Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 111-188)

1968-07-02 / nr. 111

ANUL I, nr. 111 Conducătorii de partid şi de stat în vizită la expoziţia „Revoluţia de la 1848 oglindită în arta plastică” (Urmare din pag. I) reprezentative. Vastă frescă a neuitatului an revoluţionar 1848, expoziţia cuprinde, în prima sa parte, lucrări ale pictorilor români din secolul al XIX-lea, la loc de frunte situîndu-se tablourile executate de Ion Negulici, C. D. Rosenthal, Barbu Iscovescu, participanţi direcţi la revoluţie. Artiştii acelei vremi s-au ridicat la o înaltă conştiinţă patriotică, punîndu-şi opera în slujba reprezentării elanurilor revoluţionare ale poporului. In chipurile revoluţionarilor şi ale cărturarilor — deschizători de drumuri noi în istoria patriei — se dezvăluie gînduri, sentimente şi credinţe izvorîte din marile idealuri naţionale pentru care a luptat generaţia de la 1848. Aspiraţiile de libertate şi de unitate ale luptătorilor revoluţionari din Ţara Românească, Moldova şi Transilvania sunt înfăţişate într-o suită de picturi, gravuri şi litografii, creaţii ale unor artişti plastici, martori ai memorabilului eveniment. In cea de-a doua sală a expoziţiei sunt prezentate picturi şi sculpturi — opere ale unui mare număr de artişti plastici contemporani, care preiau, în noi viziuni artistice, ideile luptelor revoluţionare de la 1848, dezvoltînd astfel tradiţia artei noastre plastice în oglindirea principalelor evenimente din istoria şi activitatea creatoare a poporului nostru. Lucrările expuse în această sală a expoziţiei constituie o expresie a faptului că actualii artişti plastici — vîrstnici şi tineri — dau viaţă hotărîrilor luate la recenta Conferinţă pe ţară a artiştilor plastici — de a pune mai bine în valoare tradiţiile artei noastre plastice şi strălucirea artei populare, de a promova necontenit toate talentele, pentru a da an de an artei plastice româneşti noi străluciri, noi opere de artă caracteristice pentru viaţa nouă a poporului nostru constructor al României socialiste. Conducătorii de partid şi de stat s-au oprit îndelung în faţa a numeroase opere de artă prezentate în expoziţie. In încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe organizatorii expoziţiei — Uniunea Artiştilor Plastici, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, precum şi pe artiştii expozanţi care au reuşit să redea în splendoarea şi măreţia sa trecutul de luptă al poporului nostru. Secretarul general al C.C. al P.C.R. şi-a exprimat convingerea că pictorii, sculptorii şi graficienii vor contribui în continuare la dezvoltarea artei puse în slujba construcţiei socialiste şi le-a urat succese şi mai mari în realizarea unor lucrări valoroase consacrate aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei noastre. Luni după-amiază, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasile Patilineţ au vizitat expoziţia lucrărilor de sfîrşit de an şi a lucrărilor dediplomă prezentate de studenţii Institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu“ din Capitală. In întîmpinarea oaspeţilor au venit acad. Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, membri ai conducerii institutului, decani şi şefi de, catedre, membri ai Consiliului ştiinţific. Expoziţia, organizată în sălile institutului cuprinde peste 400 lucrări de pictură, sculptură, grafică, scenografie, de arte decorative şi artă monumentală, toate creînd un univers artistic plin de sensibilitate, de tinereţe şi prospeţime, inspirat din bogăţia folclorului şi din inepuizabilul tezaur al artei noastre culte. Lucrările expuse conturează de pe acum talente în prag de împlinire. In cursul vizitei, explicaţiile au fost date de Costin Ioanid, rectorul Institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu“, de profesorii Alexandru Ciucurencu, Cornelia Baba, Mac Constantinescu, Boris Caragea şi de alte cadre didactice. Apreciind munca rodnică ce se desfăşoară in acest institut de artă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat felicitări conducerii institutului şi profesorilor, uvînd în acelaşi timp studenţilor noi succese în strădania lor dea-şi însuşi cunoştinţe artistice cit mai temeinice, pentru a deveni artişti valoroşi, folositori poporului, operei de construire a socialismului în patria noastră. 7 la expoziţia studenţilor Institutului de arte plastice „I Grigorescu” Un control mai serios (Urmare din pag. I) de „procedeu” salariul unui zugrav ajungea de multe ori la 3.000 lunar, din care prin muncă cinstită abia jumătate. Ei profită mult de pe urma faptului că lucrează după, orele de serviciu obligatorii, iar locatarilor li se pot spuse tot felul de minciuni, deoarece ei se bucură cind văd locuinţa văruită şi plătesc oricît. Desigur, că şi în viitor se pot ivi situaţii cînd unele persoane după îndeplinirea integrală şi în timpul legal stabilit a obligaţiilor de serviciu vor presta în orele libere munci cu caracter ocazional, provizoriu, utile societăţii. Pentru asemenea situaţii se poate prevedea plata cu ora sau în acord, în funcţie de cuantumul şi rezultatele activităţii prestate. Se pune însă problema să-ţi faci datoria în modul cel mai conştiincios, în îndeplinirea obligaţiilor profesionale, să fii cinstit şi drept cu oameni, care îţi solicită ajutorul, gîndindu-te că şi banul lor a fost muncit. 3PORUnde-i viitorul „Viitorului“ Am asistat duminică după amiază la un cit Se poate de penibil meci de fotbal. O echipă obosită, încerca, fără succes, să facă cit şi cu faţă, pe teren propriu, unei alte echipe mult mai dinamice şi mai organizate. Este vorba de meciul „Minerul” Bălan — „Viitorul“ Gheorgheni, jucat la Gheorgheni şi sfîrşit cu scorul de 2-0. Din cele 90 de minute de joc cel puţin 80 s-au jucat în jumătatea de teren a echipei „Viitorul”, care n-a izbutit decit rareori să treacă de linia de centru şi atunci pentru foarte scurt timp. Nu vrem să spunem că nu au avut şi cei din Gheorgheni ocazii de a marca, însă ratările au fost la ordinea zilei, atît la unii cit şi la alţii. In orice caz echipa din Bălan a dovedit că este o echipă matură, cu o bună tehnică de joc, dar care duminică mai mult s-a ... jucat decit a luptat. Fiind formată in majoritate din tineri, cu o bună condiţie fizică „minerilor” nu le-a fost greu să dispună de o echipă îmbătrînită, atît la propriu cît şi la figurat. Lipsa unui antrenor, lipsa antrenamentelor, s-a vădit din plin în jocul dezorganizat, fără nici o orientare a echipei din Gheorgheni. Terenul nemarcat, oile care păşteau printre spectatori, au vădit aceeaşi lipsă de organizare din partea inexistentei conduceri a clubului „Viitorul” Gheorgheni. Aşa stînd lucrurile care va fi viitorul echipei „Viitorul“ din Gheorgheni, în cadrul viitorului campionat judeţean de fotbal ?. SILVIU POP Finita la«., comedia Progresul — o echipă norocoasă (R Un S.O.S. ! pentru tinerii fotbalişti fl Adio, clipe fericite pentru formaţia Steagul roşu Braşov # E greu drumul către categoria A. De cîţiva ani, Progresul Bucureşti şi Steagul roşu Braşov se tot zbat, în anonimat, stau pe o muchie de cuţit în clasament, evită retrogradarea în ultimul moment. Iată-le