Inainte, ianuarie 1986 (Anul 43, nr. 12677-12701)

1986-01-15 / nr. 12687

- UF l ANUL XUI NR 12 687 MIERCURI 15 IANUARIE 1986 4 PAGINI 50 BANI In spiritul indicațiilor și orientărilor tovarășului Nicolae Ceaușescu, din prima luna, sarcinile revenite din planul anual și noul cincinal­­ riguros abordate, exemplar îndeplinite și depășite! Remarcabile realizări în activitatea economică A trecut o jumătate din prima lună a noului an eco­­n­om­ic, perioadă în care tot mai multe colective de mun­că din județul nostru au înscris în palmaresul lor noi rezultate ce atestă cu putere angajarea deplină pentru materializarea indicațiilor și orientărilor formulate de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, înnoirea și modernizarea fabricației, depăși­rea prevederilor de plan la principalii indicatori eco­nomici, onorarea exemplară a contractelor încheiate cu partenerii comerciali de peste hotare se bucură de o deosebită atenție, fiind în centrul preocupărilor consi­liilor oamenilor muncii, ale comitetelor de partid, ale maselor largi de muncitori, maiștri, cercetători, cadre tehnico-economice din industria dorjeană. Iată alte noi dovezi ale eforturilor depuse in direcțiile menționate. COMBINATUL CHI­MIC CRAIOVA. Lucră­torii din puternica platfor­mă chimică doljeană de la Ișalnița acordă, și in acest prim an ,al cincinalului ac­tual, o atenție prioritară respectării angajamentelor asumate prin contractele în­cheiate cu partenerii comer­ciali de peste hotare, reali­­zînd și livrind Încă din pri­mele zile ale lunii ianuarie o gamă largă de destinate exportului, produse fele vorba de 1100 tone de uree pentru China, 600 tone de p­itrocalcar pentru Suedia, TOC tone îngrășăminte li­chide pentru S.U.A., 80 tone poliicetat de vinil pentru Bulgaria și 300 tone de uree pentru P­olonia. In prezent se pregătește expedierea unor importante cantități de îngrășăminte complexe în Italia, Venezuela și Dane­marca. De remarcat este faptul că firma combinatu­lui craiovean, care și-a cîș­­tigat un binemeritat presti­giu pe piața internațională a produselor chimice, va fi prezentă In 1986 in peste 70 de țări ale lumii, confir­ming o tradiție valoroasă și hotărîrea de a dezvolta in continuare activitatea de export. ÎNTREPRINDEREA DE ULEI „OLTENIA“ PODARL Participarea ac­tivă la marea întrecere so­cialistă pentru realizarea și depășirea indicatorilor de plan a făcut ca, în perioada care a trecut de la începu­tul anului '1 până în pre­zent, colectivul de muncitori și specialiști de la unitatea amintită să obțină remar­cabile rezultate în activita­tea de producție. Oamenii de aici raportează depășirea producției fizice cu 247 tone ulei. Remarcabilul rezultat este urmarea materializării programului de măsuri teh­(Continuare în pag. a III-a) Fertilizarea fazială a păioaselor — un ritm mult mai susținut, cu toate forțele și mijloacele . Temperaturile scăzute din ultimele zile au determinat înghețarea solului, creîn­­du-se, astfel, condiții favo­rabile pentru a se declanșa pe un front larg fertiliza­rea fazială a păioaselor. Im­primarea unui ritm alert acestei importante lucrări polarizează atenția specia­liștilor și determină ampli­­ficarea eforturilor mecani­zatorilor pentru folosirea la­­ întreaga capacitate a utila­jelor. Este concludent acest punct de vedere din să subliniem faptul că, în ore­le în care s-a menținut în­ghețul la sol, lucrătorii de la I.A.S. Giubega­­ și Se­ga­rcea au efectuat fertiliza­rea facială a păioaselor pe cite 300 ha, cei de la I.A.S. Golești — pe 200 ha, iar cei de la I.A.S. Băilești și Bra­­bova pe cîte 100 ha. De alt­fel, pină aseară, la nivelul Trustului I.A.S., fertilizarea fazială fusese executată pe mai mult de 2 000 ha. Forța mecanică de care dispun întreprinderile agricole de stat permite ca zilnic să se fertilizeze fazial circa 3 000 ha, astfel incit în 10—12 zile lucrarea respectivă să trebu­ fi finalizată pe toate cele 26 000 ha cu grîu și orz, cu prioritate pe supra­fețele în cultură intensivă, de pe care s-a prevăzut să se obțină 8 000 kg grîu la ha. Această viteză, însă, nu se poate realiza, deocam­dată, datorită in principal neaprovizionării ritmice cu fertilizanții necesari — în principal azotat de amoniu — de către Combinatul chi­mic Craiova. „Folosim acest prilej — sublinia to­și­varășul Ion Dimian, ingi­nerul­­ șef al Trustului I.A.S. — pentru a atenționa con­ducerea Combinatului chi­mic asupra necesității de a ne ajuta cu cantitatea de îngrășăminte chimice soli­citate, astfel incît să putem îndeplini