Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)

1969-10-14 / nr. 511

Pag. 2 in atenţia bibliotecilor COMENZILE DE CÂRTI PENTRU 1970 Peste cîteva zile bi­bliotecile comunale vor primi de la Comitetul ju­deţean pentru cultură şi artă, proiectele planuri­lor editoriale pe anul 1970. Pornind de la ex­perienţa anilor trecuţi, cînd comenzile de carte s-au făcut ţară prea mult discernămînt, anul aces­ta, se va expedia biblio­tecilor comunale şi „Lis­ta cărţilor prevăzute în proiectele planurilor edi­toriale, recomandate a fi achiziţionateAcest ma­­terial-anexă (de fapt de­ bază) va cuprinde peste 500 de titluri din litera­tura social-politică, agri­colă şi silvică, informa­re şi popularizare, bele­tristică pentru toate vîr­­stele, lucrări enciclopedi­­ce de artă, sport şi tu­rism. Pe plan local, aceas­­tă importantă acţiune de stabilire optimă a preco­­menzilor de carte se va desfăşura sub directa în­drumare a consiliului de conducere al căminului cultural, şi este de dorit ca îndrumarea să nu ca­pete un caracter formal, ca în anul precedent. De multe ori publicul cititor dintr-o comună, n-a găsit în bibliotecă noutăţile do­rite, comenzile nesatis­­făcînd gusturile cititori­lor (de toate categoriile: ţărani muncitori, intelec­tuali, elevi etc). De a­­ceea se impune o bună cunoaştere a opţiunilor acestora, garanţie pentru biblioteci, a îndeplinirii funcţiei lor de bază. Cri­teriile ce trebuie să stea în atenţia activiştilor cul­turali in întocmirea co­menzilor de carte sunt numeroase. Amintim cîte­va dintre cele esenţiale : — specificul comunei, necesităţile de lectură ale populaţiei şi alocaţia bugetară pe anul 1970 ; — asigurarea unei pro­porţii corespunzătoare în­tre literatura beletristică şi celelalte grupe, în ve­derea satisfacerii cerinţe­lor cititorilor cu lucrări social-politice, de infor­mare şi popularizare a ştiinţei, precum şi cu lu­crări agro-zootehnice, pentru satisfacerea dez­i­­deratului instruirii mul­tilaterale a cititorilor. Nu este greu de intuit că lucrările agro-zooteh­nice, de pildă, vor fi a­­lese consulting inginerul agronom din localitatea respectivă, a tehnicieni­lor, zootehnicienilor , ce­le social-politice consul­­tind profesorul de ştiinţe sociale, în general a per­sonalului didactic al şco­lilor ş.a.m.d Biblioteca­rului comunal îi revine în acest sens o sarcină de mare răspundere. Menţionăm că în an­ul trecut, mulţi bibliotecari nu au manifestat sufi­cientă seriozitate. Un exemplu este, regretabil, ilustrativ : o bibliotecară din bazinul Ciucului a co­mandat cărţi viticole în­­tr-o comună în care cultu­­tura viţei de vie este inexistentă, iar o altă bibliotecară a comandat cărţi de limba idiş într-o comună unde nimeni nu vorbeşte această limbă! Credem că asemenea cazu­­ri, ne­glijenţe crase, nu se vor mai repeta, bibliotecarii noştri privind cu tot simţul de răspundere munca cu cartea. Sistemul stabilirii ne­cesarului de carte este un început promiţător pe calea formării unor fon­duri de bază, bine profi­tate. In bibliotecile co­munale, insă realizarea planului de achiziţionare se loveşte de multe difi­cultăţi. In cursul anului planurile editoriale se modifică brusc. Colectura bibliotecilor din Tîrgu Mureş, cu care am în­cheiat contractele de a­­provizionare, nu respectă precomenzile pentru că nici acolo nu se primesc cărţile in