Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)
1969-10-14 / nr. 511
Pag. 2 in atenţia bibliotecilor COMENZILE DE CÂRTI PENTRU 1970 Peste cîteva zile bibliotecile comunale vor primi de la Comitetul judeţean pentru cultură şi artă, proiectele planurilor editoriale pe anul 1970. Pornind de la experienţa anilor trecuţi, cînd comenzile de carte s-au făcut ţară prea mult discernămînt, anul acesta, se va expedia bibliotecilor comunale şi „Lista cărţilor prevăzute în proiectele planurilor editoriale, recomandate a fi achiziţionateAcest material-anexă (de fapt de bază) va cuprinde peste 500 de titluri din literatura social-politică, agricolă şi silvică, informare şi popularizare, beletristică pentru toate vîrstele, lucrări enciclopedice de artă, sport şi turism. Pe plan local, această importantă acţiune de stabilire optimă a precomenzilor de carte se va desfăşura sub directa îndrumare a consiliului de conducere al căminului cultural, şi este de dorit ca îndrumarea să nu capete un caracter formal, ca în anul precedent. De multe ori publicul cititor dintr-o comună, n-a găsit în bibliotecă noutăţile dorite, comenzile nesatisfăcînd gusturile cititorilor (de toate categoriile: ţărani muncitori, intelectuali, elevi etc). De aceea se impune o bună cunoaştere a opţiunilor acestora, garanţie pentru biblioteci, a îndeplinirii funcţiei lor de bază. Criteriile ce trebuie să stea în atenţia activiştilor culturali in întocmirea comenzilor de carte sunt numeroase. Amintim cîteva dintre cele esenţiale : — specificul comunei, necesităţile de lectură ale populaţiei şi alocaţia bugetară pe anul 1970 ; — asigurarea unei proporţii corespunzătoare între literatura beletristică şi celelalte grupe, în vederea satisfacerii cerinţelor cititorilor cu lucrări social-politice, de informare şi popularizare a ştiinţei, precum şi cu lucrări agro-zootehnice, pentru satisfacerea dezideratului instruirii multilaterale a cititorilor. Nu este greu de intuit că lucrările agro-zootehnice, de pildă, vor fi alese consulting inginerul agronom din localitatea respectivă, a tehnicienilor, zootehnicienilor , cele social-politice consultind profesorul de ştiinţe sociale, în general a personalului didactic al şcolilor ş.a.m.d Bibliotecarului comunal îi revine în acest sens o sarcină de mare răspundere. Menţionăm că în anul trecut, mulţi bibliotecari nu au manifestat suficientă seriozitate. Un exemplu este, regretabil, ilustrativ : o bibliotecară din bazinul Ciucului a comandat cărţi viticole într-o comună în care cultutura viţei de vie este inexistentă, iar o altă bibliotecară a comandat cărţi de limba idiş într-o comună unde nimeni nu vorbeşte această limbă! Credem că asemenea cazuri, neglijenţe crase, nu se vor mai repeta, bibliotecarii noştri privind cu tot simţul de răspundere munca cu cartea. Sistemul stabilirii necesarului de carte este un început promiţător pe calea formării unor fonduri de bază, bine profitate. In bibliotecile comunale, insă realizarea planului de achiziţionare se loveşte de multe dificultăţi. In cursul anului planurile editoriale se modifică brusc. Colectura bibliotecilor din Tîrgu Mureş, cu care am încheiat contractele de aprovizionare, nu respectă precomenzile pentru că nici acolo nu se primesc cărţile in exemplare suficiente! Pe Ungă aceasta, in anul 1969 suma pe locuitor, alocată procurării cărţilor nu a fost respectată, şi bibliotecile au avut de suferit în privinţa aprovizionării S-au luat cuvenitele măsuri pentru remedierea lipsurilor şi credem că în anul viitor, completarea fondurilor se va face în mod corespunzător, ritmic, aşa cum o cer cititorii. KOCSIS MIHAIL inspector principal al Comitetului judeţean pentru cultură şi artă TOATĂ ATENTIA INVATAMINTULUI DE PARTID (Urmare din pag. I) să se efectueze. Propagandistii formelor de învățăimint de la sate, care mai dispun pina la deschidere de încă 16 zile, vor folosi aceasta perioadă pentru a finisa programele, a se consultă