Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)

1971-05-04 / nr. 989

Pag. 2 75 de ani de la moartea poetului militant TRAI­AN DEMETRESCU Traian Demetrescu s-a născut la Craiova, într-o perioadă cînd frămîntă­­rile şi prefacerile sociale din ţara noastră căpătau im caracter tot mai pro­nunţat. Mişcarea muncitoreas­că îşi intensifică lupta pentru revendicări so­­cial-politice. In analele istoriei muncitoreşti sunt consemnate primele cercuri socialiste din Ro­mânia la Bucureşti, Iaşi, Galaţi etc., precum şi a presei progresiste a vremii, începînd cu zia­rele : Lucrătorul român, Socialistul, înainte, Con­temporanul, Munca ş.a. In această perioadă e­­xistau şi la Craiova pre­ocupări socialiste, ceea ce-1 face pe poet să ade­re de tînăr la acestea, manifestîndu-şi adeziu­nea prin articole ca: Legea progresului so­cial, Capitalul şi Karl Marx, Barbarie moder­nă, publicate în presa progresistă a vremii, precum şi poeziile : Pro­letarii, Gînduri ostenite, Muncitorilor etc. încrezător în ideile so­cialismului, în viitorul a­­cestuia, Demetrescu par­ticipă la acţiunile orga­nizate de mişcarea mun­citorească în diferite o­­raşe ale Olteniei, se în­scrie în Partidul Social- Democrat, colaborează tot mai intens la presa muncitorească şi la pre­sa simpatizantă a miş­cării muncitoreşti : Munca, Lumea nouă, A­­devărul, Democraţia so­cialistă. Datorită cre­zului său în mişcarea muncitorească, în ideile socialismului, este ales delegat al muncitorimii craiovene la congresul de constituire a P.S.D.M.R., activînd ca membru al Comitetului executiv al clubului muncitorilor din Craiova, participînd la întrunirile muncito­reşti, defilînd la 1 Mai în fruntea participanţi­lor la manifestaţie. .Traian Demetrescu a fost devotat cu întreaga sa fiinţă mişcării mun­citoreşti, a luptat pentru triumful socialismului, cu onestitate şi fidelita­te, lucru reliefat de scri­sul şi activitatea sa. In 1905 cînd i s-a dezvelit bustul în grădina Ate­neului, I.C. Frimu spu­nea : „Ca muncitori con­ştienţi, am ţinut să ve­nim cu toţii sub steagul nostru roş, să sărbăto­rim memoria lui Traian Demetrescu, ca unul ce a stat alăturea de noi, ca unul ce a luptat sub a­­ceeaşi flamură roşie a socialismului“. Opera poetică a lui Traian Demetrescu es­te variată şi ocupă un loc distinct în viaţa sa. El este un precursor al simbolismului în acea formă a sentimentului lugubru pe care o va dezvolta cu două decenii mai tîrziu poetul „plum­bului“ — Bacovia — cul­­tivînd un patetic sfîșie­­tor, în care elementele tipice sînt: simfoniile, delirurile, sarcasmele, plînsetele de nebun pe stradă, dansuri maca­bre, muzică tristă, Cinta încet din Weber : „Gîndurile din urmă“, Poema unui geniu ce-a­­pune maiestos, Adio-al unui suflet ar­tistic, ce se curmă Pe-o tristă armonie cu sunet dureros. Erau în miez de noapte tirzii şi tainici ore ... Parcă simţeau pe Weber lingă clavir murind. Dacă poezia sa intimă nu este lipsită de nuan­ţe simbolice, poema mi­zeriei îi cîntă în suflet cu accente de revoltă, fiind prezente elemente­le militante, poetul vi­­tuperînd nedreptatea so­cială, demagogia şi po­liticianismul. In poezia Proletarii fa­ce rechizitoriul societăţii corupte, exploatatoare, demaseîndu-i atrocităţi­le, îndemnînd