exemplare su­ficiente! Pe Ungă aceas­ta, in anul 1969 suma pe locuitor, alocată procu­rării cărţilor nu a fost respectată, şi bibliotecile au avut de suferit în pri­vinţa aprovizionării S-au luat cuvenitele măsuri pentru remedierea lipsu­rilor şi credem că în a­­nul viitor, completarea fondurilor se va face în mod corespunzător, rit­mic, aşa cum o cer citi­torii. KOCSIS MIHAIL inspector principal al Comitetului judeţean pentru cultură şi artă TOATĂ ATENTIA INVATAMINTULUI DE PARTID (Urmare din pag. I) să se efectueze. Propagandistii formelor de învă­­ț­ăi­mint de la sate, care mai dispun pina la des­chidere de încă 16 zile, vor folosi aceasta perioa­dă pentru a finisa programele, a se consultă cu viitorii cursanți asupra tematicilor, asigurîndu-şi, cu sprijinul comitetelor de partid şi a birourilor organizaţiilor de bază, materialul bibliografic ne­cesar studiului. Materialele de bază pentru studiu vor fi docu­mentele Congresului al X-lea, expunerile­­şi ra­poartele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, precum şi alte documente ale partidului nostru. Fireşte, pentru temele referitoare la activitatea din tre­cut a partidului vor fi indicate ca materiale bi­bliografice documentele congreselor partidului şi ale plenarelor Comitetului Central, diferitele do­cumente elaborate de partid privind industriali­zarea ţării, transformarea socialistă a agriculturii, dezvoltarea învăţămîntului şi culturii, pre­cum şi alte documente de bază care au fun­damentat politica generală a partidului, în etapa respectivă. Pentru studierea problemelor d® filo­zofie, economie politică, socialism ştiinţific, istorie etc. se vor face recomandări bibliografice din o­­perele clasicilor marxism-leninismului. Este deosebit de important ca în recomandările, de materiale bibliografice să avem în vedere noile elemente pe care le-au adus cercetarea şi cunoaş­terea în domeniul respectiv, aprecierile actuale ale partidului nostru faţă de evenimentele res­pective. Numai aşa vom reuşi să fim în pas cu noul, să asigurăm învăţămîntului de partid eficien­ţă şi actualitate. Culegerile de lecţii ce se vor edita pentru cei ce vor studia problemele eco­nomice, problemele de etică, estetică, ateism ştiinţific şi altele vor fi fără îndoială de un real folos în munca noastră ca şi broşurile pe teme teoretice izvorîte din documentele Congresului al X-lea; articolele, tematicile, consultaţiile, mate­rialele documentare ce se vor publica în presa centrală şi în revistele de specialitate. Receptivitatea faţă de tot ceea ce este nou constituie o cerinţă de bază în munca fiecărui lector sau propagandist. Studierea problemelor teoretice de mare actualitate puse de Congresul al X-lea al partidului cum sunt: definirea etapei actuale a făuririi socialismului şi a obiectivului ei fundamental; concepţia unitară şi de perspec­tivă a industrializării socialiste în condiţiile revo­luţiei teh­nico-ştiinţifice ; dezvoltarea intensivă şi multilaterală a agriculturii socialiste; raportul dintre reproducţia lăr­gită şi acumulare; perfecţio­narea conducerii vieţii economice şi sociale ; ro­lul ştiinţei, învăţămîntului şi culturii în socialism; procesul de omogenizare a structurii sociale şi a raportului dintre clase în socialism , evo­luţia funcţiilor statului socialist, rolul condu­cător al partidului, adîncirea democraţiei