Inainte, ianuarie 1989 (Anul 46, nr. 13608-13631)

1989-01-15 / nr. 13619

[ r V ANUL XLV NR 13 619 DUMINICA 15 IANUARIE 1989 4 PAGINI 50 IÍANI în spiritul sarcinilor subliniate de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU pentru înfăptuirea exemplară a planului pe 1989 și perfecționarea întregii activități Programele de organizare și modernizare la confruntarea cu cerințele intensificării producției, creșterii calității și eficienței economice Să pornim de la un calcul facilitat de bilanțurile la care se lucrează în aceste zile în întreprinderi: dacă nu am fi avut în curs de de­rulare programele de orga­nizare și modernizare, ar­ fi fost lipsiți, în 1988, de un spor la producția marfă in­dustrială de aproape un mi­liard lei, la nivelul munici­piului Craiova. Dar, prin măsurile aplicate, acest spor constituie o realitate, ca și obținerea, pe aceeași cale, a unei reduceri cu 263 milioane lei a cheltuielilor totale, din care 157 milioane lei la cheltuielile materiale, pre­cum și a unei economii re­lative de aproape 4 000 oa­meni, redistribuiți la acele sectoare și activități ale în­treprinderilor unde era reală nevoie de ei. Pe un plan mai larg, programele organizării și modernizării și-au spus, însă, cuvintul în rezultatele economice de ansamblu ob­ținute, pe 1988, în municipiu și care au fost net superioa­re anului precedent — cu la sută la producția indus­­­trială, cu 31,3 la sută la ex­portul pe devize convertibile și cu peste 13 la sută pe cu­ring țări socialiste, cu um spor de 21230 lei/pers. la productivitatea muncii, pre­cum și însemnate economii de metal, alte materii prime, materiale și energie. Expri­mă, însă, aceste sporuri li­mite ale eficienței ? Nicide­cum. Puteam — și trebuia — să obținem mai mult. O ana­liză, chiar și sumară, în uni­tăți ne relevă că tocmai efi­ciența măsurilor aplicate constituie încă punctul ne­vralgic și principala proble­mă în activitatea de înfăp­tuire a programelor perfec­ționării organizării și mo­dernizării proceselor de pro­ducție. Astfel, avem unități în care măsurile aplicate se soldează cu valori aprecia­bile în creșterea producției, reducerea costurilor, pro­ductivitate sporită. Dar aces­te valori nu se validează ca exemplare, cîtă vreme mă­surile aplicate nu conduc la fundamentarea integrală sarcinilor de plan, la nivele­­­le de creștere intensivă și eficiență necesare. Așa, de exemplu la „Electroputere“, unde se înscriu, să recunoaș­tem, cele mai substanțiale rezultate pe această linie, cote relativ ridicate în asi­milarea de produse și tehno­logii noi, nu s-a realizat pla­nul nici la producția indus­trială, nici la indicatorii de eficiență. Sunt, desigur, și cauze obiective, legate, in principal, de carențele apro­vizionării­­ tehnico-materiale și condițiilor execuției unor produse pentru programele prioritare. Dar nici resursele de profesionalitate recunos­cută și creativitate existente aici nu s-au mobilizat inte­gral. Era, de asemenea, de așteptat o implicare mai de­cisă a cercetătorilor institutu­lui de profil din incintă în rezolvarea unor probleme de fond ale organizării și mo­dernizării. Or, valorosul po­tențial de creație existent aici, în ciuda unor numeroa­se înfăptuiri, a rămas dator fabricilor din „Electroputere“, îndeosebi în cercetarea și asimilarea unor produse care să se situeze la cel mai înalt nivel tehnic și calitativ mon­dial, în reducerea mai ho­­tărîtă a consumurilor, înlo­cuirea unor tehnologii depă­șite, găsirea de substituenți viabili materialelor deficita­re, creșterea competitivității. Pe de altă parte, nici între­prinderile doljene din ramura electrotehnicii nu se dove­desc suficient de receptive la preluarea noului, de vreme ce în portofoliile cercetării există soluții, tehnologii, pro­iecte de însemnată eficiență ADRIAN FULGA (Continuare în pag. a III a) Panoul de anuare al faptelor muncitorești Cu planul îndeplinit Acționînd în direcția trans­punerii în fapte a indica­țiilor și orientărilor secreta­rului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, formulate în Expunerea din noiembrie 1988, la recenta Ședință a Comitetului Poli­tic Executiv al C.C. P.C.R., cu alte prilejuri, co­nl­­ectivul Antreprizei de con­­strucții-montaj a Regionalei de căi ferate Craiova a de­butat fructuos și în acest an. Astfel, planul de construc­­ții-montaj din prima decadă este realizat integral, ca ur­mare a folosirii judicioase a capacităților de producție, întăririi ordinii și disciplinei in cadrul formațiilor și bri­găzilor. S-au evidențiat, prin­­tr-o bună organizare a pro­ducției și a muncii, brigăzile de construcții-montaj nr. 24, 21 și 26. 