Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)
1971-05-04 / nr. 989
Pag. 2 75 de ani de la moartea poetului militant TRAIAN DEMETRESCU Traian Demetrescu s-a născut la Craiova, într-o perioadă cînd frămîntările şi prefacerile sociale din ţara noastră căpătau im caracter tot mai pronunţat. Mişcarea muncitorească îşi intensifică lupta pentru revendicări social-politice. In analele istoriei muncitoreşti sunt consemnate primele cercuri socialiste din România la Bucureşti, Iaşi, Galaţi etc., precum şi a presei progresiste a vremii, începînd cu ziarele : Lucrătorul român, Socialistul, înainte, Contemporanul, Munca ş.a. In această perioadă existau şi la Craiova preocupări socialiste, ceea ce-1 face pe poet să adere de tînăr la acestea, manifestîndu-şi adeziunea prin articole ca: Legea progresului social, Capitalul şi Karl Marx, Barbarie modernă, publicate în presa progresistă a vremii, precum şi poeziile : Proletarii, Gînduri ostenite, Muncitorilor etc. încrezător în ideile socialismului, în viitorul acestuia, Demetrescu participă la acţiunile organizate de mişcarea muncitorească în diferite oraşe ale Olteniei, se înscrie în Partidul Social- Democrat, colaborează tot mai intens la presa muncitorească şi la presa simpatizantă a mişcării muncitoreşti : Munca, Lumea nouă, Adevărul, Democraţia socialistă. Datorită crezului său în mişcarea muncitorească, în ideile socialismului, este ales delegat al muncitorimii craiovene la congresul de constituire a P.S.D.M.R., activînd ca membru al Comitetului executiv al clubului muncitorilor din Craiova, participînd la întrunirile muncitoreşti, defilînd la 1 Mai în fruntea participanţilor la manifestaţie. .Traian Demetrescu a fost devotat cu întreaga sa fiinţă mişcării muncitoreşti, a luptat pentru triumful socialismului, cu onestitate şi fidelitate, lucru reliefat de scrisul şi activitatea sa. In 1905 cînd i s-a dezvelit bustul în grădina Ateneului, I.C. Frimu spunea : „Ca muncitori conştienţi, am ţinut să venim cu toţii sub steagul nostru roş, să sărbătorim memoria lui Traian Demetrescu, ca unul ce a stat alăturea de noi, ca unul ce a luptat sub aceeaşi flamură roşie a socialismului“. Opera poetică a lui Traian Demetrescu este variată şi ocupă un loc distinct în viaţa sa. El este un precursor al simbolismului în acea formă a sentimentului lugubru pe care o va dezvolta cu două decenii mai tîrziu poetul „plumbului“ — Bacovia — cultivînd un patetic sfîșietor, în care elementele tipice sînt: simfoniile, delirurile, sarcasmele, plînsetele de nebun pe stradă, dansuri macabre, muzică tristă, Cinta încet din Weber : „Gîndurile din urmă“, Poema unui geniu ce-apune maiestos, Adio-al unui suflet artistic, ce se curmă Pe-o tristă armonie cu sunet dureros. Erau în miez de noapte tirzii şi tainici ore ... Parcă simţeau pe Weber lingă clavir murind. Dacă poezia sa intimă nu este lipsită de nuanţe simbolice, poema mizeriei îi cîntă în suflet cu accente de revoltă, fiind prezente elementele militante, poetul vituperînd nedreptatea socială, demagogia şi politicianismul. In poezia Proletarii face rechizitoriul societăţii corupte, exploatatoare, demaseîndu-i atrocităţile, îndemnînd proletariatul la revoltă : Muncitori, bătrîni şi tineri, sclavi ai burgheziei oarbe, Ştiţi voi pentru cine stringeţi rodul muncii voastre grea, Ştiţi voi cine ia folosul ostenelii şi vi-l soarbe, Iar voi rămîneţi cu Iisa şi cu sărăcia rea ? Cel bogat e surd la prinsul milei şi nenorocirii, Pe grumazii voştri urcă a lui culme de mărire , . Zguduiţi-vă, şi ele vor