proletaria­tul la revoltă : Muncitori, bătrîni şi ti­neri, sclavi ai burghe­ziei oarbe, Ştiţi voi pentru cine stringeţi rodul muncii voastre grea, Ştiţi voi cine ia folosul ostenelii şi vi-l soarbe, Iar voi rămîneţi cu Ii­­­­sa şi cu sărăcia rea ? Cel bogat e surd la prin­­sul milei şi nenoro­cirii, Pe grumazii voştri urcă a lui culme de mă­rire , . Zguduiţi-vă, şi ele vor fi prăzile pieirii. Şi-şi va deznora drepta­tea soarele­i de stră­lucire... Cu prilejul Zilei inter­naţionale a muncii — 1 Mai — adeziunea şi sim­patia poetului este în­dreptată spre cei flă­­mînzi şi goi, care luptă pentru o viaţă mai bună, liberă şi demnă — mun­citorii : Din idealurile voastre, O, muncitori flămînzi Şi goi, Vor răsări, ca nişte astre, Senine lumi cu oameni noi, Şi-n vremurile-acele sfinte Pămîntul poate va fi rai. Vor răsuna mai dulci cuvinte In cintecele lor de Mai! El a fost poetul socia­list al unei generaţii ca­re cerea pline, soare şi libertate, a fost preves­titorul vremurilor pre­zente. Tocmai de aceea opera sa progresistă a curs şi va curge neînce­tat pe drumul major al moştenirilor noastre li­terare. V­IRGIL C. ŞERBU ANIVERSĂRI CULTURALE NORME PROCESUALE PRIVIND judecarea abaterilor de la regulile de convieţuire socială Cu cîtva timp în ur­mă s-a încheiat alegerea comisiilor de judecată din întreprinderi şi de pe lîngă consiliile popu­lare, organe obşteşti, chemate să contribuie la respectarea legislaţiei socialiste, la educarea maselor de oameni ai muncii în spiritul norme­lor sociale şi morale. Deoarece mulţi membri ai acestor organe de ju­decată sunt noi aleşi, iar în ultima vreme au apărut noi acte normati­ve cu privire la activita­tea şi atribuţiunile co­misiilor de judecată, considerăm util să tre­cem în revistă principa­lele sarcini ce le revin, precum şi unele aspecte legate de activitatea lor. Pentru comisiile de judecată din întreprin­deri şi instituţii, şi din celelalte organizaţii de stat, precum şi pentru comisiile de judecată din organizaţiile cooperatiste, competenţa este deter­minată nu numai prin indicarea faptelor, dar şi prin încă două cerin­ţe : 1. Faptele să fie săvîrşite de un angajat al organizaţiei socialiste în care funcţionează co­misia; 2. Ele să fie să­vîrşite la locul de muncă. Comisia de judecată, sesizată cu judecarea ci­nei abateri va trebui mai întîi să-şi verifice competenţa şi să exami­neze ; dacă fapta face parte din categoria celor prevăzute în art. 11 şi implicit 15 lit. „a“ din Legea 59/1968 ; dacă a fost săvîrşită de un an­gajat al organizaţiei so­cialiste în care funcţio­nează comisia de jude­cată , dacă a fost săvîr­şită „la locul de muncă“. Numai dacă aceste trei condiţii sunt îndeplinite cumulativ, comisia va fi competentă să judece. Dacă condiţiile menţio­nate mai sus sunt înde­plinite numai pentru u­­nul dintre participanţi, comisia este competentă să judece și pe celălalt participant pentru care condițiile respective nu sunt îndeplinite. Pentru comisiile de ju­decată de pe lîngă comi­tetele executive ale con­siliilor populare, com­petența materială trebuie să fie una din cele pre­văzute de art. 19 din Le­gea nr 59/1968. Legea prevede aici şi o competenţă teritorială, determinată de domi­ciliul făptuitorilor. Ca atare comisia