Inainte, ianuarie 1989 (Anul 46, nr. 13608-13631)
1989-01-15 / nr. 13619
[ r V ANUL XLV NR 13 619 DUMINICA 15 IANUARIE 1989 4 PAGINI 50 IÍANI în spiritul sarcinilor subliniate de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU pentru înfăptuirea exemplară a planului pe 1989 și perfecționarea întregii activități Programele de organizare și modernizare la confruntarea cu cerințele intensificării producției, creșterii calității și eficienței economice Să pornim de la un calcul facilitat de bilanțurile la care se lucrează în aceste zile în întreprinderi: dacă nu am fi avut în curs de derulare programele de organizare și modernizare, ar fi fost lipsiți, în 1988, de un spor la producția marfă industrială de aproape un miliard lei, la nivelul municipiului Craiova. Dar, prin măsurile aplicate, acest spor constituie o realitate, ca și obținerea, pe aceeași cale, a unei reduceri cu 263 milioane lei a cheltuielilor totale, din care 157 milioane lei la cheltuielile materiale, precum și a unei economii relative de aproape 4 000 oameni, redistribuiți la acele sectoare și activități ale întreprinderilor unde era reală nevoie de ei. Pe un plan mai larg, programele organizării și modernizării și-au spus, însă, cuvintul în rezultatele economice de ansamblu obținute, pe 1988, în municipiu și care au fost net superioare anului precedent — cu la sută la producția industrială, cu 31,3 la sută la exportul pe devize convertibile și cu peste 13 la sută pe curing țări socialiste, cu um spor de 21230 lei/pers. la productivitatea muncii, precum și însemnate economii de metal, alte materii prime, materiale și energie. Exprimă, însă, aceste sporuri limite ale eficienței ? Nicidecum. Puteam — și trebuia — să obținem mai mult. O analiză, chiar și sumară, în unități ne relevă că tocmai eficiența măsurilor aplicate constituie încă punctul nevralgic și principala problemă în activitatea de înfăptuire a programelor perfecționării organizării și modernizării proceselor de producție. Astfel, avem unități în care măsurile aplicate se soldează cu valori apreciabile în creșterea producției, reducerea costurilor, productivitate sporită. Dar aceste valori nu se validează ca exemplare, cîtă vreme măsurile aplicate nu conduc la fundamentarea integrală sarcinilor de plan, la nivelele de creștere intensivă și eficiență necesare. Așa, de exemplu la „Electroputere“, unde se înscriu, să recunoaștem, cele mai substanțiale rezultate pe această linie, cote relativ ridicate în asimilarea de produse și tehnologii noi, nu s-a realizat planul nici la producția industrială, nici la indicatorii de eficiență. Sunt, desigur, și cauze obiective, legate, in principal, de carențele aprovizionării tehnico-materiale și condițiilor execuției unor produse pentru programele prioritare. Dar nici resursele de profesionalitate recunoscută și creativitate existente aici nu s-au mobilizat integral. Era, de asemenea, de așteptat o implicare mai decisă a cercetătorilor institutului de profil din incintă în rezolvarea unor probleme de fond ale organizării și modernizării. Or, valorosul potențial de creație existent aici, în ciuda unor numeroase înfăptuiri, a rămas dator fabricilor din „Electroputere“, îndeosebi în cercetarea și asimilarea unor produse care să se situeze la cel mai înalt nivel tehnic și calitativ mondial, în reducerea mai hotărîtă a consumurilor, înlocuirea unor tehnologii depășite, găsirea de substituenți viabili materialelor deficitare, creșterea competitivității. Pe de altă parte, nici întreprinderile doljene din ramura electrotehnicii nu se dovedesc suficient de receptive la preluarea noului, de vreme ce în portofoliile cercetării există soluții, tehnologii, proiecte de însemnată eficiență ADRIAN FULGA (Continuare în pag. a III a) Panoul de anuare al faptelor muncitorești Cu planul îndeplinit Acționînd în direcția transpunerii în fapte a indicațiilor și orientărilor secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, formulate în Expunerea din noiembrie 1988, la recenta Ședință a Comitetului Politic Executiv al C.C. P.C.R., cu alte prilejuri, conlectivul Antreprizei de construcții-montaj a Regionalei de căi ferate Craiova a debutat fructuos și în acest an. Astfel, planul de construcții-montaj din prima decadă este realizat integral, ca urmare a folosirii judicioase a capacităților de producție, întăririi ordinii și disciplinei in cadrul formațiilor și brigăzilor. S-au evidențiat, printr-o bună organizare a producției și a muncii, brigăzile de construcții-montaj nr. 24, 21 și 26. 