însă, pe ele, echipe cu vechi state în categoria A, înfruntîndu-se într-un baraj cu secundele categoriei B, Crişul Oradea şi Politehnica Galaţi. După cele trei manşe ale barajului de la Timişoara, consemnăm intrarea Crişului Oradea în categoria A ca şi râmînerea pe mai departe în aceeaşi categorie a norocoasei echipe Progresul Bucureşti. De ce o socotim norocoasă ? Pentru că, după înfrîngerea din primul meci, puţine şanse se mai întrezăreau pentru calificare. Afectat antrenorul secund, Ştirbei, declarat victoria Crişului asupra Progresului, a fost triumful tinereţii asupra unei echipe îmbătrînite. Dar Crişul a făcut meci egal cu Steagul roşu şi ceva speranţe au apărut pentru bucureşteni. Ei aveau să-şi joace ultima carte duminică, cînd, cu o echipă împrospătată cu cîţiva tineri a realizat un neaşteptat scor : 3—0 în faţa Steagului roşu. Progresul a rămas în A. Dar, cu comportarea de pînă acum, cu manifestările unor jucători demodaţi, dar giogtari (Neacşu, Popescu) nu va putea face faţă. Poate că va promova cu curaj tineretul. Ar fi bine! Ce clipe or fi trăit la Timişoara cei care au urmat îndemnul şi au plecat în excursie sîmbătă de la Braşov ? Oricum, în noaptea de duminică ei s-au întors cu sufletele cătrănite. Barem au avut prilejul să vadă sfîrşitul comediei pe care au jucat-o în acest campionat jucătorii, antrenorii şi reprezentanţii asociaţiei sportive. Prea multe neînţelegeri, vedetism şi nesportivitate a existat. Să tragem cortina peste ce a fost şi cînd se va ridica, spectacolul fotbalistic să fie reluat în alt climat, cu actori tineri, cu dorinţa de a readuce braşovenilor galoanele pierdute în ierarhia fotbalului. Dorinţa de afirmare a Crişului Oradea, tinereţea în special, şi-a spus cuvîntul în acest baraj. Un prilej de bucurie pentru suporterii orădeni. Şi de ce să nu o spunem : s-au ciocnit şi pahare. Tradiţionalul „La mulţi ani“ să aibă ecoul cuvenit, Crişul să nu fie o pasageră în A. Cît priveşte Politehnica Galaţi, ea va rămîne cu experienţa acestei întreceri. E greu drumul către categoria A. S. NEDELCU INFORMAŢIA harghitei \\ \ \ l \ \\ \ \ \ \ \ | \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ 0 fotografie (Urmare din pag. I) căută în sertarul său, de unde scoase o fotografie. Fotografia unui băieţel de cinci ani. Acelaş Jóska Dezső. Dar să desfăşurăm amintirile. ...Intr-o seară a venit la circumscripţia medicală tatăl lui Jóska. M-a chemat acasă, undeva departe, într-un cătun să-i dau ajutor soţiei lui, care se zbătea in durerile facerii. Şi-a dat seama că numai cu forcepsul, poate fi adus copilul pe lume. Nu mai făcuse o asemenea intervenţie, iar cleştele in cauză era de tip invechit. S-a decis să intervină. Şi-a impus, să lucreze cu toată atenţia, cu toată priceperea, aşa cum il invăţase profesorul său la facultate. A trecut prin emoţii deosebite. Dar a reuşit. Femeia a fost salvată, iar micul Jóska este astăzi elev in a IV-a. — După naştere, işi încheie doctorul povestirea, băiatul avea capul puţin cam turtit. I l-am îndreptat tot eu prin masaje. Povestea lui Jóska nu este cea mai importantă şi cea mai interesantă din munca lui. Îşi aduce însă aminte, că la vreo cinci ani după întîmplare, cînd devenise oarecum cunoscut, pentru destoinicia sa, a primit o invitaţie la o sesiune ştiinţifică, la fostul său institut. Acolo, s-a întîlnit cu profesorul care-l învăţase şi-l îndrumase. Profesorul l-a rugat să ia cuvîntul şi să vorbească despre un caz interesant, rezolvat de el. A vorbit despre Jóska. Profesorul nu a vrut să creadă că fostul său student, cu