competen­tă să judece pe cetăţenii care săvîrşesc abaterile prevăzute în art. 19, es­te cea de pe lîngă comi­tetul executiv al consi­liului popular al muni­cipiului, oraşului sau comunei unde domicilia­ză făptuitorul. Dacă comisia constată că fapta nu constituie a­­batere, ci infracţiune din cele pentru care se cere efectuarea procedurii de împăciuire, şi dacă a fost sesizată prin plînge­­rea persoanei vătămate, ea va proceda la încer­carea împăcării părţilor potrivit regulilor referi­toare la această activita­te procesuală. Dacă însă comisia constată că fap­ta nu este abatere, ci infracțiune dintre acele pentru care persoana vă­tămată trebuie să se a­­dreseze cu plîngerea sa organului de urmărire penală, ea va trimite plîngerea acestui organ. Cu privire la dreptul de a sesiza comisia de judecată, art. 29 din Le­gea 59/1968 face o dis­tincţie între două cate­gorii de abateri : a), cînd este vorba de abateri săvîrşite la lo­cul de muncă de către angajaţi, membri coope­ratori sau membrii celor­lalte organizaţii obşteşti comisia poate fi sesiza­tă de către : — conducerea organi­zaţiei socialiste; — comitetul executiv al consiliului popular; — persoana vătămată. b). referitor la modul cum trebuie făcută sesi­zarea, arătăm că de regulă se face în scris, sau verbal. In acest ul­tim caz cele sesizate vor fi consemnate într-un proces-verbal. Termenul în care tre­buie făcută sesizarea es­te de o lună de cînd cel în drept să facă se­sizarea a ştiut cine es­te făptuitorul. In situaţiile în care sesizarea se face peste termen sau nu a fost fă­cută de cel în drept, co­misia de judecată va dispune închiderea dosa­rului. O condiţie esenţială pentru ca una dintre faptele prevăzute de art. 11, 15 lit. „a“ şi 19 din Legea nr. 59/1968 să constituie abateri este ca ea să fie săvîrşită pen­tru prima dată. Plenul Tribunalului­­ Suprem prin decizia de îndrumare nr. 9/1969 a precizat să se considere că fapta a fost sărvîrşită pentru prima dată atunci cînd persoana reclama­tă nu a mai săvîrşit vreo infracţiune şi nici nu a mai comis, la locul de muncă sau în alte ocazii, vreo faptă susceptibilă de a fi considerată aba­tere potrivit dispoziţiilor Legii nr. 59/1968, indife­rent dacă fapta respec­tivă a fost descoperită și considerată abatere sau dacă a rămas nedes­coperită pînă la comite­rea din nou a unei aba­teri. O dată sesizată cu ju­decarea unei abateri, co­misia trebuie să aibă, ca o primă preocupare pe aceea de a stabili da­că fapta a fost săvîrşită pentru prima dată. Potrivit art. 33 din Legea 59/1968 comisia va putea administra o­­rice mijloace de probă pentru stabilirea situa­ţiei reale, cerînd la ne­voie, organelor de mili­ţie, copie de pe fişa cu antecedente penale sau relaţii de la conducerea organizaţiei socialiste unde făptuitorul este angajat, de la conduce­rea altor organizaţii so­cialiste unde acesta a fost angajat înainte. Co­misia poate, de aseme­nea, administra orice alte probe, chiar probe cu martori. In ipoteza cînd, prin oricare din probele mai înainte menţionate sau prin colaborarea lor, se stabileşte că făptuitorul a mai săvîrşit o faptă — infracţiune sau abatere ceea ce duce la conclu­zia că fapta cu care co­­misia este investită nu este săvîrşită pentru prima