Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1969 (Anul 2, nr. 344-420)

1969-05-09 / nr. 376

/ Pag. 4 Lucrările Comitetului celor 18 state pentru dezarmare ROMÂNIA ACORDĂ O ATENŢIE DEOSEBITĂ PROBLEMEI GARANŢIILOR DE SECURITATE PENTRU STATELE NEPOSESOARE ______DE ARME NUCLEARE______ Intervenţia reprezentantului ţării noastre, Nicolae Ecobescu GENEVA — Cores­­pondentul Agerpres, Ho­rn Liman, transmite, în şedinţa de joi a Comi­tetului celor 18 state pentru dezarmare, şeful delegaţiei braziliene, Sergio Armando Frazao, a reafirmat poziţia gu­vernului său în proble­ma exploziilor nucleare subterane, subliniind ne­cesitatea încheierii unui acord asupra folosirii a­­cestora în scopuri paş­nice. El a relevat im­portanţa unor aspecte politice şi tehnice ale problemei. Şeful delegaţiei sovie­tice, A. A. Roşcin, a fă­cut o expunere cu pri­vire la proiectul de in­terzicere a militarizării fundului mărilor şi ocea­nelor. Trecînd în revistă aprecierile făcute pînă acum de ceilalţi dele­gaţi, vorbitorul a decla­rat că prin apropierea acestor puncte de vede­re ar fi posibilă defini­tivarea unui text de a­­cord. In intervenţia sa, am­basadorul Nicolae E­­cobescu, reprezentantul Republicii Socialiste Ro­mânia, a arătat că este imperios necesar ca în actuala etapă a nego­cierilor în cadrul Comi­tetului să se acorde o atenţie primordială dez­armării nucleare. Vorbi­torul a făcut cunoscut că ţara noastră sprijină eforturile îndreptate în direcţia abolirii folosi­rii armelor nucleare, a interzicerii experien­ţe­lor nucleare subterane, încetării producţiei aces­tora, reducerii şi lichi­dării stocurilor de arme nucleare, creării de zone denuclearizate, limitării îşi reducerii sistemelor strategice ofensive şi a sistemelor defensive de arme antirachetă, şi se pronunţă împotriva folo- * sirii în scopuri militare a fundului mărilor şi o­­ceanelor. încheierea u­­nui­­acord privind inter­zicerea expresă a arme­lor nucleare ar fi o con­cretizare a normelor ge­nerale ale legalităţii a căror obligaţie riguroa­să incumbă tuturor sta­telor. Este necesar ca documentul ce va fi ela­borat de Comitetul celor 18 să fie înzestrat cu forța juridică obligato­rie, care să-l impună respectului universal, cu putere de lege. în acest context, România acordă o importanţă deosebită problemei garanţiilor de securitate pentru state­le neposesoare de arme nucleare, împreună cu numeroase alte state, Ro­mânia a considerat şi consideră ca ţările care prin Tratatul de neproli­­ferare renunţă la arme­le nucleare au toate te­meiurile să obţină ga­rantarea efectivă a se­curităţii lor. Apare pe deplin legitim, a spus re­prezentantul român, că statele posesoare de ar­me nucleare să-şi asu­me obligaţia de a nu folosi niciodată, sub nici un pretext, aceste arme împotriva ţărilor nenu­cleare, de a nu le ame­ninţa cu folosirea lor. Referindu-se la pro­blema încetării expe­rienţelor subterane cu arma nucleară a căror continuare nu face decît să agraveze cursa înar­mărilor atomice, vorbi­torul a arătat că elabo­rarea unui acord inter­naţional în acest dome­niu decurge din necesi­tatea de a duce pînă la capăt o acţiune începută în urmă cu şase ani, cînd a fost încheiat Tra­tatul de interzicere a experienţelor cu arme nucleare în atmosferă, în spaţiul extraatmosfe­­ric şi sub apă. în continuare, vorbi­torul a arătat că dele­gaţia română consideră că una din măsurile me­nite să contribuie la e­­vitarea primejdiei folo­sirii armelor nucleare o reprezintă crearea de zone denuclearizate în diferite regiuni ale lu­mii, însoţită de angaja­mentul statelor nucleare de a nu folosi armele a­­tomice împotriva state­lor participante şi acor­darea unor garanţii a­­decvate de respectare a statutului de denucleariza­­re. România, a subliniat el, a salutat realizarea Tratatului pentru inter­zicerea armelor nuclea­re în America