socialis­te, caracterizarea raportului de forţe pe arena mondială şi altele, nu poate fi concepută fără a­­cest imperativ al vremurilor noastre. De aceea este bine ca lectorii şi propagandiştii să fie abo­naţi la revistele teoretice editate tocmai cu scopul de a veni în ajutorul muncii noastre. Constituie şi în acest an de învăţămînt o sar­cină de căpetenie a tuturor formelor de învăţ­ă­­mînt, atît de la oraşe cît şi de la sate, asigura­rea cunoaşterii aprofundate de către toţi cursan­ţii a hotărîrilor de partid şi de stat, a măsurilor prevăzute pentru dezvoltarea industriei, agricul­turii, perfecţionarea activităţii economice şi so­ciale, asigurînd mobilizarea tuturor comuniştilor, a maselor largi de oameni ai muncii la îndeplini­rea acestor hotărîri şi măsuri. In vederea educă­rii partinice a membrilor de partid, cu deosebire­a celor tineri, este necesară intensificarea înar­mării lor cu cunoaşterea Statutului, a normelor vieţii interne de partid. Să acordăm atenţie pro­blemelor de etică, de educaţie moral-cetăţeneas­­că, intensificării propagandei ateist-ştiinţifice, a concepţiei materialist-dialectice despre lume şi societate. Una din îndatoririle de bază ale învăţămîntului de partid este explicarea politicii Partidului Co­munist Român în problema naţională, militînd pentru întărirea ■ frăţiei dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare, cultivînd devotamen­tul nemărginit faţă de patrie şi partid, a ataşa­mentului faţă de cauza socialismului, a sentimen­telor de solidaritate internaţionalistă cu popoa­rele tuturor ţărilor socialiste, cu oamenii muncii, cu partidele comuniste şi forţele revoluţionare şi antiimperialiste din întreaga lume. Învăţămîntul de partid va trebui să explice larg politica externă a partidului nostru, poziţia sa fa­ţă de problemele mişcării comuniste şi muncito­reşti , internaţionale, faţă de fenomenele şi ten­dinţele ce au loc pe plan mondial. Este necesar ca în cercuri şi cursuri să se dez­­v­olte combativitatea împotriva atitudinilor îna­poiate faţă de muncă şi avutul obştesc, a prejude­căţilor şi mentalităţilor înapoiate, intransigenţă faţă de orice lipsuri şi neajunsuri, să se manifes­te o atitudine fermă împotriva ideologiei burghe­ze şi a concepţiilor retrograde. O orientare fundamentală a învăţămîntului de partid va fi îmbinarea strînsă a propagării politicii partidului, a ideologiei sale marxist-leniniste, cu cunoaşterea a tot ce este valoros în ştiinţa şi cultura contemporană. In acest scop, potrivit do­rinţei celor ce studiază, se vor introduce, în cursul anului de învăţămînt, expuneri adecvate din domeniul ştiinţelor naturii, literaturii, artei, îndeplinindu-se astfel una din indicaţiile deosebit de preţioase cuprinse în Raportul Comitetului Central al partidului prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de-al X-lea Congres, unde se arată : „în concepţia noastră educaţia so­cialistă, conştiinţa socialistă implică atît cunoaş­terea temeinică a ceea ce este valoros în dome­niul culturii, ştiinţei şi tehnicii contemporane, stăpînirea deplină a profesiunii, cît şi însuşirea concepţiei filozofice despre* lume şi societate a partidului nostru­­— materialismul dialectic şi istoric — formarea unei atitudini cetăţeneşti î­­naintate. Acestor cerinţe fundamentale, care se condiţionează şi se influenţează