dată, comisia ur­mează să procedeze aşa cum s-a arătat la litera „b“. In art. 52 din Legea 59/1968 s-a prevăzut că dispoziţiile referitoare la procedura din această lege se completează în mod corespunzător cu dispoziţiile procedurale din dreptul comun. In cazul infracţiunilor în care se încearcă îm­păcarea părţilor şi al judecării abaterilor, sunt aplicabile — în măsura în care nu sunt incompa­tibile cu caracterele proprii judecății desfășu­rate de comisii și nu contravin scopului ur­mărit prin activitatea comisiilor de judecată — normele procesuale penale. In cazul litigiilor ci­vile și patrimoniale se vor aplica normele de drept procesual civil. NICOLAE STÂNESCU Consilier juridic la Consiliul judeţean al sindicatelor Harghita CONSUUIAŢIE JURIDICĂ HARGHITEI S­PORT »SPORT FOTBAL DIVIZIA NAȚIONALĂ C • O ETAPA cu rezultate neaşteptate • MINERUL BALAN A CÎȘTIGAT LA CODLEA • LEMNARUL ODORHEIU SECUIESC A CEDAT UN PUNCT PE TEREN PROPRIU • UNIREA CRISTURU SECUIESC ÎNCEARCĂ SALVAREA • VIITORUL GHEORGHENI ÎNVINGĂTOR LA LIMITA • UN CLASAMENT INDILCIT DUPĂ 24 ETAPE Cea de-a XXIV-a etapă a diviziei naţionale C, pentru e­­chipele din seria a VIII-a a constituit o etapă a surprizelor, cu rezultate cît se poate de ne­aşteptate. Cînd facem această a­­firmaţie nu ne gîndim la me­ciul nul făcut pe teren propriu de Lemnarul Odorheiu Secuiesc şi poate chiar nici la victoria cucerită de Minerul Bălan — deşi ambele rezultate pot con­stitui oarecare surprize — ci mai mult la partida de la Buş­teni în care, Vitrometan — con­damnată aproape sigură la re­trogradare — cîştigă un joc în care, după 28 minute era con­dusă cu 2—0. Şi sincer vor­bind, asemenea situaţie de răs­turnare de scor, mai ales pe teren străin, poate fi socotită surpriză . . . Fără îndoială victoria realiza­tă de Minerul Bălap la Codlea este pe deplin meritată, ea re­­flectînd dăruirea jucătorilor pentru obţinerea unui rezultat favorabil şi în acelaşi timp lu­ciditatea cu care au acţionat ţinînd­ cont de evoluţia adver­sarului direct. Victoria de la Codlea vine să confirme po­tenţialul echipei din Bălan, dar să şi scoată în relief ,,toanele“ jucătorilor care compun aceas­tă formaţie din judeţul Har­ghita. Să sperăm că forma bună manifestată în ultimele partide se va menţine şi că fotbaliştii din Bălan vor continua să ob­ţină şi alte rezultate valoroase care să o menţină în prima ju­mătate a clasamentului, cît mai aproape de vîrful piramidei. Capricioşii jucători din O­­dorheiu Secuiesc n-au reuşit sa învingă pe feroviarii sighişoreni, deşi, după aspectul partidei ar fi avut un uşor avantaj terito­rial, pe care însă n-au ştiut să-l fructifice. Nu este mai puţin adevărat că sighişorenii s-au a­­părat ermetic, împiedicînd ac­ţiunile nu prea numeroase ale odorheienilor să fie duse pînă la capăt. Dar nu punctul pier­dut din nou pe teren propriu de intrigă, ci faptul că încă o dată jucătorii nu-și pot stăpîni nervii şi urmarea s-a văzut . Fehér a fost eliminat din joc aproape de final și cîteva etape nu va putea da ajutor echipei sale. Fără comentarii ... Se impune însă o mai intensă mun­că educativă cu fotbaliştii odor­­heieni care ne-au dat destulă bătaie de cap în actuala ediţie a diviziei naţionale avînd prea multe suspendări