fi prăzile pieirii. Şi-şi va deznora dreptatea soarelei de strălucire... Cu prilejul Zilei internaţionale a muncii — 1 Mai — adeziunea şi simpatia poetului este îndreptată spre cei flămînzi şi goi, care luptă pentru o viaţă mai bună, liberă şi demnă — muncitorii : Din idealurile voastre, O, muncitori flămînzi Şi goi, Vor răsări, ca nişte astre, Senine lumi cu oameni noi, Şi-n vremurile-acele sfinte Pămîntul poate va fi rai. Vor răsuna mai dulci cuvinte In cintecele lor de Mai! El a fost poetul socialist al unei generaţii care cerea pline, soare şi libertate, a fost prevestitorul vremurilor prezente. Tocmai de aceea opera sa progresistă a curs şi va curge neîncetat pe drumul major al moştenirilor noastre literare. VIRGIL C. ŞERBU ANIVERSĂRI CULTURALE NORME PROCESUALE PRIVIND judecarea abaterilor de la regulile de convieţuire socială Cu cîtva timp în urmă s-a încheiat alegerea comisiilor de judecată din întreprinderi şi de pe lîngă consiliile populare, organe obşteşti, chemate să contribuie la respectarea legislaţiei socialiste, la educarea maselor de oameni ai muncii în spiritul normelor sociale şi morale. Deoarece mulţi membri ai acestor organe de judecată sunt noi aleşi, iar în ultima vreme au apărut noi acte normative cu privire la activitatea şi atribuţiunile comisiilor de judecată, considerăm util să trecem în revistă principalele sarcini ce le revin, precum şi unele aspecte legate de activitatea lor. Pentru comisiile de judecată din întreprinderi şi instituţii, şi din celelalte organizaţii de stat, precum şi pentru comisiile de judecată din organizaţiile cooperatiste, competenţa este determinată nu numai prin indicarea faptelor, dar şi prin încă două cerinţe : 1. Faptele să fie săvîrşite de un angajat al organizaţiei socialiste în care funcţionează comisia; 2. Ele să fie săvîrşite la locul de muncă. Comisia de judecată, sesizată cu judecarea cinei abateri va trebui mai întîi să-şi verifice competenţa şi să examineze ; dacă fapta face parte din categoria celor prevăzute în art. 11 şi implicit 15 lit. „a“ din Legea 59/1968 ; dacă a fost săvîrşită de un angajat al organizaţiei socialiste în care funcţionează comisia de judecată , dacă a fost săvîrşită „la locul de muncă“. Numai dacă aceste trei condiţii sunt îndeplinite cumulativ, comisia va fi competentă să judece. Dacă condiţiile menţionate mai sus sunt îndeplinite numai pentru unul dintre participanţi, comisia este competentă să judece și pe celălalt participant pentru care condițiile respective nu sunt îndeplinite. Pentru comisiile de judecată de pe lîngă comitetele executive ale consiliilor populare, competența materială trebuie să fie una din cele prevăzute de art. 19 din Legea nr 59/1968. Legea prevede aici şi o competenţă teritorială, determinată de domiciliul făptuitorilor. Ca atare comisia competentă să judece pe cetăţenii care săvîrşesc abaterile prevăzute în art. 19, este cea de pe lîngă comitetul executiv al consiliului popular al municipiului, oraşului sau comunei unde domiciliază făptuitorul. Dacă comisia constată că fapta nu constituie abatere, ci infracţiune din cele pentru care se cere efectuarea procedurii de împăciuire, şi dacă a fost sesizată prin plîngerea persoanei vătămate, ea va proceda la încercarea împăcării părţilor potrivit regulilor referitoare la această activitate procesuală. Dacă însă comisia constată că fapta nu este abatere, ci infracțiune dintre acele pentru care persoana vătămată trebuie să se adreseze cu plîngerea sa organului de urmărire penală, ea va trimite