o experienţă profesională redusă la început, a reuşit să rezolve cu un cleşte atît de învechit, un caz atît de greu şi interesant. L-a rugat să-i trimită o fotografie a copilului. ...O fotografie a lui Jóska în mina savantului, care ii priveşte cu ochi scrutător şi priceput, mai ales tîmplele, locurile de unde a strîns cleştele. Şi profesorul a fost mulţumit. A aşezat fotografia, a cărei copie o păstrează şi doctorul, în colecţia institutului. Poate Jóska se va regăsi... poate, calea este deschisă tuturor, se va regăsi zic, cu acea poză , pe cînd va fi odată student la medicină. Un gînd, ca un fir uşor, pe care-l nutrește şi doctorul. \ \ \ \ \ \ \ \ \\ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ LISTA DE CIŞTIGURI la depunerile pe obligaţiunile G.EX. cu cîştiguri TRAGEREA LA SORŢI DIN 30 IUNIE 1968 Câştigurile revin, întregi, obligaţiunilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 lei şi 25 lei primesc 1/2, 1/4 respectiv 1/8 din cîştigurile de mai sus. In valoarea cîştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor câştigătoare. Plata cîştigurilor se face prin filialele C.E.C. Valoarea cîştigurilor Lista decisiiniri in precis la depunerile pe librete de economii cu dobîndă şi cîştiguri TRAGEREA PE TRIMESTRUL 11/1968 2596 Total cîştiguri 2.780.000 în obiecte Cîştigurile ieşite la sorţi se acordă integral libretelor de economii care au un sold mediu trimestrial egal cu cel puţin 10% din valoarea cîştigului. Dacă soldul mediu trimestrial este mai mic de 10% din valoarea cîştigului ,se acordă un ciştig de 10 ori mai mare decît soldul mediu trimestrial al libretului. Titularii libretelor de economii cu dobîndă şi cîştiguri ieşite la sorţi pot alege în limita valorii cîştigurilor ce li se cuvin obiectele preferate. Obiectele se vor ridica de la filialele C.E.C. de care depind unităţile care au emis libretele cu dobîndă şi cîştiguri ieşite la sorţi. Diferenţele în plus sau în minus între valoarea obiectelor alese şi valoarea cîştigurilor se lichidează în numerar la înmînarea obiectelor. Nr. libretului câştigător !mO ’S » 1 * s « .2 2 c o a) 53 i fi 3 .2 s 3 31 2 ,b’2 w £ +3 £ u fe 3 £ C/3 O U'Z r(3 'uparțială totală 1 23793 46 100.000 100.000 1 06868 25 75.000 75.000 1 41461 13 50.000 50.000 1 12853 27 25.000 25.000 1 25132 33 10.000 10.000 1 20677 06 5.000 1 06585 06 5.000 1 13456 28 5.000 1 43874 01 5.000 1 17831 49 5.000 1 31782 28 5.000 1 40114 11 5.000 35.000 Terminația seriei 60 687 06 2.000 60 276 02 2.000 60 293 38 2.000 360.000 60 745 03 1.000 60 542 06 1.000 120.000 600 . 41 12 800 600 25 49 800 600 81 27 800 1.440.000 2112 TOTAL 2.215.000 Nr. ciştig. Valoarea cîștigurilor parțială totală 1 459206 10.000 1 295953 10.000 1 1815529 10.000 1 1731656 10.000 1 990209 10.000 1 1886838 10.000 1 69984 10.000 1 40292 10.000 1 1046829 10.000 1 1512483 10.000 1 861674 10.000 1 1427356 10.000 120.000 Terminația libretului cîștigător 19 69132 5.000 19 01203 5.000 19 31224 5.000 19 18499 5.000 19 64115 5.000 19 83019 5.000 570.000 190 9809 2.000 190 7357 2.000 760.000 190 6910 1.000 190 7355 1.000 190 2261 1.000 570.000 190 3898 500 190 6627 500 190 4504 500 190 3089 500 190 9851 500 190 1230 500 190 5771 500 190 6189 500 760.000 -1 O musca nada ? Pag. 3 Cu toate forţele la recoltarea şi depozitarea finului r •*. .