Tudor Arghezi, strălucitul său urmaș. Ivit in cultura noastră nu ca un meteor, cum s-a spus cîndva, ci pe temeliile unor dramatica eforturi de sincronizare cu marile izbînzi în plan universal, Eminescu a devenit, grafie geniului său nepereche, travaliului imens, concentrat în doar ceva mai mult de zece ani de activitate / creatoare, expresia iniconfundabilă a spiritualității noastre, pecetea unui potential umeșesc. Cum afirma genialul său exeget, G. Călinescu, în l \ monumentala „Istorie a literaturii române de la origini pînă în prezent", „Eminescu e cel mai traidițional poet, absorbind toate elementele, și cele , mai mărunte, ale literaturii antecedente. Toate temele lui ies din tradiția românească, oricît ț GEOFOP (Continuare în pag a II-a) ^ Concepția tovarășului Nicolae Ceaușescu privind construcția socialismului multilateral dezvoltat Strategia dezvoltării economice a țării (ii) In contextul transformărilor calitative ale edificării socialismului multilateral dezvoltat, modernizarea structurii economiei naționale reprezintă unul din procesele cele mai profunde. Așa cum menționa tovarășul Nicolae Ceaușescu, caracteristicile dezvoltării noastre economice în acest deceniu constau în „îmbunătățirea structurii economiei naționale în pas cu exigențele revoluției tehnico-științifice și corespunzător cerințelor diviziunii internaționale a muncii, valorificarea la un nivel superior a resurselor materiale și umane ale țării, ridicarea gradului de tehnicitate întregii producții, perfecțioanarea tehnologiilor de fabricație în toate economiei, sporirea ramurile rentabilității producției, a întregii activități economice în vederea creșterii mai rapide a venitului național și a bunăstării întregului nostru popor". Modernizarea structurii economice vizează în primul rînd, așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu: „dezvoltarea concomitentă și puternică atit a industriei, și îndeosebi a producției de materii prime, cât și a agriculturii ca ramuri de bază ale economiei naționale". In concepția secretarului general al partidului, dezvoltarea în continuare și în ritm susținut a industriei în deceniul actual vizează realizarea unor structuri industriale moderne și cu eficiență ridicată, prin creșterea mai accentuată a sectoarelor purtătoare ale progresului tehnic. Se are în vedere creșterea cu prioritate a ramurilor și subramurilor de înaltă tehnicitate din domeniul metalurgiei, al construcțiilor de mașini și chimiei, care asigură dezvoltarea pe o treaptă superioară a bazei tehnico-materiale a societății și valorificarea cu maximă eficiență a resurselor naționale concomitent cu dezvoltarea și diversificarea de producției bunurile consum. Partidul nostru, secretarul său general, situează în rîndul priorităților fundamentale dezvoltarea mai accentuată a bazei de materii prime și resurse energetice, astfel incit intr-o perioadă scurtă România să devină independentă din punct de vedere energetic și să-și asigure aproape integral necesarul de materii prime din resurse proprii. Totodată, dinamismul economic în țara noastră, în concepția secretarului general al partidului, implică creșterea rolului agriculturii atît în ce privește sporirea producției și a productivității muncii, cît și aportul acesteia la venitul național. „Să înțelegem bine — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu — că agricultura este o ramură fundamentală MARIN IONESCU, director adjunct al Cabinetului județean pentru activitatea ideologică și politico-educativă (Continuare in paga llla) * Cîntec pentru Unire a sărbătoare astăzi și lauri nu ajung cunună să-mpletim pe tîmpla țării, cu ochii înfloriți noi coborîm pe rînd creastă de Carpat pînă în poarta Mării. Preaslăvim cu fapta a noastră biruință — istoria semeață a clipei de Unire, cînd rîul, ramul, Omul — o singură ființă — au prins în hora muncii noi steme de iubire. Uniți de același singe în crez și in simțire furtunile învingem ca spicele în lan, aducem României prinosul de cinstire și mîinile nălăm în fiecare an. Unirea este soclul pe care am înălțat cu mintea și cu brațul o falnică cetate, să prețuim de-a pururi cu trudă-am învățat trei călăuze-n vreme : Independență, Pace, Unitate ! ANA LUCIA-MIREA, Cenaclul „Cîntăreții cetății" 1984—anul unor exigențe sporite intr-un sector principal al industriei alimentare întreprinderea de morărit și panificație Dolj se situează între primele patru unități din țară cu pondere în domeniul său de activitate — așadar unul din marii producători ai pîinii, ai multor altor produse care presupun mari volume fizice, activitate cu „foc continuu", grijă deosebită pentru calitate, promptitudine în acoperirea cerințelor unei vaste rețele de desfacere. Sectorul de morărit, prin șase mari unități la Craiova, Segarcea și Cetate, macină grîu, porumb și decortică orez. Sectorul de panificație porduce zilnic cîteva sute de tone de pîine în municipiul Craiova și orașele din județ, precum și o gamă diversă de produse zaharoase. In alte două sectoare de bază, dotate cu linii tehnologice moderne, de mare capacitate, se fabrică pastele făinoase și biscuiții. Una peste alta, se află în producție curentă peste 100 sortimente. Cu numai cîțiva ani în urmă, întreprinderea craioveană se situa pe o poziție modestă — sub locul 30 între unitățile de profil ale județelor. In anii actualului