plîngerea acestui organ. Cu privire la dreptul de a sesiza comisia de judecată, art. 29 din Legea 59/1968 face o distincţie între două categorii de abateri : a), cînd este vorba de abateri săvîrşite la locul de muncă de către angajaţi, membri cooperatori sau membrii celorlalte organizaţii obşteşti comisia poate fi sesizată de către : — conducerea organizaţiei socialiste; — comitetul executiv al consiliului popular; — persoana vătămată. b). referitor la modul cum trebuie făcută sesizarea, arătăm că de regulă se face în scris, sau verbal. In acest ultim caz cele sesizate vor fi consemnate într-un proces-verbal. Termenul în care trebuie făcută sesizarea este de o lună de cînd cel în drept să facă sesizarea a ştiut cine este făptuitorul. In situaţiile în care sesizarea se face peste termen sau nu a fost făcută de cel în drept, comisia de judecată va dispune închiderea dosarului. O condiţie esenţială pentru ca una dintre faptele prevăzute de art. 11, 15 lit. „a“ şi 19 din Legea nr. 59/1968 să constituie abateri este ca ea să fie săvîrşită pentru prima dată. Plenul Tribunalului Suprem prin decizia de îndrumare nr. 9/1969 a precizat să se considere că fapta a fost sărvîrşită pentru prima dată atunci cînd persoana reclamată nu a mai săvîrşit vreo infracţiune şi nici nu a mai comis, la locul de muncă sau în alte ocazii, vreo faptă susceptibilă de a fi considerată abatere potrivit dispoziţiilor Legii nr. 59/1968, indiferent dacă fapta respectivă a fost descoperită și considerată abatere sau dacă a rămas nedescoperită pînă la comiterea din nou a unei abateri. O dată sesizată cu judecarea unei abateri, comisia trebuie să aibă, ca o primă preocupare pe aceea de a stabili dacă fapta a fost săvîrşită pentru prima dată. Potrivit art. 33 din Legea 59/1968 comisia va putea administra orice mijloace de probă pentru stabilirea situaţiei reale, cerînd la nevoie, organelor de miliţie, copie de pe fişa cu antecedente penale sau relaţii de la conducerea organizaţiei socialiste unde făptuitorul este angajat, de la conducerea altor organizaţii socialiste unde acesta a fost angajat înainte. Comisia poate, de asemenea, administra orice alte probe, chiar probe cu martori. In ipoteza cînd, prin oricare din probele mai înainte menţionate sau prin colaborarea lor, se stabileşte că făptuitorul a mai săvîrşit o faptă — infracţiune sau abatere ceea ce duce la concluzia că fapta cu care comisia este investită nu este săvîrşită pentru prima dată, comisia urmează să procedeze aşa cum s-a arătat la litera „b“. In art. 52 din Legea 59/1968 s-a prevăzut că dispoziţiile referitoare la procedura din această lege se completează în mod corespunzător cu dispoziţiile procedurale din dreptul comun. In cazul infracţiunilor în care se încearcă împăcarea părţilor şi al judecării abaterilor, sunt aplicabile — în măsura în care nu sunt incompatibile cu caracterele proprii judecății desfășurate de comisii și nu contravin scopului urmărit prin activitatea comisiilor de judecată — normele procesuale penale. In cazul litigiilor civile și patrimoniale se vor aplica normele de drept procesual civil. NICOLAE STÂNESCU Consilier juridic la Consiliul judeţean al sindicatelor Harghita CONSUUIAŢIE JURIDICĂ HARGHITEI SPORT »SPORT FOTBAL DIVIZIA NAȚIONALĂ C • O ETAPA cu rezultate neaşteptate • MINERUL BALAN A CÎȘTIGAT LA CODLEA • LEMNARUL ODORHEIU SECUIESC A CEDAT UN PUNCT PE TEREN PROPRIU • UNIREA CRISTURU SECUIESC ÎNCEARCĂ SALVAREA • VIITORUL GHEORGHENI ÎNVINGĂTOR LA LIMITA • UN CLASAMENT INDILCIT DUPĂ 24 ETAPE Cea de-a