riguros indicația expresă a secretariatului Comitetului județean de partid de a încheia cit mai grabnic cu putință și la un înalt nivel calitativ lizarea păioaselor pe ferii­în­treaga suprafață prevăzută”. Este, intr-adevăr, un apel pe care nu numai între­prinderile agricole de stat, ci și cooperativele agricole îi adresează conducerii Combinatului chimic cra­iovean. La I.P.B. Craiova — semne bune anul­are­ I de minu-­ț­ii de pre-l­ub n — Cra-Pentru colectivul de mun­­­că al întreprinderii fabricate din beton — Cra­iova, rezultatele din prima decadă a lunii în curs se dovedesc a fi de bun augur. Ca urmare a măsurilor luate din timp, a preocu­părilor și răspunderii cu care a fost pregătit debutul primului an al actualului cincinal, s-a asigurat un bun demaraj, materializat în realizarea și depășirea pre­vederilor din graficele de producție la principalele produse, obținîndu-se su­plimentar o producție marfă de peste un milion lei. Inscriindu-se pe traiecto­ria materializării sarcinilor și indicațiilor formulate de secretarul general al parti­dului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, in cuvântarea la Plenara Consiliului Națio­nal al Oamenilor Muncii și în Mesajul de Anul Nou, colectivul de muncă de aici și-a conjugat eforturile pentru a ridica la noi cote, cantitative și calitative, în­treaga activitate pe anul în curs. „Pentru întreprinde­rea noastră — ne spunea inginerul George Solossy, directorul unității — și anul 1985 a fost o perioadă in care am înregistrat rezul­tate bune. Am avut impor­tante depășiri de plan la principalele produse, am redus substanțial cheltuie­lile de producție, a sporit productivitatea muncii și ne-am înscris cu un plus de 600 000 lei la beneficii. Am amintit de toate aces­tea pentru că, în asemenea condiții, și ca urmare a mă­surilor pregătitoare luate, au putut fi asigurate con­diții corespunzătoare să in­trăm în noul an în așa fel încît, încă din primele zile, să ne înscriem în graficele de producție cu sarcinile de plan realizate și chiar depășite și să asigurăm be­neficiarilor produse de bună calitate. Ceea ce ar­ și reușit. Aș remarca aici aportul colectivului de la secția prefabricate, condus de maistrul principal Mihai Dinieică, și al celui condus de subinginerul Ion Șonei de la secția B.C.A. Avem planul pe acest an bine fundamentat la indi­­­­catorii fizici, valorici, de productivitate și costuri. De asemenea, suntem în pose­sia repartițiilor necesare pentru majoritatea produse­lor și avem asigurată des­facerea producției între­prinderii noastre. — Față de anul trecut, ce elemente noi au intervenit ? — Raportat la anul 1985, în acest an se prevede, printre altele, o creștere a productivității muncii cu 8 la sută, reducerea cheltuie­lilor totale la 1000 lei pro­ducție marfă cu 28 lei și a­­ cheltuielilor materiale cu 26 lei, in condițiile în care beneficiul va spori simțitor. Avind permanent în aten­ție calitatea produselor, ne ȘT. ARDELEANU (Continuare In pag. a îll­ a) Vedere din noul cen­tru al municipiului. t Ingeniozitatea tehnică în acțiune, de la idei la fapte Primele trei instalații eoliene din județul nostru funcționează în condiții optime In efortul general de în­făptuire a Programului­­directivă de cercetare dezvoltare în domeniul ener­gi­giei pe perioada 1981—1990, ce prevede, intre altele, elaborarea de noi soluții și echipamente de conversie a energiei vîntului, se în­scriu, cu prime rezultate și inginerii din cadrul colec­tivului instalații electrice și gaze de la Institutul de proiectare județean. După cum v-am informat la mo­mentul oportun, în județul nostru au fost date în func­țiune primele trei instala­ții eoliene pentru produce­rea energiei electrice. Astfel, prima instalație s-a montat chiar pe sediul institutului amintit și se fo­losește pentru iluminatul de siguranță al clădirii și la încărcarea acumulatorilor din dotare. Cea de-a doua instalație s-a dat nu de­mult în folosință la sem­a C.A.P. din Pisculeț, comuna Piscu Vechi, și asigură ilu­minatul sediului. De men­ționat sprijinul concret și operativ dat de sătenii de aici la construcția și mon­tarea suportului instalației, înalt de circa 15 metri, el a fost realizat pe plan lo­cal, din lemn de salcîm. In sfîrșit, a treia instalație este amplasată la cantonul Beharca al Direcției apelor Jiu și este destinată pen­tru asigurarea iluminatului electric și a energiei nece­sare unui televizor „Sport“ și unui radio-telefon. Așadar, cele trei prime instalații eoliene doljene funcționează in bune