reciproc, trebuie să le răspundă astăzi — în condiţiile societăţii moderne — întreaga muncă de educaţie desfăşu­rată de partidul şi statul nostru." Militînd neabătut pentru înfăptuirea acestor in­dicaţii, organele şi organizaţiile de partid, toţi lectorii şi propagandiştii de la oraşe şi sate vor aduce o contribuţie de mare valoare la munca ideologică, politică şi cultural-educativă de masă desfăşurată de partidul nostru, strădanie care ce­re, fără îndoială, efort dar oferă în acelaşi timp şi multe satisfacţii. In această nobilă muncă dorim tuturor celor ce păşesc într-un nou an de învăţămînt de par­tid: lectori, propagandişti, cursanţi, succes deplin. Cliffs. T 1­5 MIERCUREA-CIUG — Ci­­nematograful „Harghi­ta": Ultima tură, film maghiar. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Ho­morúd": Vîrsta ingrată, film francez, cinema­scop. t­HEORGHENI — Cinematograful „Forestierul": Rebus miraculos, film cehoslovac, în culori. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa" : Dragoste la las Vegas, film american, în culori, cinemascop. VOP­LIŢA — Cinematograful „Căliman “ : Dragoste la Las Vegas, film american, în culori, cinemascop. C SRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Pro­gresul"! Alarmă pe insulă, film chinezesc, în culori. BĂLĂUŢAŞ — Cinematograful „Bradul": Pe teren propriu, film maghiar. BĂLAN — Cinematograful „Minerul": Călătorie în aprilie, film sovietic. VLĂHIŢA — Cinematograful „Vlăhiţa": Paşa, film franco-italian, în culori. GIUMANI — Cinematograful „Cultural": Autori­zaţie de căsătorie, film bulgar. BORSEC — Cinematograful „Borsec": Expresul colonelului von Ryan, film american, în culori, cinemascop. BORSEC — Cinematograful „Izvorul": Rio Bravo, seria I.—II., film american, în culori. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul" : Operaţiunea „Belgrad", film iu­goslav. PRAID — Cinematograful Sătesc: Sus­ţiinile, domnilor poliţişti, film francez. Cu începere de la 15 octombrie a. c., programul matineurilor la cinematograful din oraşul Mier­­curea-Ciuc va fi următorul : In zilele de marţi şi vineri, filmele vor rula cu începere de la ora 10, iar duminica cu începere de la ora 9. INFORMAŢIA HARGHITEI Sprijinul muncitorilor din Bălan (Urmare din pag. I) re au constituit exemple în muncă. Alături de participarea efectivă a tuturor cooperatorilor din Sîndominic un ajutor preţios l-am primit de la întreprinderea minieră din Bălan. Sute de locuitori ai o­­raşului minerilor, se află în această zi alături de cooperatori. Se munceşte de zor la adunatul car­tofilor. Cel care ne dă cîteva relaţii este Andor Iuliu, secretarul comite­tului de partid al oraşu­lui Bălan. Din iniţiativa organelor locale de par­tid şi de stat, a conduce­rii întreprinderii minie­re Bălan, atît duminică cît şi în alte zile func­ţionarii şi muncitorii au participat cu însufleţire, la munca patriotică, des­făşurată pe tarlalele co­operativei din Sîndomi­nic. Din mulţimea celor din Bălan prezenţi la datorie, în haine de lu­cru, remarcăm pe Cristi Marin, directorul între­prinderii miniere Bălan. — Ne-am gîndit să ne aducem şi noi mica con­tribuţie la urgentarea lu­crărilor agricole de toam­nă. Fiindcă timpul este frumos, ne-am mobilizat „de la mic la mare" la această acţiune. Din Bă­lan au pornit pe ogoare­le vecine peste 200 elevi de la şcoala profesională