Inainte, ianuarie 1987 (Anul 44, nr. 12987-13011)
1987-01-15 / nr. 12997
ÎNAINTE Născut la H ianuarie, cu 137 de ani în urmă, exact la amiaza veacului trecut, Eminescu, poetul național al românilor, a transferat în propriu-i destin ceva din nimbul auroral al acestei luni a zăpezii și visului imaculat, sărace iar din cutele prea nimbul ale destinului său, aurorul a purces, dezlănțuit și viu, ca seva inundînd arborii, în trunchiul culturii românești, dîndu-i imboldul necesar către performanță și împlinire. Cită însemnătate, ce rol imens și ce contribuție singulară a avut Eminescu in procesul de cristalizare a conștiinței culturii noastre nu vom putea calcula, poate, niciodată, păstrând intact orgoliul restituirii depline a gratitudinii ce-i datorăm. Meritele sale se suprapun, prin vreme, doar peste acelea, incalculabile, ale omului anonim, creatorul Mioriței, alcătuind prin veacuri poporul însuși. Căci cel ce l-a MOMENT ANIVERSAR Eminescu fost surprins, pe mereu rotitoarele guri de rod ale plaiului românesc, murmurînd, în timp ce continua să cizeleze în marmora graiului, versuri înmirezmate din Miorița, netezea, fără de știință, dar cu o vrere abia disimulată, calea spre nașterea și triumful lui Eminescu. La rîndu-i, Eminescu nimba cu geniu-i nepieritor personalitatea uriașă a anonimului, tăinuit în umbra atîtor balade, legende și doine ce dau astăzi strălucire limbii și culturii românești. Cit de adînc îl cunoaștem pe Eminescu, după 137 de ani de la nașterea sa ? Iată o întrebare de o acută legitimitate. Și de o prea evidentă actualitate. Opera sa, Întinsă cu mult peste Urintele pe care i le bănuiau contemporanii, ba chiar cu mult mai intensă și mai densă decât se bănuim mulți dintre noi, e mereu proaspătă și nouă, așteptindu-și, nerăbdătoare dar calmă, cititorii. Iar pentru noi, dascălii de limbă și literatură română, Eminescu se instituie într-o prezență activă, modelatoare, suverană și mereu tînără. O sută treizeci și șapte de ani, cîți au trecut de la nașterea lui Eminescu, nu reprezintă nici mult, puțin pentru o cultură , nici o vîrstă suficient de tînără spre a năzui, în continuare, la maturitate, și destul de matură pentru ca, nutrind cu putere nostalgia elanului juvenil, să cutezi a te întoarce la el ca la un izvor de apă vie. Prof. AURELIA POPESCU, Școala profesională nr. 3 Craiova De n-ar fi fost... Se-nclină teiul spre pămint, E teiul vechi, e teiul sfint, Cel zămislit de-al lui cuvint. Coroana lui și-0 clatină Că dor îi e de cetină Din veci in veci prietenă. Și iscă vintul un cuvînt Un chip de tinăr întrupind Cu plete negre fluturind. Și tei și brad îl amiros Și trece tînărul frumos Ingindurat maiestuos. Din tei, din brad a adunat, Din stele, din pămint lucrat Ca să dureze un palat. Și cind a fost a-l locui Pe dată vintul se opri Și tinărul în mărmuri. Și ce statuie-a ridică, Chiar vintul ce se-mpiedică, In tei, in brad — feerică. E graiu-n care s-a-ntrupat, E grai pe care l-a-nviat, E graiul binecuvîntat.'... Din ce izvor oare-ai iuhit Țăran și crai și om și mit 1 încununare. Bun venit! Da, ai venit chiar dintr-un cring Unde poveștile se string Cu doinele care mai pling. Mirabi! te-a născut un ceas ! De n-ai fi fost tu să dai glas, Fără cuvînt ar fi rămas. MIRCEA MOISA Cenaclul „Ramuri" Șezătoare literar-muzicală omagială Secția de artă a Complexului muzeal județean din Craiova a găzduit marți — într-o după-amiază feerică, luminată de asediul alb al zăpezii, de dragostea pentru literatură și artă — prima reuniune din acest an a cenaclului „Ramuri“. In deschidere, a avut loc un moment festiv prilejuit de acordarea premiilor conferite de Asociația scriitorilor din Craiova pentru cărți publicate în anul 1984. Marin Sorescu, secretarul asociației, a înmînat premiul pentru poezie — acordat de juriu, poetului Ilarie Hinoveanu, pentru volumul „Călăreț stingher" (Editura „Cartea românească", București) și, respectiv, premiul pentru proză — acordat lui Constantin Mateescu, pentru romanul „Bal la Casa ofițerilor" (Editura „Scrisul românesc", Craiova). S-a desfășurat, în continuare, o șezătoare literarmuzicală omagială, dedicată