cu viitorii cursanți asupra tematicilor, asigurîndu-şi, cu sprijinul comitetelor de partid şi a birourilor organizaţiilor de bază, materialul bibliografic necesar studiului. Materialele de bază pentru studiu vor fi documentele Congresului al X-lea, expunerileşi rapoartele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, precum şi alte documente ale partidului nostru. Fireşte, pentru temele referitoare la activitatea din trecut a partidului vor fi indicate ca materiale bibliografice documentele congreselor partidului şi ale plenarelor Comitetului Central, diferitele documente elaborate de partid privind industrializarea ţării, transformarea socialistă a agriculturii, dezvoltarea învăţămîntului şi culturii, precum şi alte documente de bază care au fundamentat politica generală a partidului, în etapa respectivă. Pentru studierea problemelor d® filozofie, economie politică, socialism ştiinţific, istorie etc. se vor face recomandări bibliografice din operele clasicilor marxism-leninismului. Este deosebit de important ca în recomandările, de materiale bibliografice să avem în vedere noile elemente pe care le-au adus cercetarea şi cunoaşterea în domeniul respectiv, aprecierile actuale ale partidului nostru faţă de evenimentele respective. Numai aşa vom reuşi să fim în pas cu noul, să asigurăm învăţămîntului de partid eficienţă şi actualitate. Culegerile de lecţii ce se vor edita pentru cei ce vor studia problemele economice, problemele de etică, estetică, ateism ştiinţific şi altele vor fi fără îndoială de un real folos în munca noastră ca şi broşurile pe teme teoretice izvorîte din documentele Congresului al X-lea; articolele, tematicile, consultaţiile, materialele documentare ce se vor publica în presa centrală şi în revistele de specialitate. Receptivitatea faţă de tot ceea ce este nou constituie o cerinţă de bază în munca fiecărui lector sau propagandist. Studierea problemelor teoretice de mare actualitate puse de Congresul al X-lea al partidului cum sunt: definirea etapei actuale a făuririi socialismului şi a obiectivului ei fundamental; concepţia unitară şi de perspectivă a industrializării socialiste în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice ; dezvoltarea intensivă şi multilaterală a agriculturii socialiste; raportul dintre reproducţia lărgită şi acumulare; perfecţionarea conducerii vieţii economice şi sociale ; rolul ştiinţei, învăţămîntului şi culturii în socialism; procesul de omogenizare a structurii sociale şi a raportului dintre clase în socialism , evoluţia funcţiilor statului socialist, rolul conducător al partidului, adîncirea democraţiei socialiste, caracterizarea raportului de forţe pe arena mondială şi altele, nu poate fi concepută fără acest imperativ al vremurilor noastre. De aceea este bine ca lectorii şi propagandiştii să fie abonaţi la revistele teoretice editate tocmai cu scopul de a veni în ajutorul muncii noastre. Constituie şi în acest an de învăţămînt o sarcină de căpetenie a tuturor formelor de învăţămînt, atît de la oraşe cît şi de la sate, asigurarea cunoaşterii aprofundate de către toţi cursanţii a hotărîrilor de partid şi de stat, a măsurilor prevăzute pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, perfecţionarea activităţii economice şi sociale, asigurînd mobilizarea tuturor comuniştilor, a maselor largi de oameni ai muncii la îndeplinirea acestor hotărîri şi măsuri. In vederea educării partinice a membrilor de partid, cu deosebirea celor tineri, este necesară intensificarea înarmării lor cu cunoaşterea Statutului, a normelor vieţii interne de partid. Să acordăm atenţie problemelor de etică, de educaţie moral-cetăţenească, intensificării propagandei ateist-ştiinţifice, a concepţiei materialist-dialectice despre lume şi societate. Una din îndatoririle de bază ale învăţămîntului de partid este explicarea politicii Partidului Comunist Român în problema naţională, militînd pentru întărirea ■ frăţiei dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare, cultivînd devotamentul nemărginit faţă de patrie şi partid, a ataşamentului faţă de cauza socialismului, a sentimentelor de solidaritate internaţionalistă cu popoarele tuturor ţărilor socialiste, cu oamenii muncii, cu partidele comuniste şi forţele revoluţionare şi antiimperialiste din întreaga lume. Învăţămîntul de partid va trebui să explice larg politica externă a partidului nostru, poziţia sa faţă de problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti , internaţionale, faţă de fenomenele şi tendinţele ce au loc pe plan mondial. Este necesar ca în cercuri şi cursuri să se dezvolte combativitatea împotriva atitudinilor înapoiate faţă de muncă şi avutul obştesc, a prejudecăţilor şi mentalităţilor înapoiate, intransigenţă faţă de orice lipsuri şi neajunsuri, să se manifeste o atitudine fermă împotriva ideologiei burgheze şi a concepţiilor retrograde. O orientare fundamentală a învăţămîntului de partid va fi îmbinarea strînsă a propagării politicii partidului, a ideologiei sale marxist-leniniste, cu cunoaşterea a tot ce este valoros în ştiinţa şi cultura contemporană. In acest scop, potrivit dorinţei celor ce studiază, se vor introduce, în cursul anului de învăţămînt, expuneri adecvate din domeniul ştiinţelor naturii, literaturii, artei, îndeplinindu-se astfel una din indicaţiile deosebit de preţioase cuprinse în Raportul Comitetului Central al partidului prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de-al X-lea Congres, unde se arată : „în concepţia noastră educaţia socialistă, conştiinţa socialistă implică atît cunoaşterea temeinică a ceea ce este valoros în domeniul culturii, ştiinţei şi tehnicii contemporane, stăpînirea deplină a profesiunii, cît şi însuşirea concepţiei filozofice despre* lume şi societate a partidului nostru— materialismul dialectic şi istoric — formarea unei atitudini cetăţeneşti înaintate. Acestor cerinţe fundamentale, care se condiţionează şi se influenţează reciproc, trebuie să le răspundă astăzi — în condiţiile societăţii moderne — întreaga muncă de educaţie desfăşurată de partidul şi statul nostru." Militînd neabătut pentru înfăptuirea acestor indicaţii, organele şi organizaţiile de partid, toţi lectorii şi propagandiştii de la oraşe şi sate vor aduce o contribuţie de mare valoare la munca ideologică, politică şi cultural-educativă de masă desfăşurată de partidul nostru, strădanie care cere, fără îndoială, efort dar oferă în acelaşi timp şi multe satisfacţii. In această nobilă muncă dorim tuturor celor ce păşesc într-un nou an de învăţămînt de partid: lectori, propagandişti, cursanţi, succes deplin. Cliffs. T 15 MIERCUREA-CIUG — Cinematograful „Harghita": Ultima tură, film maghiar. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Homorúd": Vîrsta ingrată, film francez, cinemascop. tHEORGHENI — Cinematograful „Forestierul": Rebus miraculos, film cehoslovac, în culori. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa" : Dragoste la las Vegas, film american, în culori, cinemascop. VOPLIŢA — Cinematograful „Căliman “ : Dragoste la Las Vegas, film american, în culori, cinemascop. C SRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul"! Alarmă pe insulă, film chinezesc, în culori. BĂLĂUŢAŞ — Cinematograful „Bradul": Pe teren propriu, film maghiar. BĂLAN — Cinematograful „Minerul": Călătorie în aprilie, film sovietic. VLĂHIŢA — Cinematograful „Vlăhiţa": Paşa, film franco-italian, în culori. GIUMANI — Cinematograful „Cultural": Autorizaţie de căsătorie, film bulgar. BORSEC — Cinematograful „Borsec": Expresul colonelului von Ryan, film american, în culori, cinemascop. BORSEC — Cinematograful „Izvorul": Rio Bravo, seria I.—II., film american, în culori. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul" : Operaţiunea „Belgrad", film iugoslav. PRAID — Cinematograful Sătesc: Susţiinile, domnilor poliţişti, film francez. Cu începere de la 15 octombrie a. c., programul matineurilor la cinematograful din oraşul Miercurea-Ciuc va fi următorul : In zilele de marţi şi vineri, filmele vor rula cu începere de la ora 10, iar duminica cu începere de la ora 9. INFORMAŢIA HARGHITEI Sprijinul muncitorilor din Bălan (Urmare din pag. I) re au constituit exemple în muncă. Alături de participarea efectivă a tuturor cooperatorilor din Sîndominic un ajutor preţios l-am primit de la întreprinderea minieră din Bălan. Sute de locuitori ai oraşului minerilor, se află în această zi alături de cooperatori. Se munceşte de zor la adunatul cartofilor. Cel care ne dă cîteva relaţii este Andor Iuliu, secretarul comitetului de partid al oraşului Bălan. Din iniţiativa organelor locale de partid şi de stat, a conducerii întreprinderii miniere Bălan, atît duminică cît şi în alte zile funcţionarii şi muncitorii au participat cu însufleţire, la munca patriotică, desfăşurată pe tarlalele cooperativei din Sîndominic. Din mulţimea celor din Bălan prezenţi la datorie, în haine de lucru, remarcăm pe Cristi Marin, directorul întreprinderii miniere Bălan. — Ne-am gîndit să ne aducem şi noi mica contribuţie la urgentarea lucrărilor agricole de toamnă. Fiindcă timpul este frumos, ne-am mobilizat „de la mic la mare" la această acţiune. Din Bălan au pornit pe ogoarele vecine peste 200 elevi de la şcoala profesională din localitate, funcţionarii de la diverse întreprinderi, muncitori, în cursul săptămânii trecute am participat trei zile cu forţele noastre la cooperativele agricole din Tomeşti şi Sîndominic. Şi în continuare vom lua parte, alături de cooperatori, la strînsul recoltei de cartofi. E o datorie patriotică a fiecăruia și dorim să ne-o îndeplinim cum se cuvine. Plusuri şi minusuri la capitolul conştiinţă cetăţenească (Urmare din pag. I) Ciuc sunt obişnuiţi cu cifrele, dar în ziua de 12 octombrie au muncit în aşa fel şi pe ogor, incit, inginerul agronom Ioan Andrei de la Cooperativa agricolă de producţie din Jigodin manifesta dorinţa să li se acorde drapelul de fruntaş. „Am venit să ne facem datoria", spunea Paşcan Gheorghe, directorul Băncii Naţionale, în numele, celor 60 de salariaţi. „Ne facem datoria !" Sunt cuvinte ce mărturisesc o profundă conştiinţă patriotică. In apropierea lor se aflau salariaţii Centrului judeţean de însămînţări artificiale şi ai întreprinderii de drumuri şi poduri. Pretutindeni, feţe îmbujorate, braţe încordate, gînduri ce exprimau dorinţa fierbinte de a fi folositori şi de a contribui la strângerea la timp şi în bune ,condiţiuni a recoltei din acest an. La Cooperativa agricolă de producţie din Jigodin, au venit, o dată cu sute de alţi salariaţi şi 150 de angajaţi ai întreprinderii de construcţii-montaj, dar pînă la orele 12 nu au recoltat decit 0,15 hectare. Intrerupînd lucrul, ei s-au îndreptat apoi spre marginea pădurii unde au aprins focuri de tabără. De acum, în locul muncii pentru care au venit, totul a luat forma unei excursii. în spuza focurilor se coceau cu grijă cartofii recoltaţi în acea zi. Unii cîntau, alţii spuneau snoave, în timp ce cartofii aşteptau sa fie strânşi. E păcat că asemenea atitudini au aruncat umbră asupra acestei zile de luminoasă manifestare a unei profunde conştiinţe, cetăţeneşti. 1 Aşa organizare — aşa rezultate! (Urmare din pag. 1) — Aşteptaţi să mergeţi la cîmp ? — Nu, aşteptăm să se deschidă bufetul. — Pe preşedinte nu l-aţi văzut ? — A plecat la cîmp. Ne-am dus şi noi la locul unde ni s-a spus că se lucrează* 1 la recoltarea cartofilor. Vreo patruzeci de persoane adunau cartofii scoişi de maşină. Ne pregăteam să-i punem faţă în faţă pe aceştia cu cei care stăteau în faţa bufetului, dar am aflat că nu sunt localnici, ci din comunele Suseni şi Zeţea, veniţi aici să lucreze in schimbul unei alte-părţi din recoltă. Am găsit, totuşi, un cărăuş şi un încărcător, localnici. •—• Nu l-aţi văzut pe tovarăşul preşedinte ? — N-a fost astăzi pe aici. — O fi în altă parte pe cîmp. .. 