pentru acţiuni necugetate. Evoluînd pe teren propriu, fotbaliştii din Cristuru Secuiesc încearcă cu tot clanul lor tine­resc salvarea de la retrograda­re. In partida de duminică cu Torpedo Zărneşti ei au evoluat destul de bine, cucerind o vic­torie meritată, care le-a adus două puncte foarte necesare în clasament. Jocul uniriştilor a fost destul de plăcut şi a con­firmat în bună măsură evolu­ţiile anterioare, chiar dacă în unele partide rezultatul nu le-a fost favorabil. Aşa cum s-au prezentat în partida cu Torpedo a lăsat să se întrevadă potenţia­lul ridicat al echipei şi în a­­celaşi timp dorinţa arzătoare de a continua să joace şi în edi­ţia viitoare a diviziei naţionale C. Rămîne însă în continuare aceeaşi teorie logică, pregătirea la un nivel cit mai înalt şi dă­ruirea la fiecare joc pentru cu­lorile asociaţiei. In sfîrşit la Gheorgheni. Viitorul,­ fără a fa­ce prea multă ,,paradă“ a ,,ciu­pit“ alte două puncte, de rîndul acesta în dauna formaţiei bra­şovene Carpaţi. Scorul strîns nu reflectă în mod just raportul ele pe teren, căci fotbaliştii din Gheorgheni au fost cei care au dominat, dar manifestă însă a­­celeaşi lacune : înghesuirea jo­cului în careul advers şi mai ales ineficacitatea. Să sperăm că pe parcurs lucrurile se vor mai îmbunătăţi sub aspectul finali­zării acţiunilor ofensive şi că fotbaliştii pregătiţi de inimosul antrenor Publik va găsi anti­dotul ineficacităţii. Etapa a XXIV-a a adus pen­tru formaţiile din judeţul Har­ghita 7 puncte. Ar fi fost foar­te frumos dacă şi Lemnarul ar fi cucerit ambele puncte, în această situaţie înregistrînd pentru prima oara 4 victorii. Dar . . . n-a fost aşa şi oricum, bilanţul etapei ne este satisfăcă­tor. In clasamentul seriei a Vili-a s-au produs o serie de prefa­ceri, deşi puţine echipe şi-au schimbat locurile. In schimb sunt multe regrupări. Pentru primul loc a intrat efectiv în luptă Oltul Sf. Gheorghe care a cîş­­tigat partida derbi cu Chimia Făgăraş, pe care a apropiat-o la un punct. La periferia cla­samentului Vitrometan s-a a­­propiat la unul şi două puncte de cele trei echipe situate înain­tea sa, astfel încît pentru re­trogradare se va da o aprigă bătălie. Următoarele şase etape cît mai sînt de disputat vor cu­noaşte o adevărată bătălie. Şi­ acum, obişnuitele rezultate tehnice, clasamentul la zi şi programul etapei a 25-a, din 9 mai 1971. C. GRUIA REZULTATELE ETAPEI A XXIV-A : Oltul Sf. Gheorghe — Chimia Făgăraş : 3—1 (1—0); Caraimanul Buşteni — Vitrometan Me­diaş : 2—3 (2—2); Viitorul Gheorgheni — Car­­paţi Braşov : 1—0 (0—0) ; Colorom Codlea — Minerul Bălan : 1—3 (0—1); F­orestierul Tg. Se­cuiesc — Chimia Oraş Victoria : 4—0 (1—11) ; Tractorul Braşov — Carpaţi Sinaia : 3—0 (1—0); Lemnarul Odorheiu Secuiesc — C.F­.R. Sighişoa­ra : 0—0 ; Unirea Cristuru Secuiesc — Torpedo Zărneşti: 4—1 (2—1). CLASAMENTUL DUPĂ XXIV ETAPE: PROGRAMUL ETAPEI A XXV-A DIN 9 MAI 1971 : Chimia Oraş Victoria — Torpedo Zărneşti ; Unirea Cristuru Secuiesc — Carpaţi Braşov ; Lemnarul Odorheiu Secuiesc — F­orestierul Tg. Secuiesc ; Tractorul Braşov — Vitrometan Me­diaş ; Minerul Bălan — Viitorul Gheorgheni ; C.F.R. Sighişoara — Oltul Sf. Gheorghe; Carpaţi Sinaia — Colorom Codlea ; Chimia Făgăraş — Caraimanul Buşteni. 