XXIV-a etapă a diviziei naţionale C, pentru echipele din seria a VIII-a a constituit o etapă a surprizelor, cu rezultate cît se poate de neaşteptate. Cînd facem această afirmaţie nu ne gîndim la meciul nul făcut pe teren propriu de Lemnarul Odorheiu Secuiesc şi poate chiar nici la victoria cucerită de Minerul Bălan — deşi ambele rezultate pot constitui oarecare surprize — ci mai mult la partida de la Buşteni în care, Vitrometan — condamnată aproape sigură la retrogradare — cîştigă un joc în care, după 28 minute era condusă cu 2—0. Şi sincer vorbind, asemenea situaţie de răsturnare de scor, mai ales pe teren străin, poate fi socotită surpriză . . . Fără îndoială victoria realizată de Minerul Bălap la Codlea este pe deplin meritată, ea reflectînd dăruirea jucătorilor pentru obţinerea unui rezultat favorabil şi în acelaşi timp luciditatea cu care au acţionat ţinînd cont de evoluţia adversarului direct. Victoria de la Codlea vine să confirme potenţialul echipei din Bălan, dar să şi scoată în relief ,,toanele“ jucătorilor care compun această formaţie din judeţul Harghita. Să sperăm că forma bună manifestată în ultimele partide se va menţine şi că fotbaliştii din Bălan vor continua să obţină şi alte rezultate valoroase care să o menţină în prima jumătate a clasamentului, cît mai aproape de vîrful piramidei. Capricioşii jucători din Odorheiu Secuiesc n-au reuşit sa învingă pe feroviarii sighişoreni, deşi, după aspectul partidei ar fi avut un uşor avantaj teritorial, pe care însă n-au ştiut să-l fructifice. Nu este mai puţin adevărat că sighişorenii s-au apărat ermetic, împiedicînd acţiunile nu prea numeroase ale odorheienilor să fie duse pînă la capăt. Dar nu punctul pierdut din nou pe teren propriu de intrigă, ci faptul că încă o dată jucătorii nu-și pot stăpîni nervii şi urmarea s-a văzut . Fehér a fost eliminat din joc aproape de final și cîteva etape nu va putea da ajutor echipei sale. Fără comentarii ... Se impune însă o mai intensă muncă educativă cu fotbaliştii odorheieni care ne-au dat destulă bătaie de cap în actuala ediţie a diviziei naţionale avînd prea multe suspendări pentru acţiuni necugetate. Evoluînd pe teren propriu, fotbaliştii din Cristuru Secuiesc încearcă cu tot clanul lor tineresc salvarea de la retrogradare. In partida de duminică cu Torpedo Zărneşti ei au evoluat destul de bine, cucerind o victorie meritată, care le-a adus două puncte foarte necesare în clasament. Jocul uniriştilor a fost destul de plăcut şi a confirmat în bună măsură evoluţiile anterioare, chiar dacă în unele partide rezultatul nu le-a fost favorabil. Aşa cum s-au prezentat în partida cu Torpedo a lăsat să se întrevadă potenţialul ridicat al echipei şi în acelaşi timp dorinţa arzătoare de a continua să joace şi în ediţia viitoare a diviziei naţionale C. Rămîne însă în continuare aceeaşi teorie logică, pregătirea la un nivel cit mai înalt şi dăruirea la fiecare joc pentru culorile asociaţiei. In sfîrşit la Gheorgheni. Viitorul, fără a face prea multă ,,paradă“ a ,,ciupit“ alte două puncte, de rîndul acesta în dauna formaţiei braşovene Carpaţi. Scorul strîns nu reflectă în mod just raportul ele pe teren, căci fotbaliştii din Gheorgheni au fost cei care au dominat, dar manifestă însă aceleaşi lacune : înghesuirea jocului în careul advers şi mai ales ineficacitatea. Să sperăm că pe parcurs lucrurile se vor mai îmbunătăţi sub aspectul finalizării acţiunilor ofensive şi că fotbaliştii pregătiţi de inimosul antrenor Publik va găsi antidotul ineficacităţii. Etapa a XXIV-a a adus