din localitate, funcţiona­rii de la diverse între­prinderi, muncitori, în cursul săptămânii trecute am participat trei zile cu forţele noastre la co­operativele agricole din Tomeşti şi Sîndominic. Şi în continuare vom lua parte, alături de coope­ratori, la strînsul recol­tei de cartofi. E o dato­rie patriotică a fiecăruia și dorim să ne-o îndepli­nim cum se cuvine. Plusuri şi minusuri la capitolul conştiinţă cetăţenească (Urmare din pag. I) Ciuc sunt obişnuiţi cu cifrele, dar în ziua de 12 octombrie au muncit în aşa fel şi pe ogor, in­cit, inginerul agronom Ioan Andrei de la Coo­perativa agricolă de pro­ducţie din Jigodin ma­nifesta dorinţa să li se acorde drapelul de frun­taş. „Am venit să ne fa­cem datoria", spunea Paşcan Gheorghe, direc­torul Băncii Naţionale, în numele, celor 60 de salariaţi. „Ne facem da­toria !" Sunt cuvinte ce mărturisesc o profundă conştiinţă patriotică. In apropierea lor se aflau salariaţii Centru­lui judeţean de însămîn­­ţări artificiale şi ai în­treprinderii de drumuri şi poduri. Pretutindeni, feţe îmbujorate, braţe încordate, gînduri ce exprimau dorinţa fierbin­te de a fi folositori şi de a contribui la strângerea la timp şi în bune ,con­­diţiuni a recoltei din a­­cest an. La Cooperativa agrico­lă de producţie din Ji­godin, au venit, o dată cu sute­ de alţi salariaţi şi 150 de angajaţi ai în­treprinderii de construc­­ţii-montaj, dar pînă la orele 12 nu au recoltat decit 0,15 hectare. Intre­­rupînd lucrul, ei s-au în­dreptat apoi spre margi­nea pădurii unde au a­­prins focuri de tabără. De acum, în locul mun­cii pentru care au venit, totul a luat forma unei excursii. în spuza focu­rilor se coceau cu gri­jă cartofii recoltaţi în acea zi. Unii cîntau, al­ţii spuneau snoave, în timp ce cartofii aşteptau sa fie strânşi. E păcat că asemenea atitudini au aruncat umbră asupra a­­cestei zile de luminoasă manifestare a unei pro­funde conştiinţe, cetăţe­neşti. 1 Aşa organizare — aşa rezultate! (Urmare din pag. 1) — Aşteptaţi să mer­geţi la cîmp ? — Nu, aşteptăm să se deschidă bufetul. — Pe preşedinte nu l-aţi văzut ? — A plecat la cîmp. Ne-am dus şi noi la locul unde ni s-a spus că se lucrează* 1 la recol­tarea cartofilor. Vreo patruzeci de persoane a­­dunau cartofii scoişi de­­ maşină. Ne pregăteam să-i punem faţă în faţă pe aceştia cu cei care stăteau în faţa bufetului, dar am aflat că nu sunt localnici, ci din comune­le Suseni şi Zeţea, veniţi aici să lucreze in­ schim­bul unei alte-părţi din recoltă. Am găsit, totuşi, un cărăuş şi un încăr­cător, localnici. •—• Nu l-aţi văzut pe tovarăşul preşedinte ? — N-a fost astăzi pe aici. — O fi în altă parte pe cîmp. .. 1 — Nu credem, pentru că numai aici se lucrea­ză. L-am căutat apoi pe inginerul agronom. Ni s-a spus că a trecut pe acolo, dar nu se ştie unde a plecat. Am aş­teptat ce am aşteptat, Iconstatînd intre timp că în urma celor care adu­nau rămînea, chiar şi la suprafaţă, o destul de apreciabilă cantitate de­­ cartofi, apoi am făcut cale-ntoarsă. Pe drum ne-am intîlnit cu un grup de fete care mer­geau, cu coşurile în mi­nă să adune cartofi. Era ora 11. In centru nu i-am mai găsit pe cei 20 d­e bărbaţi. Probabil că în­tre t­imp se deschisese bufetul. Nu credem că cele re­latate mai sus ar avea nevoie­­ de­­comentarii. Cu aşa organizare — a­­şa rezultate! Toţi cooperatorii, la datorie .Urmare din