« .. . (Urmare din pag. I) realizează zilnic vitezele prevăzute în grafic, se urmăreşte folosirea integrală a zilei-lumină, se profită de timpul frumos, favorabil uscării finului, păstrării calităţii lui. Tovarăşul Ion Szathmări, inginerul agronom al C.A.P. Suseni, ne dă unele detalii: „ Avem peste 2300 ha fineţe, din care cea mai mare suprafaţă o vom cosi şi final rezultat îl vom depozita pentru iarnă. Am făcut o cercetare temeinică pe teren şi am stabilit împreună cu membrii consiliului de conducere al C.A.P., productivitatea şi calitatea fiecărei parcele de fîneaţă. In funcţie de asta, am întocmit apoi o hartă, pe care am delimitat suprafeţele, pe care vom lucra mai întîi. Ştim din experienţă şi din studiu că finul este bun de recoltat atunci cînd din culoarea galbenă a florei, se transformă în culoare maron, omogenă, prin apariţia florei a doua mai viguroase. Atunci conţine cel mai mare procent de unităţi nutritive. Căutăm în timpul recoltării să nu-i apuce ploile pe brazdă, să fie uscat atît cît trebuie, pentru a nu se scutura, dar nici să nu fie depozitar jilav. Această răspundere am încredinţat-o unor tovarăşi mai în vîrstă, membri de partid, care fac verificarea calităţii finului la cele două bascule, în cazul cînd s-ar constata că unele cantităţi nu sînt bine uscate, că finul nu întruneşte calitatea respectivă, căruţa este întoarsă din drum şi afinul intins la uscat. Urmărim să stringem orice firicel de iarbă. Şi aceasta, nu numai pentru nevoile noastre. Avem posibilitate să creăm plusuri de nutreţuri, de care, suntem siguri, vor avea nevoie unităţile cooperatiste din zonele atinse de secetă. Noi vom depozita peste 2300 tone fin şi cca. 2400 tone siloz, pentru nevoi proprii. Spre edificare mai menţionez că am insilozat şi 60—70 tone ierburi, din acele terenuri veşnic umede, pe care finul nu se poate usca. Asigurăm bunul mers, al muncilor de recoltat, transporturi şi depozitarea nutreţurilor printr-o gospodărească organizare a lucrului, prin cointeresarea membrilor cooperatori, care primesc retribuţii suplimentare,, în funcţie de depăşirile, ce realizează la cosit, sau transporturi. Folosirea rationala a forţei de muncă Pe drumul de la Miercurea-Ciuc spre Gheorgheni, te întovărăşesc fîneţele din lunca Oltului. Să privim una din cele trei porţiuni ale celor trei C.A.P.-uri: Racu, Satul Nou, Mădăraş, pe care se desfăşoară în prezent cositul şi transportatul finului le luncă. — In brigada întîi de cîmp, ne spune tovarăşul Dominic Antal, de la C.A.P. . Mădăraş, avem cca. 200 de familii. De cînd am început recoltatul finului, contăm pe cea mai mare parte din efectivul de braţe de muncă. La noi in C.A.P., trebuie să menţionez că, într-un fel, nu avem surplus "de mină de lucru. Ba, în unele perioade, chiar am mai avea nevoie. Consiliul de conducere ţine seama de acest specific şi caută să gospodărească într-un chip cît mai raţional, forţa de muncă. Acum, la recoltatul finului,am mobilizat toate braţele disponibile, toate cele trei brigăzi, întrucît avem de recoltat o suprafaţă de fîneaţă de 1709 ha. Campania a început la noi, mai întîi, cu trifoiul. Brigada noastră a recoltat 30 ha trifoi, pe care l-am şi însilozat. Apoi ne-am apucat de cositul finului pe lunca Oltului, pe terenul şes, unde recolta este mai bună şi unde este pericol de inundaţie, de băltire, din cauza apelor freatice. Ne-am dat seama că pot veni ploi şi de aceea, suprafaţa de fîneaţă, de pe şes, a fost împărţită între cele trei brigăzi de cîmp. Munca pe fîneaţa C.AP. Mădăraş este aproape pe sfîrşite. Finul a fost cosit şi adunat de pe toată suprafaţa de şes, adică vreo 360 de hectare. Aceasta se datoreşte bunei organizări a muncii brigăzilor, folosirii raţionale a forţei de muncă. In frunte sunt membri de partid ca: Erdő Carol, Péter Dénes, Bögöci Kálmán şi alţii. Aşa se face că, până la 27 iunie, au fost însilozate şi depozitate peste 200 tone trifoi, 700 tone fin şi ierburi. Vor fi însilozate şi frunzele ce rezultă de la sfecla de zahăr. — Vom asigura, as spune tovarăşa Horváth Elisabeta, contabila C.A.P.