con­­dițiuni, bineînțeles cînd există suficienți atunci cu­renți de aer, dovedindu-se o sursă energetică demnă de o exploatare sistematică în zonele cu vînturi predo­minante. Iată de ce, așa după cum ne asigura ing. Aurel Predescu, șeful co­lectivului amintit, un veri­tabil animator al utilizării surselor neconvenționale de energie, se preconizează ca în viitorul foarte apropiat să fie montate astfel de in­stalații și la celelalte can­toane neelectrificate de pe malul Jiului. ION DIACONU Și în consens cu cerințele calității vieții Măsuri pentru dezvoltarea diversificarea producției de preparate culinare in județul nostru Pe baza prevederilor cu­prinse în Programul pri­vind dezvoltarea producției de preparate culinare în pe­rioada 1986—1990, aprobat, după cum se știe, în Ședin­ța Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. din 6 decembrie 1985, și în ju­dețul nostru s-a stabilit un ansamblu de măsuri pentru transpunerea în viață acestui document, elaborat­a pe baza indicațiilor și ori­entărilor secretarului gene­ral al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. In acest fel s-a făcut un important pas înainte pe linia mate­rializării uneia din impor­tantele sarcini și prevederi stabilite de Congresul al XVI-lea al partidului, în legătură cu creșterea nive­lului de trai, cu calitatea vieții oamenilor muncii, a tuturor cetățenilor. La fundamentarea Pro­gramului județean s-a avut in vedere creșterea produc­ției și desfacerii preparate­lor culinare realizate prin unitățile de alimentație pu­blică, cantine-restaurant, precum și prin unitățile alimentare. Astfel, numai în acest an se prevede să se realizeze o producție de 13 000 tone preparate semipreparate culinare, pre­și cum supe, ciorbe, creme,­­­ diverse­ mîncăruri, dulciuri­i de bucătărie, produse de pa­tiserie și cofetărie, produse horticole spălate și pream­­balate. Din această canti­tate, £ 000 tona se vor des­face la domiciliu, ceea ce reprezintă o creștere de 526 la sută față de anul trecut. Realizarea unei game di­versificate de meniuri care să răspundă cerințelor popu­lației (in funcție de prefe­­­­rințe, vîrstă, recomandări medicale etc.), precum și promovării unei alimentații științifice, raționale, econo­misirii timpului cumpărăto­rilor, se va asigura printr-o­­­ largă rețea de unități (in­­­­clusiv prin cantine-restau­rant, cantine și alte forme de consum colectiv, judicios amplasate în orașe, pe car­tiere și străzi). Se prevede, de asemenea, ca in munici­piul Craiova să se amena­jeze și să se dea în folo­sință, în prima parte a aces­­­­tui an, un laborator de pro­ducție culinară spațios, bine dotat. „ Dacă in acest an, în ora­­­șele județului nostru aseme­­­nea semipreparate și pre-muncii, de respectare a normelor igienico-sanitare­­ și de practicare a unui co­­­­merț civilizat, desfacere­­a preparatelor culinare se va­­ face prin unități de elimen­­ t AlTREL POPESCU JI — (Continuare in pag. a II a) în plină iarnă, o livadă de pomi nu este deloc atrac­tivă pentru privire. Printre crengile pustii aleargă fie­ni in gherit­uri vini tăios, pe i­alocuri foșnesc tulpini de 1 hu­mÎPnî ar fi/Vffr­» tn buruieni uscate, iar bulgării arăturii de toamnă, ne­­mărunțiți încă de vreme, acoperiți cu un strat su­b­­țire de zăpadă, au înghețat­­ și îngreunează mersul. Ast­­­­fel, cînd alină bratul, livada­­ pare un imens templu al­­ liniștii, nimic nu tulburii și parcă aștepți să se audă cum serele urcă prin tul­pini spre muguri, adorm­iți. Se spune că iarna pomii se odihnesc, pregătindu-se pentru lunga trudă ce vor avea din primăvară pină la culegerea roadelor. S­uit nu-i a­șa, zic oamenii îm­preună cu care cutreierăm printre meri și pruni și n-avem nici un motiv să m­u-i credem, pentru că via­ța lor se împletește strîns cu viața pomilor, iar rodul MIRCEA POSPAI (Continuare in pag. a III-a) — însemnări — i Iarna, cînd roadele se plămădesc în muguri­­i Către mijloc de ianuarie, neclintirea împrejurimilor acestora din urmă este In a unor unități alimentare, legătură directă cu munca l unități tip „Gospodina“ etc., lor. „Nu, iarna pomii nu se­­ numărul unor asemenea odihnesc zice inginerul­­­ unități va ajunge la 111 în­ Constantin Țenea, șeful 4 anul 1990. De reținut și fap­­fermei nr. 7 Raznic­a sa­­p­tul că pentru asigurarea preprinderii agricole de stat a unor condiții optime de des­­preasla — și nici noi nu ne­­­fășurare a activității, de odihnim. Dacă vrem să o creștere a productivității avem roade bune toamna, munca pentru pregătirea lor trebuie începută He

Next