500 009 lei în plus la recondiționari Colectivul de muncitori, maiștri și ingineri de la În­treprinderea de reparații auto Craiova se alătură altor unități din industria județu­lui care au îndeplinit, in perioada care a trecut din a­­cest an, planul producției marfă. Demn de subliniat este și faptul că la activita­tea de recondiționari — unde de-a lungul anilor s-a acu­mulat o valoroasă experien­ță — planul este depășit cu 523 000 lei. Producția a fost realizată cu consumuri re­duse de energie electrică și combustibil, muncitorii și specialiștii noi soluții de unității căuti și economisire. -\ „Hui, tui du la mocanitul șui“ Pe Stelian Crista l-am re­văzut zilele acestea. Ne cu­noscusem cu mult timp în urmă la școală. După orele de muncă fructuoasă la Centrala electrică de ter­mo­f­i­c­a­r­e Ișalnița ve­nea, conștiin­cios, cu regu­laritate de metronom, să urmeze cursurile serale la școala de maiștri de pe lingă Liceul energetic Craiova. Uneori era mîhnit că șefii ii mai rețineau cu diferite treburi, și aceasta din dorința de a nu pierde nici o oră de la cursuri. Dorea să fie me­reu primul și la muncă și la învățătură, să se pregă­tească temeinic. Să fie în măsură oricînd să rezolve cu competență problemele de producție. Zilele acestea, după 17 ani, l-am găsit la fel de întreprinzător, bun organizator și marcat me­reu de ambiția de a fi în­tre primii. Cînd i-am cerut directorului întreprinderii de piese de schimb energe­tice din Filiași, ing. Emil Nicolicioiu, să numească un om deosebit din unitate, a­­cesta mi-a spus, fără să ezi­te , presă „E bine să scrieți în și despre maistrul Crista, de la mecanicul șef“, despre care aveam să aflu, _____________apoi, că are în subordine circa 50 de oameni, nu­mai unul și unul, cum s-ar spune. — Numiți cîțiva care prin exemplul lor sînt între frun­tașii întreprinderii și meri­tă să fie evidențiați. — Asta-i, că toți ar me­rita evidențiați — ne spune maistrul Cîrsta. Dacă insis­tați, notați, vă rog, pe lăcă­tușul mecanic — specialist Constantin Cenușe (unul din oamenii aflați aici de la în­ființarea întreprinderii, ca­re este și secretar cu pro­bleme de propagandă în co­mitetul de partid), apoi mai rețineți numele tovarășilor Marin Popa, Petre Tudor, MARIN DUMITRU (Continuare în pag. a III-a) I.M.M.R. Craiova. Bobi­natorii Nicolina Dinu, Lu­cia Ispas, Vasile Săulescu, Adriana Geană, Adriana Surman și Cornel Voines­­cu (din formația de re­­condiționări bobine pen­tru LDE 2100 CP) se evi­dențiază în activitatea profesională cotidiană. Foto : Ilie A. Ilie NUMĂRUL ■ Orfeul românesc . Răspundem la scrisoarea dv. ■ Reper cetățenesc ■ Foileton. Conversație cu îmn super telegrafist ■ Fotbal. Cald omagiu și înaltă prețuire tovarășei academician doctor inginer ELENA CEAUȘESCU Adunarea generală solemnă a Academiei Republicii Socialiste România Academia Republicii Socia­liste România a organizat, sîmbătă, o adunare generală solemnă dedicată aniversării zilei de naștere și a înde­lungatei activități revoluțio­nare a tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, membru al Co­mitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, prim viceprim-ministru al guver­nului Republicii Socialiste România, președintele Consi­liului Național al Științei și Invățămîntului. Lucrările Adunării generale solemne au fost deschise de acad. Radu Voinea, pre­ședintele Academiei Repu­blicii Socialiste România. Au luat, în continuare, cuvintul tovarășii acad. prof. Manea Mănescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Consiliului vicepreședinte al de Stat; acad. Nicolae Giosan, membru su­pleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Marii Adunări Naționale ; prof. Suzana Gâdea, membru supleant al Comitetului­ Politic Executiv