Latină şi sprijină propunerile de instituire a unor aseme­nea zone în Europa, A­­frica şi în alte părţi ale globului. Documentul de lucru, prezentat de dele­gaţia Mexicului privind realizarea acestui tratat, sintetizează o experien­ţă pozitivă, utilă pentru eforturile care se depun în vederea creării de zone denuclearizate şi în alte părţi ale lumii. Militînd cu consec­venţă pentru instaurarea unui climat sănătos, de destindere, înţelegere şi cooperare între statele balcanice, România a fă­cut propuneri, care con­tinuă să fie actuale, pri­vind transformarea aces­tei regiuni geografice într-o zonă de bună ve­cinătate, liberă de arme nucleare. Transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii şi colaborării in­ternaţionale, a declarat vorbitorul, ar servi in­teresele tuturor ţărilor balcanice, şi, în acelaşi timp, ar reprezenta o contribuţie însemnată la realizarea securităţii pe continentul european. România doreşte să-şi aducă contribuţia la în­făptuirea acestui obiec­tiv, care se află în depli­nă consonanţă cu dezide­ratele majore ale naţiu­nilor de a trăi într-o lu­me a păcii, în care peri­colul armelor nucleare să fie înlăturat pentru totdeauna. Membrii Comitetului au hotărît ca lucrările conferinţei să fie între­rupte în ziua de 23 mai, pentru a fi reluate la 3 iulie. DIN TELEGRAM zilei , în oraşul peruvian Chimbote se află în gre­vă peste 2.000 de lucră­tori ai uzinei metalurgi­ce. Greviştii protestea­ză împotriva încălcării de către conducerea u­­zinei a prevederii din contractul colectiv pri­vitor la majorarea sala­riilor.­­ In anul 1972, o dată cu terminarea lucrărilor complexului de extrac­ţie a bauxitei de la San­­garedi, Guineea va de­veni al doilea producă­tor din lume la acest produs. în prezent, a­­ceastă ţară ocupă locul 7 din lume pe lista pro­ducătoarelor de bauxită. 9 Pe ogoarele Voivo­­dinei, principala regiune cerealieră a Iugoslaviei, se apropie de sfîrşit în­sămînţările de primăva­ră. în cursul acestei campanii s-a însăminţat o suprafaţă de aproxi­mativ 1.000.000 hectare. Cea mai mare suprafaţă — peste 600.000 hectare — a fost însămînţată cu porumb. 9 Comisia lucrărilor publice a Parlamentului italian a alocat 3,2 mili­arde lire pentru salva­rea turnului din Pisa. Fon­d­urile vor fi folosite pentru consolidarea so­lului, asupra căruia a­­pasă cele 14.200 tone ale turnului. înclinîndu-se cu peste un milimetru în fiecare an, turnul a­­meninţă să­­ se prăbu­şească.­­ într-o declaraţie făcută la sfârşitul con­vorbirilor cu primul mi­nistru al Australiei, John Gorton, care se a­­flă în vizită la Washing­ton, preşedintele Ri­chard Nixon a arătat că au fost abordate „o se­rie de probleme, inclu­siv evoluţia situaţiei din Vietnam şi problemele generale ale securităţii regionale". 9 Miercuri a sosit în portul New York trans­atlanticul englez „Queen Elizabeth II", care îşi în­cheie astfel prima cursă peste ocean. La sosirea sa, în marele port ame­rican, nava britanică a fost întîmpinată de o flotilă de nave militare şi civile din flota ame­ricană, precum şi de cî­­teva elicoptere. Cu toate că această primă cursă a trebuit să fie amînată de două ori din cauza unor defecţiuni, ea s-a terminat cu bine. 9 Lin nou tip de au­tovehicul păşitor desti­nat trecerii prin tere­nuri foarte accidentate a­ fost realizat în S.U.A In oraşul peruvian Chimbote 'se află în grevă peste 2.000 de lucrători ai uzinei metalurgice. După convorbirile dintre primul mi­nistru al Australiei şi preşedintele Nixon, ITALIA: 3,2 miliarde lire pentru sal­varea turnului din Pisa. R.S. CEHOSLOVACĂ. Fabrica de produse electrice M.E.Z. din F­ren­­stat, în nordul Moraviei, este bine cunoscută pentru calitatea produselor sale. Aici se fabrică motoare electrice pentru mine și industria chimică, motoare asincrone și motoare electrice pentru macarale, etc. în foto: Linia semiautomată pentru rotoare electrice. a Redacţia Miercurea Ciuc, str. Lenin II, telefop 300 şi 633 — Tiparul I. P. Braşov. 