1. Chimia Făgăraş 24 18 3 3 56—16 39 2. Oltul Sf. Gheorghe 24 18 2 4 44—19 38 3. Tractorul Braşov 24 11 6 7 48—22 28 4. Lemnarul Odorh. Sec. 24 11 6 7 44—32 28 5. Carpaţi Sinaia 24 12 3 9 47—29 27 6. Caraimanul Buşteni 24 11 3 10 34—34 25 7. Viitorul Gheorgheni 24 10 5 9 21—29 25 8. C.F.R. Sighişoara 24 9 6 9 33—31 24 9. Minerul Bălan 24 11 1 12 28—45 23 10. Forestierul Tg. Sec. 24 10 2 12 34—39 22 11. Torpedo Zărneşti 24 9 3 12 23—46 21 12. Colorom Codlea 24 9 1 14 28—47 19 13. Carpaţi Braşov 24 7 3 14 39—36 17 14. Unirea Cristuru Sec. 24 7 3 14 33—59 17 15. Chimia Oraş Victoria 24 5 6 13 29—44 16 16. Vitrometan Medias 24 7 1 16 31—44 15 VIITORUL Gheorgheni - CARPAŢI Braşov 1-0 (0-0) încă de la începutul partidei oaspeţii (aflaţi în zona retro­gradării) practică un joc des­chis, renunţînd la tactica echi­pelor aflate în deplasare. Ei au acţionat curajos dominînd o bună parte de timp dar­.nu au reuşit să deschidă scorul. Localnicii au un start destul de timid, revenind la normal abia spre sfîrşitul primei repri­ze cînd au şi ratat copilăreşte cîteva ocazii favorabile: Suciu în minutul 34, Floaşiu în minu­tul 40 Farkas ia mizuU4iUA2^ După pauză, antrenorul ope­rează două schimbări în linia de mijloc a formaţiei gazdă care în primele 45 de minute jiu a reuşit sa dirijeze în mod corespunzător jocul, în locul lui Csapar şi Nagy intră Publik SiL noa.VUi care se descurcă mai bine, astfel că acţiunile Viito­rului sunt ceva mai clare, se a­­taci^ ,CW^însi5ţinţă. Totuşi, golul­­ vine apia în minutul 64 , la o centrare de pe partea dreapta portarul echipei oaspete şi arkas îşi dispută balonul care intră în posesia lui.... Floaşiu şi acesta înscrie nestingherit în poarta părăsită de portarul ad­vers. Deşi învinşi, oaspeţii au jucat bine, dar acţiunile lor au fost stopate la marginea careului de 16 m. T. MAN­IU . UNIREA Cristuru Secuiesc—TORPEDO Zărneşti 4-1 (2*1) Deşi au cîştigat la scor, to­tuşi nu ne putem declara pe deplin mulţumiţi de jocul lo­calnicilor care pe parcursul celor 90 de minute au avut o comportare contradictorie. Oas­peţii axaţi în special pe apărare s-au limitat la contraatacuri rapide iniţiate mai ales de Găi­­naru care a stîrnit panică în rîndul apărării localnicilor. Primele minute se consumă printr-un joc la mijlocul terenu­lui şi după ce în minutul 10 două cornere consecutive ale gazdelor rămîn fără rezultat, în minutul 17 ete marchează pri­mul gol. Fotbaliştii din Zărneşti devin nervoşi, conducătorul jo­cului fiind nevoit să arate car­tonul galben lui Marin şi O­­prea. în minutul 27, Găinaru scapă de sub supravegherea apărăto­rilor adverşi, şi reuşeşte să ega­leze , 1—1. Trei minute mai tîrziu, Gagyi execută o lovitu­ră liberă, mingea se loveşte de zidul apărătorilor oaspeţi şi a­­junge la Fodor care printr-un şut plasat stabileşte scorul re­prizei 2—1. Repriza secundă se desfăşoară în nota de dominare a gazde­lor care îşi măresc avantajul prin punctele marcate de Ülő (minutul 58) şi Lörincz (minu­tul 70). De remarcat că în minutul 80 Molnár a ratat o lovitură de la 11 m. LÖRINCZ IO­AN 4­4 HANDBAL DIVIZIA A /v începe ultimul act După cum este cunos­cut, desfăşurarea returu­lui campionatului naţio­nal feminin, a suferit o substanţială modificare din cauza partidelor