1 — Nu credem, pentru că numai aici se lucrează. L-am căutat apoi pe inginerul agronom. Ni s-a spus că a trecut pe acolo, dar nu se ştie unde a plecat. Am aşteptat ce am aşteptat, Iconstatînd intre timp că în urma celor care adunau rămînea, chiar şi la suprafaţă, o destul de apreciabilă cantitate de cartofi, apoi am făcut cale-ntoarsă. Pe drum ne-am intîlnit cu un grup de fete care mergeau, cu coşurile în mină să adune cartofi. Era ora 11. In centru nu i-am mai găsit pe cei 20 de bărbaţi. Probabil că între timp se deschisese bufetul. Nu credem că cele relatate mai sus ar avea nevoie decomentarii. Cu aşa organizare — aşa rezultate! Toţi cooperatorii, la datorie .Urmare din pag II ne informează interlocutorul nostru. Inginerul agronom, scoate în evidenţă şi ajutorul real, primit din partea secţiei I.M.A. din localitate. Maşinile agricole, au fost folosite la maximum. Atunci cînd s-a ivit vreo defecţiune, mecanizatorii au acţionat prompt. Tractoriştii au fost încontinuu la dotorie, răspunzînd chemării cooperativei, muncind, la nevoie, ziua şi noaptea. Inginerul a amintit, totodată, şi ajutorul preţios ce, i s-a acordat cooperativei agricole de producţie din partea Comitetului comunal de partid. Îndeosebi din partea secretarului Márton Árpád, care nu o dată i-a ajutat in privinţa organizării muncilor agricole, a repartizării braţelor de muncă, antrenarea cooperatorilor. Aşadar, la Tomeşti toate forţele sunt folosite la maximum, toţi cei care se fac responsabili de soarta recoltei se află la datorie, la secţia din Sinsimion, tractoarele stăteau pe loc, deşi pe timp ar fi fost mare nevoie de ele. In hotarul din Sinsimion, se găseau numai torţe din afara comunei. In clişeu, ajutoare din Zetea şi Suseni. Cooperatorii din Sinsimion, aşteptând să se deschidă bufetul. ANUL II, nr. 511 Duminică, pe ogoarele harghitene SÎNTIMBRU Săptămîna decisivă La sediul cooperativei agricole din Sîntimbru, l-am găsit pe inginerul Baba Attila, care, împreună cu delegatul U.J.C.A.P., Albert David, se pregătea sa plece la cîmp. I-am cerut cîteva date în legătură cu campania. — Căutăm să profităm de fiecare zi bună de lucru. Zilnic, pe ogoarele cooperativei lucrează, înafară de ajutoarele străine, 240—250 de cooperatori. De mobilizarea lor se ocupă întreaga conducere a cooperativei, de la șefii de echipe la președinte. Avînd în vedere ritmul lucrărilor, vă putem asigura că pînă vineri sau sîmbătă cel tîrziu vom termina campania. — Pe ce vă bazaţi afirmaţia ? — Pe o planificare judicioasă a lucrărilor ce se vor executa în fiecare zi, pe măsurile luate de consiliul de conducere, sub îndrumarea comitetului comunal de partid , pe conştiinciozitatea cu care lucrează cooperatorii. N-am verificat pe cîmp cele spuse de inginerul agronom pentru că, în urma unei hotărîri a consiliului de conducere, sîmbătă şi duminica cooperatorii sînt lăsaţi să lucreze pe loturile individuale. Fără a comenta utilitatea acestui procedeu (dacă rezultatele pe care le dă sînt bune), am promis inginerului ca sîmbătă vom fi din nou la Sîntimbru. Sperăm, așa cum s-a afirmat, să găsim totul gata. La noi se lucrează cu elan (Urmare din pag. I) tru mobilizarea forţelor existente, nu au fost zadarnice. Fiecare dintre cooperatori a muncit cu deosebit elan pentru culegerea roadelor. Paiele au fost strânse, îmbalotate şi făcute stog. Tractoriştii au muncit zi şi noapte, neţinînd seama de program. S-a muncit deci cu multă rîvnă. Dincolo de destăinuirile tovarăşului Bíró Ibire, se reliefează însă şi preocuparea conducerii cooperativei pentru organizarea lucrărilor pentru a impulsiona elanul tuturor sătenilor. Deşi interlocutorul nostru a evitat să evidenţieze pe cineva dintre fruntaşi, totuşi îi amintim pe cei mai buni dintre cei mai buni: Antal B. Imre, Horváth Francisc, András Félix, Antal Dominic, Péter Ioan. Aceleaşi cuvinte de laudă le adresăm şi celorlalţi cooperatori precum şi consiliului de conducere al cooperativei din Mădăraș.