-ului, pentru fiecare cap de bovină, 12 kg fin pe zi şi 12 kg siloz, pentru stabulaţia de iarnă. Tărăgănare, lipsă de organiare şi pierderi Vecine cu Mădăraş sînt fîneţele C.A.P. Satul Nou. Poate să vadă oricine că,şi acum, mai sînt brazde de fin sub apă. Zilele trecute, cînd au fost ploi, suprafeţe întinse de fîneaţă cosită, au fost făcute una cu pămîntul. Se ştie că ploile dăunează finului cosit. Flora se scutură, se lipeşte de pămînt finul mai scurt şi fraged. După ploi brazdele de fin sînt uscate de soare, întărite, înnegrite. Finul pierde din calitate, rămîne băţos şi sărac, la fel ca şi paiele Sînt lucruri cunoscute de consiliul de conducere de la G.A.P. Satul Nou, dar se vede treaba, nu li se dau atenţie. Tovarăşul Kovács Antal şi Bartalis Dionisie, unul preşedintele şi celălalt contabilul-şef al C.A.P., se plîng de lipsa braţelor de muncă. Motivează că, din această cauză au început cositul cu o săptămînă mai tîrziu decît vecinii lor din Mădăraş. Efectele întîrzierilor s-au văzut. Am făcut o deplasare cu ambii tovarăşi pe lunca Oltului. Am constatat împreună pierderile, lipsa de atenţie şi de grijă a cosaşilor, care adună finul cum „o fi, numai să fie". Preşedintele aprecia că pierderile din cauza inundaţiilor, din ploi şi ape freatice, se ridică la cca. 8.000 kilograme, de fin. Chiar dacă ar fi numai atîta, cantitatea înseamnă raţia unei vaci pe 1.000 de zile. — La coasă, motiva tovarăşul preşedinte, avem doar 19 oameni. Dar vom încerca să cosim vreo 50 de ha şi cu plata în bani. O să mergem după cosaşi la Maramureş sau in Moldova. Da. Soluţii se pot găsi, dar de ce atît de tardive ? Pe fîneaţa C.A.P. Racu se lucrează numai „pe seară“ In ziua de 27 iunie am numărat cosaşii de pe fîneaţa de lingă Olt, a C.A.P. Racu. In total şase cosaşi pe partea stingă a Oltului şi patru pe dreapta. Era ora 15,30— 16,00, cînd timpul călduros cerea ca brazdele de fin şi aşa umezite de ploi, să fie întoarse rapid, pentru a se usca. Am stat de vorbă cu Császár András şi soţia sa, care fac parte din brigada întîi, condusă de brigadierii Bálint Francisc. Ne spunea: — La început coasa a fost doar așa „domol“. De săptămînă asta, am început mai tare. Din cauză că nu avem zilnic, nici măcar 20 de cosaşi din brigadă, la muncă,, ne-au plouat vreo 100 de tone de fin, care s-au „cam degradat" . . Contrastul între cele trei fineţe : Racu, Satul Nou Mădăraş este vizibil. Pe fîneaţa C.A.P.-ului Racu nu se vede stăruinţă, pentru terminarea în timpul optim, a revobtării finului. Mihály László, un bătrin cooperator, care lucreazăcu feciorii săi, la cosit ne spunea că la ei nu s-au delimitat suprafeţele , şi coseşte fiecare cum „nimereşte". Nici evidenţa nu se ţine cum trebuie „Oamenii vin la coasă şi la adunat fin, mai tituiţ „spre seară“. Ziua lucrează la altele. Finul ăla, care bălteşte nu va mai fi bun decît pentru paie de aşternut în grajduri. Credem că un cuvînt de spus ar avea în eradicarea lipsurilor bunei desfăşurări a campaniei de recoltare a finului, în tot cuprinsul judeţului şi Uniuneajudeţeană a cooperativelor agricole de producţie. Acţiunea instructorilor săi nu se face simţită, concludentă, la nici una din unităţile despre care am relatat. Se impun măsuri mai energice. Au un cuvînt de spus și comitetele de partid din C.A.P.-uri și cele comunale de partid!