cincinal, însă, rezultatele economice au fost, constant, dintre cele mai bune, azi unitatea plasîndu-se printre fruntașii pe țară, încheind anul 1983 cu toți indicatorii planului economic realizați și chiar depășiți. Iată și cîteva argumente edificatoare ale recentului bilanț : peste 70 milioane lei depășite la producția marfă industrială, realizarea în proporție de 112 la sută a investițiilor, și cu 269,6 la sută a exportului, după ce au fost acoperite integral cerințele la intern, conform prevederilor autoaprovizionării teritoriale și au fost asigurate chiar unele depășiri la producția fizică : făină în echivalent grîu, mălai în echivalent porumb un spor de peste 500 tone produse zaharoase și altele. Concomitent, au mai fost realizate produse și în afara planului : făină de orez, pufuleți, secară prăjită. Exemplară este și realizarea indicatorilor de eficiență in perioada la care ne referim. „Sîntem bucuroși că am putut satisface piața județului cu produsele alimentare pe care le fabricăm — ne-a relatat Ing. Rodica Bițoianu, director al întreprinderii de morărit și panificație Dolj. S-a lucrat eficient, dovadă și faptul că ne încadrăm în cheltuielile planificate, totale și materiale. S-a lucrat, de asemenea, la o calitate corespunzătoare, de vreme ce nu am înregistrat reclamații. Totodată, in 1983, prin materializarea Investițiilor la un nou cuptor, de 20 tone/24 ore, am putut trece la funcționarea la capacitate a fabricii de pîine din Craiovița Nouă". Considerind oportun să revenim mai detaliat, după definitivarea elementelor bilanțului pe 1983, asupra ADRIAN FULGA (Continuare in pag. a III-a) ___________________________^IlltiiiUIIiUlilf[llltltiliili!iiiiUii!iilIiH!{iIiili{iIlitii!ii!lliií!iililiIlili!l]JililiiUIi]Ifitliif{[ílliltl!Illlii!iIüiiiilIHHiiiiilíilíiii(fi]|[!tÍE, apiirnîW8INlil(l(tîHl[lHliimnil!i]li!IIililiiafiniilHBiitiiillli!liii»lllîii«HiiifflliiiimiliH1Hii!iil!»l!iiiliii 3 în cuprins : jH Secvențe în... alb-negru pe ecranele unor cinematografe sătești H Ecaterina Teodoroiu — 90 de ani de la nașterea reroinei de pe Jiu ! Magazin duminical . Fotbal: Pase scurte, pase lungi... Cînd e vorba chiar de cultura tomatelor, inginerul Ion Vlăduțescu, directorul Asociației economice horticole Poiana Mare, își poate permite să aibă un punct de vedere, fiindcă, lucru știut, în zona respectivă, roșiile sau tomatele, cum li se mai spune, sunt de la o vreme la mare preț, ele constituind mai mult decât o preocupare oarecare a fiecărui sătean. Există o bună tradiție în această privință prin părțile locului, o tradiție demnă de toată lauda, despre care s-a dus demult vestea. Cu toate acestea, în anul trecut, producția de tomate valorificată a fost mai scăzută ca oricînd, și evident că atît prevederile fondului de stat cît și exportul și mai ales cerințele pieții n-au mai fost onorate ca în alți ani. Lucru firesc, veniturile încasate din cultura roșiilor au fost sensibil mai mici față de anii precedenți. Ca un argument, pe cele 50 ha cutomate timpurii aparținînd A.E.S.C. Poiana Mare s-au obținut, in medie, doar 21 tone la ha, o producție care nu mulțumește nici pe Ion Vlăduțescu și, bineînțeles, nici pe șefii fermelor respective. Și cel puțin în această privință, inginerul Ion Vlăduțescu e categoric : „Da, producția a fost scăzută, nu încape nici o îndoială ; nu ne vom lega atît de seceta primăverii, cu efectele ei nefaste, cît mai ales de unele greșeli tehnologice săvîrșite în timpul vegetației și îndeosebi de valorificarea necorespunzătoare a producției. S-au mai făcut, cum ziceam, greșeli mărunte, pe ici, pe colo, dar o producție de 30 tone la ha ne era la îndemînă și acum am fi discutat altfel“. Problema randamentului scăzut la hectar al tomatelor nu e o problemă chiar nouă, fiindcă pe suprafețe mari, chiar și la Poiana Mare, rar se „sare" de 40 tone la ha. O cauză ar fi aceea că nu se fertilizează corespunzător cu gunoi de grajd, tyta cum procedează producătorii individuali pe suprafețele lor reduse. Intre altele, trebuie spus că actualmente prețul gunoiului de grajd este mai ridicat ca oriunde. Doar cu o fertilizare chimică, și fără fertilizarea organică adecvată, chiar în condițiile realizării unei densități optime, executării tuturor lucrări lor de întreținere, destule la număr, nu se pot obține producțiile așteptate. Este o chestiune verificată de cultivatorii de aici și în această privință se caută soluții noi : cele 150 de hectare cu roșii timpurii planificate pentru acest an vor fi repartizate în acord global cetățenilor comunei (forma de retribuire fiind la mia de lei venituri). Deci,cultivatorii vor produce singuri răsad, beneficiind de folie și de sămînță, obligația asociației fiind aceea de a modela terenul, de a executa tratamentele fito-sanitare și de a valorifica integral producția. De fapt, problema valorificării rămîne în continuare în suspensie. La tomatele timpurii este planificată o producție de numai 26 tone la ha, deși potențialul soiului „Export II“, care se cultivă, este mult mai mare. In sfîrșit, nu putem trece cu vederea că alte 254 ha cu roșii de vară sînt preconizate a se planta, iar producerea răsadului necesar nu-i o treabă atît de simplă. Am plecat de la ceea ce s-a realizat la l’piana Mare MIRCEA CANTAR (Continuare in pag. a III-a) Chiar și „experții“ în cultura tomatelor nu prea au cu ce se mîndri ♦