pentru formaţiile din judeţul Harghita 7 puncte. Ar fi fost foarte frumos dacă şi Lemnarul ar fi cucerit ambele puncte, în această situaţie înregistrînd pentru prima oara 4 victorii. Dar . . . n-a fost aşa şi oricum, bilanţul etapei ne este satisfăcător. In clasamentul seriei a Vili-a s-au produs o serie de prefaceri, deşi puţine echipe şi-au schimbat locurile. In schimb sunt multe regrupări. Pentru primul loc a intrat efectiv în luptă Oltul Sf. Gheorghe care a cîştigat partida derbi cu Chimia Făgăraş, pe care a apropiat-o la un punct. La periferia clasamentului Vitrometan s-a apropiat la unul şi două puncte de cele trei echipe situate înaintea sa, astfel încît pentru retrogradare se va da o aprigă bătălie. Următoarele şase etape cît mai sînt de disputat vor cunoaşte o adevărată bătălie. Şi acum, obişnuitele rezultate tehnice, clasamentul la zi şi programul etapei a 25-a, din 9 mai 1971. C. GRUIA REZULTATELE ETAPEI A XXIV-A : Oltul Sf. Gheorghe — Chimia Făgăraş : 3—1 (1—0); Caraimanul Buşteni — Vitrometan Mediaş : 2—3 (2—2); Viitorul Gheorgheni — Carpaţi Braşov : 1—0 (0—0) ; Colorom Codlea — Minerul Bălan : 1—3 (0—1); Forestierul Tg. Secuiesc — Chimia Oraş Victoria : 4—0 (1—11) ; Tractorul Braşov — Carpaţi Sinaia : 3—0 (1—0); Lemnarul Odorheiu Secuiesc — C.F.R. Sighişoara : 0—0 ; Unirea Cristuru Secuiesc — Torpedo Zărneşti: 4—1 (2—1). CLASAMENTUL DUPĂ XXIV ETAPE: PROGRAMUL ETAPEI A XXV-A DIN 9 MAI 1971 : Chimia Oraş Victoria — Torpedo Zărneşti ; Unirea Cristuru Secuiesc — Carpaţi Braşov ; Lemnarul Odorheiu Secuiesc — Forestierul Tg. Secuiesc ; Tractorul Braşov — Vitrometan Mediaş ; Minerul Bălan — Viitorul Gheorgheni ; C.F.R. Sighişoara — Oltul Sf. Gheorghe; Carpaţi Sinaia — Colorom Codlea ; Chimia Făgăraş — Caraimanul Buşteni. 1. Chimia Făgăraş 24 18 3 3 56—16 39 2. Oltul Sf. Gheorghe 24 18 2 4 44—19 38 3. Tractorul Braşov 24 11 6 7 48—22 28 4. Lemnarul Odorh. Sec. 24 11 6 7 44—32 28 5. Carpaţi Sinaia 24 12 3 9 47—29 27 6. Caraimanul Buşteni 24 11 3 10 34—34 25 7. Viitorul Gheorgheni 24 10 5 9 21—29 25 8. C.F.R. Sighişoara 24 9 6 9 33—31 24 9. Minerul Bălan 24 11 1 12 28—45 23 10. Forestierul Tg. Sec. 24 10 2 12 34—39 22 11. Torpedo Zărneşti 24 9 3 12 23—46 21 12. Colorom Codlea 24 9 1 14 28—47 19 13. Carpaţi Braşov 24 7 3 14 39—36 17 14. Unirea Cristuru Sec. 24 7 3 14 33—59 17 15. Chimia Oraş Victoria 24 5 6 13 29—44 16 16. Vitrometan Medias 24 7 1 16 31—44 15 VIITORUL Gheorgheni - CARPAŢI Braşov 1-0 (0-0) încă de la începutul partidei oaspeţii (aflaţi în zona retrogradării) practică un joc deschis, renunţînd la tactica echipelor aflate în deplasare. Ei au acţionat curajos dominînd o bună parte de timp dar.nu au reuşit să deschidă scorul. Localnicii au un start destul de timid, revenind la normal abia spre sfîrşitul primei reprize cînd au şi ratat copilăreşte cîteva ocazii favorabile: Suciu în minutul 34, Floaşiu în minutul 40 Farkas ia mizuU4iUA2^ După pauză, antrenorul operează două schimbări în linia de mijloc a formaţiei gazdă care în primele 45 de minute jiu a reuşit sa dirijeze în mod corespunzător jocul, în locul lui Csapar şi Nagy intră Publik SiL noa.VUi care se descurcă mai bine, astfel că acţiunile Viitorului sunt ceva mai clare, se ataci^ ,CW^însi5ţinţă. Totuşi, golul vine apia în minutul 64 , la o centrare de pe partea dreapta portarul echipei oaspete şi arkas îşi dispută balonul care intră în posesia lui.... Floaşiu şi acesta înscrie nestingherit în poarta părăsită de portarul advers. Deşi învinşi, oaspeţii au jucat bine, dar acţiunile lor