500 009 lei în plus la recondiționari Colectivul de muncitori, maiștri și ingineri de la Întreprinderea de reparații auto Craiova se alătură altor unități din industria județului care au îndeplinit, in perioada care a trecut din acest an, planul producției marfă. Demn de subliniat este și faptul că la activitatea de recondiționari — unde de-a lungul anilor s-a acumulat o valoroasă experiență — planul este depășit cu 523 000 lei. Producția a fost realizată cu consumuri reduse de energie electrică și combustibil, muncitorii și specialiștii noi soluții de unității căuti și economisire. -\ „Hui, tui du la mocanitul șui“ Pe Stelian Crista l-am revăzut zilele acestea. Ne cunoscusem cu mult timp în urmă la școală. După orele de muncă fructuoasă la Centrala electrică de termoficare Ișalnița venea, conștiincios, cu regularitate de metronom, să urmeze cursurile serale la școala de maiștri de pe lingă Liceul energetic Craiova. Uneori era mîhnit că șefii ii mai rețineau cu diferite treburi, și aceasta din dorința de a nu pierde nici o oră de la cursuri. Dorea să fie mereu primul și la muncă și la învățătură, să se pregătească temeinic. Să fie în măsură oricînd să rezolve cu competență problemele de producție. Zilele acestea, după 17 ani, l-am găsit la fel de întreprinzător, bun organizator și marcat mereu de ambiția de a fi între primii. Cînd i-am cerut directorului întreprinderii de piese de schimb energetice din Filiași, ing. Emil Nicolicioiu, să numească un om deosebit din unitate, acesta mi-a spus, fără să ezite , presă „E bine să scrieți în și despre maistrul Crista, de la mecanicul șef“, despre care aveam să aflu, _____________apoi, că are în subordine circa 50 de oameni, numai unul și unul, cum s-ar spune. — Numiți cîțiva care prin exemplul lor sînt între fruntașii întreprinderii și merită să fie evidențiați. — Asta-i, că toți ar merita evidențiați — ne spune maistrul Cîrsta. Dacă insistați, notați, vă rog, pe lăcătușul mecanic — specialist Constantin Cenușe (unul din oamenii aflați aici de la înființarea întreprinderii, care este și secretar cu probleme de propagandă în comitetul de partid), apoi mai rețineți numele tovarășilor Marin Popa, Petre Tudor, MARIN DUMITRU (Continuare în pag. a III-a) I.M.M.R. Craiova. Bobinatorii Nicolina Dinu, Lucia Ispas, Vasile Săulescu, Adriana Geană, Adriana Surman și Cornel Voinescu (din formația de recondiționări bobine pentru LDE 2100 CP) se evidențiază în activitatea profesională cotidiană. Foto : Ilie A. Ilie NUMĂRUL ■ Orfeul românesc . Răspundem la scrisoarea dv. ■ Reper cetățenesc ■ Foileton. Conversație cu îmn super telegrafist ■ Fotbal. Cald omagiu și înaltă prețuire tovarășei academician doctor inginer ELENA CEAUȘESCU Adunarea generală solemnă a Academiei Republicii Socialiste România Academia Republicii Socialiste România a organizat, sîmbătă, o adunare generală solemnă dedicată aniversării zilei de naștere și a îndelungatei activități revoluționare a tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, membru al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim viceprim-ministru al guvernului Republicii Socialiste România, președintele Consiliului Național al Științei și Invățămîntului. Lucrările Adunării generale solemne au fost deschise de acad. Radu Voinea, președintele Academiei Republicii Socialiste România. Au luat, în continuare, cuvintul tovarășii acad. prof. Manea Mănescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Consiliului vicepreședinte al de Stat; acad. Nicolae Giosan, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Marii