sărbătorilor noastre din ianuarie. Au citit din creațiile lor cu profund mesaj umanist, patriotic : Ilarie Hinoveanu, Gabriel Chifu, Claudiu Moldovan, George Popescu, Nicolae Diaconu, George Sorescu, Dan Lupescu, Marian Barbu, Constantin Barbu, Florea Miu, Ioan Lascu, Ștefan Roman, Marin Marinescu-Anghel, Spiridon Popescu, Florea Florescu, George Sorin Vidoe, Marin Sorescu — recitalul de versuri avînd ca preludiu, intermezzo și moment final piese muzicale de aleasă vibrație („Seara pe deal", „Din bătrîni, din oameni buni", „Cetină de brad frumos“, „Partidul — Ceaușescu — România"), interpretate de corul Filarmonicii de stat „Oltenia", dirijat de Alexandru Racu. In întregul ei, manifestarea a impresionat prin acuratețea rostirii poetice și muzicale, prin ținuta literar-artistică elevată. * Astăzi, de la ora 16, este programată acțiunea inaugurală pentru 1987 a „Studioului de poezie* al Casei științei și tehnicii pentru tineret din Craiova (gazdă a acestuia) și al Revistei „Ramuri". (D. LEONIN) Să privim puțin In jur (Urmare din pag I țelor românilor spre neatinnare și întregire. Promisiunea arhitecților Incintă. Luăm parte la visul lor. Așadar, venind cu tramvaiul dinspre „Electroputere", vom admira, cu sentimentele de mindrie ce ne definesc, o monumentală operă de artă, o armonizare a sculpturii plasată intr-un spațiu luminos cu arhitectura modernă. Totul va sugera un arc de triumf, invitindu-ne spre inima întinerită a Băniei si înnobilată de valorile acestui timp. să Visatul bloc turn va avea verticalizeze o bijuterie de primă mărime in deschiderea salbei de îmbinări arhitecturale prelungite spre Bulevardul Republicii. Cît timp va dura pină atunci ? Incredibil de puțin dacă avem in vedere ritmul rapid in care se construiește pretutindeni in această țară. Puțin, dacă ne gindim la faptul că in anul de curind încheiat, in municipiul nostru au fost date în folosință peste trei mente. Și-au mii de apartajari it primetrele cartiere cărora deabia am învățat să le pronunțăm numele. Au apărut altele noi. Orașul înaintează spre est, spre vest, spre sud, se ridică pe verticală. Din cele 3,6 miliarde lei, care i s-au alocat ca investiții pentru acest an, sume importante vor fi folosite pentru sporirea numărului de locuințe, pentru modernizările urbane. Să privim puțin in jur! Așa cum au făcut in aceste zile cei ce au voit să trăiască emoționant clipele cind a dispărut o clădire ce a adăpostit cindva o veche spițerie. Peângă noi trec mașini încărcate cu moloz și elemente prefabricate din beton, cu tuburi metalice pentru noile coloane de termoficare. Prelungindu-se dinspre două extremități ale orașului, din zonele marilor incandescențe industriale, liniile tramvaiului înaintează grăbit spre locul joncțiunii. Frigul mușcă degetele, pământul este înghețat, dar constructorii sunt la datorie ca pretutindeni unde se construiește cu pasiune, își încuiesc rutinile citeva clipe la florile învăpăiate ale focurilor de la margini de șantier și prind din nou cu ele uneltele. Privindu-i, mă visez intr-un anotimp cald, cu brațele pline de flori adevărate, urcindu-mă in tramvaiul pe care-l aștept cu nerăbdare, ca să străbat orașul simțind cit de mult il iubesc. ■I 15 — 1 — 1987 A înflorit liliacul... Surprinzător, dar așa este. In plină iarnă, a înflorit liliacul. Nu în curtea unui gospodar, în grădina botanică sau în apartamentul unui iubitor de flori, ci la... întreprinderea „Electroputere". Desigur, nu toți știm că, dincolo de marea producție de echipament electrotehnic, aici, o mină de oameni harnici și pasionați cresc și îngrijesc milioane de flori. Intr-o seră amenajată după toate regulile domeniului pe o suprafață de 1500 mp, sute sau zeci de mii de flori sunt îngrijite și pregătite pentru ca, in fiecare primăvară, să înfrumusețeze, să umple de culoare aleile și spațiile verzi din incinta marii întreprinderi craiovene. Datorită floricultorilor respectivi, cu puțin timp înainte de căderea primilor fulgi de nea, 25 000 de panseluțe policrome puteau fi admirate, tot așa cum, din primăvară pînă-n iarnă, alte sute de mii de flori pot fi