au fost stopate la marginea careului de 16 m. T. MANIU . UNIREA Cristuru Secuiesc—TORPEDO Zărneşti 4-1 (2*1) Deşi au cîştigat la scor, totuşi nu ne putem declara pe deplin mulţumiţi de jocul localnicilor care pe parcursul celor 90 de minute au avut o comportare contradictorie. Oaspeţii axaţi în special pe apărare s-au limitat la contraatacuri rapide iniţiate mai ales de Găinaru care a stîrnit panică în rîndul apărării localnicilor. Primele minute se consumă printr-un joc la mijlocul terenului şi după ce în minutul 10 două cornere consecutive ale gazdelor rămîn fără rezultat, în minutul 17 ete marchează primul gol. Fotbaliştii din Zărneşti devin nervoşi, conducătorul jocului fiind nevoit să arate cartonul galben lui Marin şi Oprea. în minutul 27, Găinaru scapă de sub supravegherea apărătorilor adverşi, şi reuşeşte să egaleze , 1—1. Trei minute mai tîrziu, Gagyi execută o lovitură liberă, mingea se loveşte de zidul apărătorilor oaspeţi şi ajunge la Fodor care printr-un şut plasat stabileşte scorul reprizei 2—1. Repriza secundă se desfăşoară în nota de dominare a gazdelor care îşi măresc avantajul prin punctele marcate de Ülő (minutul 58) şi Lörincz (minutul 70). De remarcat că în minutul 80 Molnár a ratat o lovitură de la 11 m. LÖRINCZ IOAN 44 HANDBAL DIVIZIA A /v începe ultimul act După cum este cunoscut, desfăşurarea returului campionatului naţional feminin, a suferit o substanţială modificare din cauza partidelor preliminare ale campionatului mondial. Astfel, în loc de 4 aprilie, prima etapă va avea loc pe data de 16 mai, urmînd ca echipa campioană să fie cunoscută la 13 iunie. Deci săptămînal vor avea loc două întîlniri, lucru care ridică o serie de probleme în faţa combatantelor. Pregătirile echipelor se apropie de sfîrşit, se fac ultimele „retuşări“. Iată de ce am considerat oportună prezentarea noutăţilor din tabăra handbalistelor de la Voinţa din Odorheiu Secuiesc. Interlocutorul nostru a fost Balázsi Jenő, secretarul asociaţiei Voinţa. Modificarea ulterioară a modului de desfăşurare a returului a impus adaptarea „din mers“ a întregii pregătiri. In primul rînd trebuia decalată cu o lună atingerea formei sportive maxime, accentuarea intensităţii antrenamentelor. Faptul că săptămînal au de susţinut două partide va solicita o rezistenţă mărită la efort, o condiţie fizică excelentă. In consecinţă conducerea tehnică a echipei a mărit intensitatea antrenamentelor, acordînd o atenţie deosebită creşterii capacităţii fizice a fiecărei jucătoare. Consider că acest scop în mare măsură a fost atins. Toate handbalistele se află într-o condiţie fizică bună. Trebuie remarcat şi un alt factor îmbucurător , cu toate că eforturile solicitate în cadrul antrenamentelor au sporit în mod considerabil handbalistele noastre au participat conştiincios — aş putea spune însufleţit — la programul de pregătire. Astfel, s-a reuşit respectarea întocmai a programului prevăzut. — Am dori să ne vorbiţi şi despre aspectele tehnico-tactice. — In a doua perioadă s-a urmărit cizelarea jocului, creşterea eficacităţii atacului, rodarea elementelor tinere. Am susţinut două partide amicale cu Voinţa Sighişoara, iar în aprilie am susţinut o întîlnire cu echipa naţională. In ultima perioadă săptămînal am jucat cu echipa de băieţi a şcolii sportive. Aceste partide s-au dovedit extrem de utile, au contribuit în mod substanţial la creşterea combativităţii formaţiei. In prezent (de la 23 aprilie) echipa îşi continuă pregătirile la Sfîntu Gheorghe unde va susţine cîteva partide de verificare cu