1 INFORMAŢIA HARGHITEI VIZITA TOVARĂŞULUI EMIL DRĂGĂNESCU ÎN SUEDIA STOCKHOLM (Ager­pres). — Continuîndu-şi vizita oficială în Suedia, vicepreşedintele Consi­liului de Miniştri, Emil Drăgănescu, a fost oas­petele uzinelor chimice „Mo Och Damsjo" şi „Unifos­ab" din Ste­nungsund. Uzina ,,Mo Och Damsjo" este spe­cializată în fabricarea de produse petrochimice şi organice, iar U­zina „U­­nifos­ab" în produc­ţia de polietilenă de înaltă presiune. Cu a­­ceastă ocazie, a avut loc un schimb de informaţii şi s-au discutat proble­me privind stabilirea u­­nor forme de cooperare reciproc avantajoase în­tre firmele suedeze şi în­treprinderile românești din domeniul petrochi­miei. Ministrul energiei e­­lectrice, Octavian Groza, a vizitat Uzina „Nohab" producătoare de turbine de mare capacitate. Cursa aeriană trans­atlantică continuă LONDRA (Age­pres).­­ Un nou record mon­dial a fost înregistrat miercur în cadrul cursei aeriene transa­tlantice organizate de ziarul londonez „Daily Mail". Un avion cu re­acţie „Phantom" al for­ţelor navale britanice, pilotat de St. Hugh Dra­ke, a parcurs distanţa de la aeroportul Floyd Bennett din New York pînă la aeroportul Wis­­ley din Londra în 4 ore, 33 minute şi 10 secun­de, depăşind cu 11 mi­nute recordul mondial înregistrat cu două zile în urmă, cu acelaşi tip de avion de St. Paul Wa­­terhouse. De la platfor­ma de observaţie a clă­dirii „Empire State Buil­ding" din New York pî­nă la etajul al 33-lea al Turnului Poștei din Lon­dra, cele două puncte de control ale cursei, St. Hugh Drake a avut ne­voie de 5 ore, 19 minu­te și 16 secunde. ROMA ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR PLENAREI C.C. al P.S. U­. ROMA — Corespon­dentul Agerpres, N. Puicea transmite: La Ro­ma au luat sfîrşit lucră­rile plenarei Comitetu­lui Central al Partidului Socialist Italian al uni­tăţii proletare (P.S.I.U.P.), care a analizat proble­ma reformei sistemului de învăţămînt şi situaţia politică actuală. Carlo Sanna, membru al Direc­ţiunii partidului, a pre­zentat un referat, ară­­tînd că P.S.I.U.P. consi­deră necorespunzător proiectul de reformă în­tocmit de guvern şi că, împreună cu toate for­ţele democratice, P.S.I.­U.P. va lupta împotriva adoptării acestuia de că­tre parlament, pentru realizarea deplină a dreptului la studii, pen­tru înlăturarea discrimi­nărilor sociale din uni­versităţi. Examinînd in conti­nuare situaţia politică, îndeosebi lupta împotri­va N.A.T.O., C.C al P.S.I.U.P. a ascultat un raport prezentat de se­cretarul general, Tullio Vecchietti, în care se a­­rată că la „cauzele tra­diţionale ale crizei N.A.T.O. se adaugă as­tăzi altele, ca urmare a efectelor unei politici a­­tlantice ce tinde să fa­vorizeze internaţionali­zarea pieţelor şi capita­lului, impunînd orientări şi concentrări ale pro­ducţiei ce creează noi dezechilibruri şi le a­­gravează pe cele vechi, în timp ce şomajul şi degradarea economică se lărgeşte în Italia din Mezzogiorno (sud) pînă în regiunile din nordul ţării". „Dacă dorim ca Italia, ca de altfel şi res­tul Europei occidentale, să nu­­rămînă pentru totdeauna în urma Sta­telor Unite, este necesar nu numai un alt mod de acumulare şi de inves­tiţii pe plan intern, ci şi alte relaţii economice internaţionale, pe care politica atlantică le îm­piedică". De cîteva luni presa franceză şi străină a­­cordă spaţii largi cerce­tărilor întreprinse de justiţie pentru depistarea asasinului lui Stefan Markovici, fostul secre­tar particular al celebru­lui actor de cinema Alain Delon. în toată a­­ceastă perioadă, cu toa­tă vîlva stîrnită de „afa­cere", problemele adu­nate la dosar, n-au pu­tut să scoată la iveală nici cauzele asasinatului, nici pe autorii lui. Sin­gurul succes al ancheta­torilor a fost