admirate în curtea întreprinderii. Și, cu puțin timp în urmă, in cadrul serei respective, tehniciană Ana Ionescu (în fotografia alăturată), de peste 20 de ani preocupată cu pasiune de creșterea și îngrijirea florilor, s-a bucurat nespus de mult că, in marele ei „sector de frumusețe", îngrijit cu multă dragoste, a înflorit un liliac. Evenimentul, o adevărată performanță florală pentru oamenii de aici, constituie o gingașă răsplată pentru dragostea lor față de flori, pentru vrednicia cu care se îngrijesc să merite, in fiecare anotimp, privirile miilor de constructori de mașini și aparataj electric de la Craiova. ION FERARIU m Prestările de servicii și cerințele cetățenilor Cooperația meșteșugărească pe coordonatele noii calități a muncii și vieții Ca parte integrantă economiei naționale, și cea operației meșteșugărești din județul nostru ii revin sarcini deosebite atît în domeniul industriei mici cît și al prestărilor de servicii. In legătură cu direcțiile și modalitățile în care se va acționa în 1987 pentru ridicarea calității muncii în acest important sector, am solicitat un interviu tovarășei ing. Georgeta Sfîrlează, vicepreședinte al U.J.C.M. — Mai întîi am dori să ne spuneți, tovarășă vicepreședintă, cum ați încheiat anul de care abia ne-am despărțit ? — In condiții bune. Datorită hărniciei miilor, de meșteșugari din cele 15 cooperative ale U.J.C.M. am reușit să îndeplinim și să depășim toți indicatorii de plan. Astfel, producția marfă industrială a fost îndeplinită în proporție de 101,8 la sută, prestările de servicii în procent de 103,4 la sută, exportul în proporție de 101,8 la sută, livrările de mărfuri către fondul pieții înregistrînd și ele o creștere de 15,4 la sută față de anul 1985. Ce noutăți vor fi în 1987 în domeniul prestărilor de servicii ? — Vom acționa în continuare pentru dezvoltarea și diversificarea rețelei unităților de prestări servicii, pentru dotarea acestora cu mașini și utilaje, aparatură de măsură și control care să asigure condiții cît mai bune de desfășurare a activității, paralel cu ridicarea nivelului de pregătire profesională a meșteșugarilor. Practic, în acest an, ne-am propus să mai înființăm încă 35 de unități noi de prestări servicii în diferite cartiere ale municipiului (Calea București, „Nicolae Interviu cu tovarășa GEORGETA SFIRLEAZA vicepreședinte al U.J.C.M. Dolj Titulescu“, Brazda lui Novac, Siloz etc.), precum și in celelalte orașe din județ. Ca urmare, la finele anului curent vor exista peste 300 de profile de prestări servicii în Craiova, 180 profile in Băilești, peste 150 profile In orașele Calafat și Filiași, 87 profile în Segarcea. Creșteri mai accentuate vor fi înregistrate la serviciile de reparații și întreținerea locuințelor și instalațiilor, repararea și întreținerea bunurilor de folosință îndelungată (mașini de spălat rufe, aspiratoare, frigidere etc.), reparații încălțăminte și îmbrăcăminte. In municipiul nostru vom da în folosință încă două unități pentru spălat și curățat îmbrăcăminte pe sistemul „Rapid", precum și o altă unitate similară in orașul Segarcea. — Cooperația noastră meșteșugărească este încă dar toate în ceea ce privește operativitatea onorării comenzilor, îndeosebi pentru efectuarea diferitelor reparații urgente ce survin în locuințele cetățenilor. — Intr-adevăr, va trebui să facem un salt calitativ și sub acest aspect. Astfel, în scopul servirii mai rapide a populației, dispeceratele vom reorganiza existente și vom înființa altele pentru onorarea urgentă a unor repurații de instalații electrice, sanitare și de încălzire, de deblocări de uși la apartamente, de geamuri, tractări de montări autoturisme și altele. De asemenea, vom acorda o mai mare atenție activității de achiziții, recondiționare și valorificare a unor bunuri de uz casnic și personal (mobilier, autoturisme, radio-TV, îmbrăcăminte, încălțăminte etc.) a unor piese de schimb la bunuri de folosință îndelungată. In acest sens ne-am propus ca cel puțin două unități cu prestările amintite să existe în fiecare oraș din județ, iar în municipiul nostru numărul unităților respective va crește de la 26 