echipele locale. De asemenea, s-au preconizat întîlniri şi cu Rulmentul Braşov. In ceea ce priveşte lotul aş dori să menţionez că tinerele Hörr şi Biro au devenit titulare, iar Papp, de asemenea, bate la poarta consacrării. — In încheiere cîteva cuvinte despre retur. — Prima partidă o vom susţine acasă în compania echipei I.E.F.S., iar a doua pe data de 19 mai la Buhuşi cu Textila din localitate. Deci chiar de la început vom avea o sarcină dificilă. Totodată doresc să remarc că vom susţine acasă 5 partide, fapt care într-o oarecare măsură ne avantajează. Ne-ara propus ocuparea locului 4—5. Eu personal mă înclin să cred că jucătoarele vor fi în stare să termine campionatul pe locul 4. Posibilităţi au, depinde de ele în ce măsură vor reuşi să le exploateze. Interviu consemnat de NECSER ZOLTÁN ANUL IV, nr. 989 COLOROM Codlea — MINERUL Bălan 1-3 (0-1) După eşecul din etapa trecută de pe propriul teren, minerii din Bălan au obţinut duminică o frumoasă victorie în deplasare. Ei s-au prezentat cu o formaţie solidă, bine pusă la punct care a dominat marea majoritate a timpului. Superioritatea lor este concretizată chiar în minutul 5, cînd Cristea reuşeşte deschiderea scorului. Pînă la pauză, ei mai ratează unele ocazii de a majora scorul. La reluare, oaspeţii speculează cu promptitudine slăbiciunile localnicilor , a căror poartă fi fost apărată de juniorul Brînză care l-a înlocuit pe portarul titular accidentat — circuiesc ca în minutul 62 să conducă cu 3—0 prin golurile marcate de Kartok și Zsidó, obținînd o meritată victorie. Golul gazdelor a fost marcat în minutul 71 de Acsht. — București. „Ştafeta semicentenarului“ Mîine va poposi pe teritori judeţului nostru ştafeta sport, organizată în cinstea aniversa semicentenarului creării Partidui Comunist Român. Sosirea Miercurea-Ciuc va avea loc jurul orei 17.00, în faţa sediul Consiliului popular judeţean. ( acest prilej vor avea loc: organizarea Consiliului judeţen de educaţie fizică şi sport, serie de manifestări sportive , meciuri de hochei, fotbal, treceri de atletism etc. In ziua de 6 mai, ştafeta fi transmisă judeţului Covăsn „CUPA semicentenarului în cadrul manifestărilor dedicate sărbătoririi semicentenarului P.C.R., duminică a avut loc la Topliţa, competiţia de popice individual şi pe echipe dotată cu ,,Cupa semicentenarului“. Iată primii trei clasaţi la echipe şi la individual : 1. Mureşul, 2. Partizanul, 3. Voinţa. 1. Nemeth Ioan — Partizanul, 2. Dressier Vilhelm — Mureşul, 3. Szabó Petru — Voinţa, V. PAŞCANI/ I LEMNARUL Odorheiu Secuiesc— C. F. R. Sighişoara 0-0 Despre meci nu se pot spune prea multe lucruri, deoarece timp de nouăzeci de minute nu s-a întîmplat mai nimic pe teren, spectatorii fiind martori doar la unele intrări brutale ale lui Béres şi Fejér. Faptul că modesta formaţie din Sighişoara a reuşit să obţină un punct la Odorheiu Secuiesc nu constituie doar un merit al acesteia, ci este rezultatul jocului plictisit, dezordonat al jucătorilor gazdă care parcă abia aşteptau fluierul final. Evoluţia din ultima vreme a formaţiei din Odorheiu Secuiesc ar trebui să dea de gîndit conducerii acesteia şi vor trebui luate măsuri urgente pentru a remedia situaţia existentă. Nu este vorba ele pericolul de a retrograda din C, dar mentalitatea că ,,putem pierde toate meciurile şi tot nu retrogradăm“ trebuie stîrpită. De asemenea, se impune şi o analiză temeinică a comportării jucătorilor, deoarece în ultima vreme au avut loc o serie de abateri disciplinare. BALAZS IMRE r A arbitrat bine Aurel Bentu P. NAFTALI