hotărît de punerea sub acuzare pentru complicitate la asasinat a lui Francois Marcantoni al cărui rol exact în uciderea lui Stefan Markovici rămîne să fie definit. Activitatea intensă de­pusă de judecătorul de instrucție Patard pentru a găsi „iţele" acestei a­­faceri, n-a atins rezul­tate „spectaculoase" dar a determinat clarifica­rea unor „amănunte" ca­re pot juca un rol im­portant în desfășurarea ulterioară a cercetărilor. Despre ce este vorba? In cadrul audierilor or­ganizate de anchetatori, judecătorul de instrucţie Patard, a convocat la Versailles pentru con­fruntări pe Alain Delon, Nathalie Delon, Zorika Milosevic, sora primu­lui secretar al lui Alain Delon care a fost găsit mort la Hollywood, ală­turi de corpul Barbarei Rooney, şi pe Francois Marcantoni. Pusă faţă în faţă cu Marcantoni, Zorika Mi­losevic a recunoscut în persoana lui pe un oare­care „Pedro" care o a­­meninţase după moartea misterioasă a fratelui ei la Hollywood. Cu acest prilej ea a repetat ju­decătorului că nu a cre­zut niciodată teza privi­toare la sinucidere şi a insistat din nou asupra aspectelor legate de vi­zita pe care i-a făcut-o faimosul „Pedro" la Ro­ma. Confruntarea dintre Zorika şi Nathalie De­lon, în prezenţa lui Mar­cantoni a avut drept scop tatonarea relaţiilor existente între Stefan Markovici şi fosta sa patroană. Deosebit de interesan­tă pare să fi fost con­fruntarea dintre Zorika şi Alain Delon în cursul căreia s-a insistat asu­pra prezenţei lui Micha Slovenac la Saint Tro­­pez la 21 septembrie, a­­nul trecut. Zorika a de­clarat că se afla de fată cînd Markovici a telefo­nat la vila lui Alain De­­lop, găsindu-1 la capă­tul firului pe Slovenac, care i-a spus: „Dacă vii aici, vei primi un glonte in cap". Ultima dintre aceste confruntări a avut loc între Marcantoni şi De­­ion puşi pentru prima oară, faţă în faţă. Jude­cătorul Patard a insis­tat îndeosebi asupra scrisorii postume a lui Ştefan prin care acesta îi punea în cauză, în e­­ventualitatea unei neno­rociri. Puţinele detalii aflate la îndemîna ziariştilor în legătură cu confruntări­le, nu i-a împiedicat pe unii să facă unele con­statări. Astfel s-a emis părerea că în momentul­­ieşirii din Palatul Justi­ţiei, Alain şi Nathalie Delun păreau mai puţin destinşi decît după au­dierile lor precedente. Chestionată de cores­pondenţi Nathalie a de­clarat laconic: „Repet că este un dosar de nebuni şi de mitomani" Cît despre Alain Delon el a fost şi mai scurt răspun­­zînd invariabil la între­bări prin patru cuvinte: „Lăsaţi-mă în pace". Trecînd în revistă de­taliile de pînă acum, ie­se în evidenţă poziţia şubredă a lui Marcantoni, noile date aflate in po­sesia anchetatorilor, pu­­nîndu-1 într-o lumină cu totul nefavorabilă, In de­poziţiile făcute el a „ui­tat cîteva amănunte" considerate de judecăto­rul Patard ca foarte im­portante. Printre altele, el a omis să declare că a cumpărat anul trecut o saltea şi o somieră. Tapiţerul care i le-a in­stalat şi-a amintit că practicase în învelitoarea de pînză două tăieturi pentru a prinde astfel mînerele saltelei. Cada­vrul lui Markovici a fost găsit într-o învelitoare de pînză de iută care avea două tăieturi. Această probă la care se adaugă depoziţia Zo­­rikăi Milosevic l-a de­terminat pe judecătorul Patard să refuze cererea apărătorilor lui Mar­cantoni de a-l pune în libertate provizorie. El a considerat că Marcan­toni nu oferă garanţii suficiente şi că există multiple şi grave pre­zumţii pentru a nu accep­ta cererea. Noua turnură pe care a luat-o aface­rea, pare să deschidă noi piste într-o „aface­re" complicată şi cu im­plicaţii multiple DAN POPESCU Amănunte noi în dosarul „Afacerii Markovici“ ANUL II, nr. 376 Evoluţia situaţiei politice din Franţa PARIS (Agerpres) — Campania de desemnare a candidaţilor la preşe­dinţia republicii, în ve­derea alegerilor care vor avea loc în Franţa la 