al C.C. al P.C.R., președin­tele Consiliului Culturii și Educației Socialiste; acad. prof. Ion Ursu, membru su­pleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Co­mitetului Național pentru Știință și Tehnologie ; acad. prof. Cristofor Simionescu, vicepreședinte al Academiei ; acad. prof. loan Anton, vice­președinte al Academiei ; acad. prof. Ștefan Pascu, membru al Prezidiului Aca­demiei Republicii Socialiste România ; și Mihail Florescu, membru corespondent al Academiei, ministru-secretar de stat la Comitetul Național pentru Știință și Tehnologie. In acest cadru, s-a dat ex­presie omagiului fierbinte al membrilor Academiei Repu­blicii Socialiste România, cel mai înalt for științific și de cultură al țării, față de to­varășa Elena Ceaușescu, mi­litant revoluționar animat de nobile sentimente patriotice, care, împreună cu cel mai iubit fiu al poporului, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, pre­ședintele Republicii Socialiste România, aduce o contribu­ție de seamă la elaborarea și înfăptuirea politicii inter­ne și externe a partidului și statului, la edificarea­ socie­tății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. A fost înfățișată pe larg activitatea desfășurată de to­varășa Elena Ceaușescu pen­tru înflorirea științei, învă­­țămîntului și culturii în țara noastră, pentru ca toate cu­ceririle geniului uman să fie puse exclusiv în slujba pro­gresului social, asigurării dreptului fundamental al po­poarelor la viață, la pace, la o existență liberă și demnă. Participanții la adunarea generală solemnă au adresat o telegramă tovarășei acade­mician doctor inginer Elena Ceaușescu, membru al Comi­tetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim vice­prim-ministru al guvernului, președintele Consiliului Na­țional al Științei și Invăță­­mîntului. Expunerea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU — program de muncă și acțiune revoluționară pentru întregul partid și popor Consiliile populare, în fața unor sarcini sporite Ca organe locale ale puterii și administrației de stat, con­siliile populare au sarcina de a urmări și a se ocupa de rezolvarea tuturor probleme­lor din raza lor de activi­tate, cu prioritate a planului în industrie și agricultură, a tuturor planurilor în profil teritorial. Așa cum arăta secretarul general al parti­dului în Cuvîntarea la des­chiderea lucrărilor celui de-al III-lea Congres al con­siliilor populare, acestea „poartă o răspundere directă pentru buna realizare a pro­gramelor generale — și în­făptuirea lor asigură și ridi­carea nivelului de dezvolta­re a fiecărui județ și locali­tăți a patriei noastre“. Am început un an cu deo­sebite semnificații în viața politică a patriei, cînd vom aniversa 45 de ani de la mă­rețul act din August 1944, an în care se vor desfășura lu­crările celui de-al XIV-lea Congres al Partidului Comu­nist Român. Pentru întîmpi­­narea acestor mente politice mari eveni­mu rezultate cit mai bune, întregul nostru popor își mobilizează de pe acum toate energiile , crea­toare, iar consiliile populare se numără între factorii cu mare rol in stimularea a­­cestor energii, pentru coor­donarea tuturor eforturilor în direcția îndeplinirii sar­cinilor ce ne stau în față. Un rol deosebit în buna or­ganizare și desfășurare­ a ac­tivității revine sesiunilor con­siliilor populare, care au loc în perioada următoare, aces­tea urmînd să dezbată și să MIRCEA POSPAI (Continuare in pag a til-a) Accente în tumultul înnoirilor Municipiul Craiova urcă vertiginos, de la o etapă la alta, pe noi trepte de progres și civilizație. Sistematizarea lui — încă în „operă“ — a contribuit la o organizare te­ritorială mai bună, la reali­zarea a nu mai puțin de 14 cartiere, toate sub semnul exigențelor urbanisticii con­temporane. Este un motiv evident de mîndrie și satis­facție pentru noi toți. Construirea a aproape 2 500 blocuri, apariția unor noi și „ largi bulevarde“ a­ noi artere de circulație au însemnat și o „modificare“ a unor „adre­se“, o schimbare a unor de­numiri și implicit apariția de termeni noi. In vechea urbe nu existau „repere“ precum „Rotonda“, „Orizont“, „Favo­rit“ etc. ION DIACONU (Continuare in pag a IV-a; K

Next