la 29. — Ca și pină acum, bună parte din fondul de o marfă pe plan local îi va asigura și cooperația meșteșugărească, industriei mici revenindu-i sarcini importante în acest sens. Ce ne puteți spune despre acest aspect 7 — In cadrul industriei mici vom realiza, într-o gamă diversificată, produse de serie mică de o calitate superioară, în special în domeniul bunurilor de larg consum, precum confecții și tricotaje, încălțăminte, mobilier, produse din lemn și metal pentru uz gospodăresc. De asemenea, vom dezvolta și diversifica producția de artă populară și artizanat în condițiile asigurării unui nivel artistic ridicat la aceste produse. Punînd mai bine în valoare dotările existente, precum și noile lucrări de investiții ce vor fi date în folosință în cadrul cooperativelor „Oltenia“ — Craiova, „Independența“ — Calafat și „Victoria“ — Băilești, vom crește cu 30 la sută producția în cooperare cu întreprinderile de stat, îndeosebi în ramurile prelucrări și confecții metalice, turnătorii. Valoarea producției anuale la acest capitol va ajunge la peste 77 milioane lei. AUREL POPESCU Care este procedura reconstituirii vechimii în muncă ? Vechimea în muncă, funcție, meserie sau specialitate se poate reconstitui, în condițiile prevăzute de Decretul nr. 92/1976, dacă se dovedește, cu acte, că arhivele au fost distruse. Reconstituirea se face de către comisii ce funcționează pe lângă comitetul executiv al Consiliului popular județean sau de sector în municipiul București. Reconstituirea poate fi cerută numai de persoanele încadrate pe baza unui contract de muncă, de cadrele permanente ale Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne și de membrii cooperativelor meșteșugărești. Cererile de reconstituire însoțite de înscrisuri din care"să rezulte că între părțile indicate în cerere existat un raport de muncă, a precum și de dovezi care să ateste că nu s-au putut obține actele necesare dovedirii situațiilor ce urmează a se stabili, se adresează comisiei competente din raza teritorială în care solicitantul are domiciliul. Prin cerere se vor indica, de asemenea, cel puțin două persoane pentru fiecare perioadă ce se solicită a fi reconstituită, dintre cele care dovedesc cu acte că au lucrat în aceeași perioadă și mnitule cu solicitantul. Dupa efectuarea probabio, concluziile comisiei in legătura cu fiecare din situațiile ce s-au cerut a fi reconstituite sunt consemnate intr-un proces verbal, semnat de toți membrii comisiei. In acest proces verbal se va menționa : perioada și unitatea unde s-a efectuat munca ; înscrisurile din care a rezultat că între părți a existat un raport de muncă și că persoanele care au fost audiate au lucrat în aceeași perioadă și unitate cu persoana care a solicitat reconstituirea. Procesul verbal al comisiei poate fi contestat de solicitant sau de unitatea la care lucrează in termen de 15 zile de la comunicare, la judecria in a cărei rază teritorială funcționează comisia. Plingerea este scutită de taxă de timbru, iar hotărîrea judecătorească este definitivă. Perioada de vechime în muncă și celelalte situații reconstituite se vor înregistra in carnetul de muncă pe baza procesului verbal al comisiei, rămas definitiv, sau a hotărîrii judecătorești. C. BOGHEANU, consilier juridic nai ■ Tea (Ag 13677), o le braț, liric (tel orele 18 voy o T puși tel orele 10 drăvană. a „Pat 43850), fi torul cu 8.45 ; 11 ; 17.45 ; 20 (telefonut: Bole : 9 ; 15.45 ; 1. diecembr 33236), fi torii de I—II, or. 14 ; 16,30 dem“ (t filmul este a I-U, 16 . 19 I ) (telefon fiul: Di dragoste: 11,45; 14 Mai“ (1< filme de rele: 16. lectroput 43944), fi man, s orele : 1 B Con real la secțiile jnografie mei — luptători și petrol iulie 193! între Secția cichisă 4 10—17. © Bl ■ Bib țeană, 1 orele 8- ca univirală, d orele program Halele t JOI 15 20.00 20,20 Vii Prioritatiului. nebe (c.). curs de sărit a cucerire țel de niei. Patentativ Dîmbov Mare și Telejuri ^ Praga Oltenia ! valul li £ 8 — 16 * 8. Vrem *5 neral îi dă: Cei 5 mult Í cădea p domină; ■ £ de prea suflat ■*« moderat J. ’• zile mr cuprins Ș grade, î* între hei 2 grade ^ și pole: Ș Șerban