1 iunie a.c., este însoţita în ultimele zile de nu­meroase luări de pozi­ţie, vizînd realizarea u­­nei regrupări a forţelor. Gaston Defterre can­didatul Partidului socia­list­ a lăsat să se înţe­leagă miercuri seara, în­tr-o alocuţiune rosd'à la un post de radio perife­ric, că el ar fi dispus să se retragă dacă fostul prim-ministru Mendes France ar accepta să candideze şi dacă aceas­tă candidatură ar reali­za unitatea stîngii. Men­des France continuă în­să­­sa păstreze tăcerea asupra proiectelor sale, dind asigurări că nu a luat nici o hotărire cu privire la o eventuală candidatură şi că nici nu se gîndeşte la aceas­ta. Confederaţia Generală a Muncii a luat din nou poziţie în favoarea rea­lizării unităţii forţelor de stingă într-o rezolu­ţie adoptată miercu­ri după-amiază, C.G.T. „de­nunţă manevrele care au împiedicat stînga să se prezinte unită în faţa corpului electoral", iar secretarul general al or­ganizaţiei, Georges Se­­guy, a declarat că „C.G.T. nu sprijină, în condiţiile actuale, nici un candidat, pentru că nici unul dintre ei nu reprezintă stînga unită". La rîndul său, Comi­tetul director al republi­canilor independenţi a aprobat miercuri seara hotărîrea lui Giscard D'Estaing, care anterior a luat poziţie în favoa­rea candidaturii, fostului prim-ministru, Georges Pompidou. Comitetul di­rector a lansat, de ase­menea, un apel către „familia liberală şi cen­tristă", chemînd-o să se unească şi să sprijine candidatura lui Georges Pompidou, candidînd ast­fel la formarea „unei largi majorităţi indis­pensabile pentru a face faţă problemelor econo­mice şi sociale care stau în faţa Franţei" Presa pariziană de joi acordă spaţii largi even­tualei candidaturi a pre­şedintelui interimar, A­­lain Pohor, şi consecin­ţelor pe care ea le-ar putea avea. „Dacă este vorba scrie ziarul „Le Figaro" — de a pre­lungi victoria lui „nu", cum se exprimă radica­lii atunci președintele interimar este incontes­tabil cel mai bine pla­sat. . Totuși continuă ziarul Alain Poher re­flectează încă Dacă ar fi ales, fără îndoială A, Poher nu ar putea să se acomodeze cu actuala a­­dunare" (In care majo­ritatea o deţin sprijini­torii candidaturii lui Georges Pompidou). PARIS (Agerpres) — Comitetul executiv pro­vizoriu al noului partid socialist din Franţa a ţi­nut joi prima sa reuniu­ne în cadrul căreia s-a ocupat de stabilirea lis­telor delegaţilor naţio­nali, care, în iulie a.c., vor trebui să reglemen­teze ansamblul proble­melor organizatorice ale partidului. în cercurile politice din Paris se con­sideră că socialiştii vor întreprinde o nouă ten­tativă de apropiere a re­prezentanţilor Convenţi­ei cluburilor republica­ne, care şi-au manifes­tat dezacordul faţă de desemnarea lui Gaston Defterre drept candidat al Partidului socialist pentru alegerile prezi­denţiale de la 1 iunie. Din nou agitaţie în Irlanda de nord BELFAST (Agerpres).. — Agitaţia din Irlanda de nord continuă, în ciu­da apelului la calm lan­sat de­­noul premier Ja­mes Chichester Clark şi a amnistiei generale pe care a proclamat-o. în cadrul acestei amnistii au fost puşi în libertate re­verendul Ian Paisley şi alţi 165 de militanţi pro­testanţi, care fuseseră condamnaţi la închisoa­re pentru manifestări an­­ticatolice violente. Ele­mentele extremiste pro­testante, în frunte cu Ian Paisley au anunţat organizarea pentru sfîr­­şitul săptămînii a unor noi demonstraţii împotri­va campaniei pentru drepturile civile a mi­norităţii catolice. Acţiu­nile pregătite vor înce­pe vineri printr-un marş în centrul capitalei Ir­landei de nord, urmat de un miting la care va vorbi Paisley. Se ştie că manifestări similare s-au soldat recent cu lupte de stradă. Aspect de la o demonstraţie desfăşurată zilele trecute la Londra în sprijinul mişcării nord-irlandeze pentru drepturi civile egale între co­munitatea protestantă şi cea catolică.

Next