pag II ne informează interlo­cutorul nostru. Inginerul agronom, scoate în evidenţă şi ajutorul real, primit din partea secţiei I.M.A. din localitate. Maşinile agri­cole, au fost folosite la maximum. Atunci cînd s-a ivit vreo defecţiune, mecanizatorii au acţio­nat prompt. Tractoriştii au fost în­continuu la dotorie, răspunzînd che­mării cooperativei, mun­cind, la nevoie, ziua şi noaptea. Inginerul a a­mintit, totodată, şi aju­torul preţios ce, i s-a a­­cordat cooperativei agri­cole de producţie din partea Comitetului co­munal de partid. Îndeo­sebi din partea secreta­rului Márton Árpád, ca­re nu o dată i-a ajutat in privinţa organizării muncilor agricole, a re­partizării braţelor de muncă, antrenarea coo­peratorilor. Aşadar, la Tomeşti toa­te forţele sunt folosite la maximum, toţi cei care se fac responsabili de soarta recoltei se află la datorie, l­a secţia din Sinsimion, tractoarele stăteau pe loc, deşi pe t­imp ar fi fost mare nevoie de ele. In hotarul din Sinsimion, se găseau numai torţe din afara comunei. In clişeu, ajutoare din Zetea şi Suseni. Cooperatorii din Sinsimion, aşteptând să se deschi­dă bufetul. ANUL II, nr. 511 Duminică, pe ogoarele harghitene SÎNTIMBRU Săptămîna decisivă La sediul cooperativei agricole din Sîntimbru, l-am găsit pe inginerul Baba Attila, care, îm­preună cu delegatul U.J.C.A.P., Albert David, se pregătea sa plece la cîmp. I-am cerut cîteva date în legătură cu cam­pania. — Căutăm să profităm de fiecare zi bună de lucru. Zilnic, pe ogoarele cooperativei lucrează, în­­afară de ajutoarele străi­ne, 240—250 de coope­ratori. De mobilizarea lor se ocupă întreaga conducere a cooperati­vei, de la șefii de echi­pe la președinte. Avînd în vedere ritmul lucră­rilor, vă putem asigura că pînă vineri sau sîm­­bătă cel tîrziu vom ter­mina campania. — Pe ce vă bazaţi a­­firmaţia ? — Pe o planificare ju­dicioasă a lucrărilor ce se vor executa în fieca­re zi, pe măsurile luate de consiliul de conduce­re, sub îndrumarea co­mitetului comunal de partid , pe conştiinciozi­tatea cu care lucrează cooperatorii. N-am verificat pe cîmp cele spuse de inginerul agronom pentru că, în urma unei hotărîri a consiliului de conducere, sîmbătă şi duminica co­operatorii sînt lăsaţi să lucreze pe loturile indi­viduale. Fără a comenta utilitatea acestui proce­deu (dacă rezultatele pe care le dă sînt bune), am promis inginerului ca sîmbătă vom fi din nou la Sîntimbru. Sperăm, a­­șa cum s-a afirmat,­­ să găsim totul gata. La noi se lucrează cu elan (Urmare din pag. I) tru mobilizarea forţelor existente, nu au fost za­darnice. Fiecare dintre co­operatori a muncit cu deosebit elan pentru cu­legerea roadelor. Paiele au fost strânse, îmbalota­­te şi făcute stog. Tracto­riştii au muncit zi şi noapte, neţinînd seama de program. S-a muncit deci cu multă rîvnă. Dincolo de destăinuirile tovarăşului Bíró Ibire, se reliefează însă şi pre­ocuparea conducerii co­operativei pentru orga­nizarea lucrărilor pentru a impulsiona elanul tu­turor sătenilor. Deşi interlocutorul nostru a evitat să evi­denţieze pe cineva din­tre fruntaşi, totuşi îi a­­mintim pe cei mai buni dintre cei mai buni: Antal B. Imre, Horváth Francisc, András Félix, Antal Dominic, Péter Ioan. Aceleaşi cuvinte de laudă le adresăm şi celorlalţi cooperatori precum şi consiliului de conducere al cooperati­vei din Mădăraș.

Next