Adunări Naționale ; prof. Suzana Gâdea, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Culturii și Educației Socialiste; acad. prof. Ion Ursu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Comitetului Național pentru Știință și Tehnologie ; acad. prof. Cristofor Simionescu, vicepreședinte al Academiei ; acad. prof. loan Anton, vicepreședinte al Academiei ; acad. prof. Ștefan Pascu, membru al Prezidiului Academiei Republicii Socialiste România ; și Mihail Florescu, membru corespondent al Academiei, ministru-secretar de stat la Comitetul Național pentru Știință și Tehnologie. In acest cadru, s-a dat expresie omagiului fierbinte al membrilor Academiei Republicii Socialiste România, cel mai înalt for științific și de cultură al țării, față de tovarășa Elena Ceaușescu, militant revoluționar animat de nobile sentimente patriotice, care, împreună cu cel mai iubit fiu al poporului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, aduce o contribuție de seamă la elaborarea și înfăptuirea politicii interne și externe a partidului și statului, la edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. A fost înfățișată pe larg activitatea desfășurată de tovarășa Elena Ceaușescu pentru înflorirea științei, învățămîntului și culturii în țara noastră, pentru ca toate cuceririle geniului uman să fie puse exclusiv în slujba progresului social, asigurării dreptului fundamental al popoarelor la viață, la pace, la o existență liberă și demnă. Participanții la adunarea generală solemnă au adresat o telegramă tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim viceprim-ministru al guvernului, președintele Consiliului Național al Științei și Invățămîntului. Expunerea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU — program de muncă și acțiune revoluționară pentru întregul partid și popor Consiliile populare, în fața unor sarcini sporite Ca organe locale ale puterii și administrației de stat, consiliile populare au sarcina de a urmări și a se ocupa de rezolvarea tuturor problemelor din raza lor de activitate, cu prioritate a planului în industrie și agricultură, a tuturor planurilor în profil teritorial. Așa cum arăta secretarul general al partidului în Cuvîntarea la deschiderea lucrărilor celui de-al III-lea Congres al consiliilor populare, acestea „poartă o răspundere directă pentru buna realizare a programelor generale — și înfăptuirea lor asigură și ridicarea nivelului de dezvoltare a fiecărui județ și localități a patriei noastre“. Am început un an cu deosebite semnificații în viața politică a patriei, cînd vom aniversa 45 de ani de la mărețul act din August 1944, an în care se vor desfășura lucrările celui de-al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român. Pentru întîmpinarea acestor mente politice mari evenimu rezultate cit mai bune, întregul nostru popor își mobilizează de pe acum toate energiile , creatoare, iar consiliile populare se numără între factorii cu mare rol in stimularea acestor energii, pentru coordonarea tuturor eforturilor în direcția îndeplinirii sarcinilor ce ne stau în față. Un rol deosebit în buna organizare și desfășurare a activității revine sesiunilor consiliilor populare, care au loc în perioada următoare, acestea urmînd să dezbată și să MIRCEA POSPAI (Continuare in pag a til-a) Accente în tumultul înnoirilor Municipiul Craiova urcă vertiginos, de la o etapă la alta, pe noi trepte de progres și civilizație. Sistematizarea lui — încă în „operă“ — a contribuit la o organizare teritorială mai bună, la realizarea a nu mai puțin de 14 cartiere, toate sub semnul exigențelor urbanisticii contemporane. Este un motiv evident de mîndrie și satisfacție pentru noi toți. Construirea a aproape 2 500 blocuri, apariția unor noi și „ largi bulevarde“ a noi artere de circulație au însemnat și o „modificare“ a unor „adrese“, o schimbare a unor denumiri și implicit apariția de termeni noi. In vechea urbe nu existau „repere“ precum „Rotonda“, „Orizont“, „Favorit“ etc. ION DIACONU (Continuare in pag a IV-a; K