preliminare ale cam­pionatului mondial. Ast­fel, în loc de 4 a­­prilie, prima etapă va avea loc pe data de 16 mai, urmînd ca echipa campioană să fie cunos­cută la 13 iunie. Deci săptămînal vor avea loc două întîlniri, lucru care ridică o serie de probleme în faţa combatantelor. Pregăti­rile echipelor se apropie de sfîrşit, se fac ultime­le „retuşări“. Iată de ce am considerat oportună prezentarea noutăţilor din tabăra handbaliste­lor de la Voinţa din O­­dorheiu Secuiesc. Inter­locutorul nostru a fost Balázsi Jenő, secretarul asociaţiei Voinţa.­­ Modificarea ulte­rioară a modului de des­făşurare a returului a impus adaptarea „din mers“ a întregii pregă­tiri. In primul rînd tre­buia decalată cu o lună atingerea formei sporti­ve maxime, accentuarea intensităţii antrenamen­telor. Faptul că săptă­mînal au de susţinut două partide va solicita o rezistenţă mărită la efort, o condiţie fizică excelentă. In consecinţă conducerea tehnică a e­­chipei a mărit intensita­tea antrenamentelor, a­­cordînd o atenţie deose­bită creşterii capacităţii fizice a fiecărei jucătoa­re. Consider că acest scop în mare măsură a fost atins. Toate hand­balistele se află într-o condiţie fizică bună. Trebuie remarcat şi un alt factor îmbucurător , cu toate că eforturile so­licitate în cadrul antre­namentelor au sporit în mod considerabil hand­balistele noastre au par­ticipat conştiincios — aş putea spune însufleţit — la programul de pre­gătire. Astfel, s-a reuşit respectarea întocmai a programului prevăzut. — Am dori să ne vor­biţi şi despre aspectele tehnico-tactice. — In a doua perioadă s-a urmărit cizelarea jocului, creşterea efica­cităţii atacului, rodarea elementelor tinere. Am susţinut două partide a­­micale cu Voinţa Sighi­şoara, iar în aprilie am susţinut o întîlnire cu echipa naţională. In ul­tima perioadă săptămî­nal am jucat cu echipa de băieţi a şcolii sporti­ve. Aceste partide s-au dovedit extrem de utile, au contribuit în mod substanţial la creşterea combativităţii formaţiei. In prezent (de la 23 a­­prilie) echipa îşi conti­nuă pregătirile la Sfîn­­tu Gheorghe unde va susţine cîteva partide de verificare cu echipele locale. De asemenea, s-au preconizat întîlniri şi cu Rulmentul Braşov. In ceea ce priveşte lotul aş dori să menţio­nez că tinerele Hörr şi Biro au devenit titulare, iar Papp, de asemenea, bate la poarta consa­crării. — In încheiere cîteva cuvinte despre retur. — Prima partidă o vom susţine acasă în compania echipei I.E.F.S., iar a doua pe data de 19 mai la Bu­­huşi cu Textila din loca­litate. Deci chiar de la în­ceput vom avea o sarci­nă dificilă. Totodată do­resc să remarc că vom susţine acasă 5 partide, fapt care într-o oarecare măsură ne avantajează. Ne-ara propus ocuparea locului 4—5. Eu personal mă înclin să cred că jucătoarele vor fi în sta­re să termine campiona­tul pe locul 4. Posibili­tăţi au, depinde de ele în ce măsură vor reuşi să le exploateze. Interviu consemnat de N­ECSER ZOLTÁN ANUL IV, nr. 989 COLOROM Codlea — MINERUL Bălan 1-3 (0-1) După eşecul din etapa trecută de pe propriul teren, minerii din Bălan au obţinut duminică o frumoasă victorie în deplasa­re. Ei s-au prezentat cu o for­maţie solidă, bine pusă la punct care a dominat marea majoritate a timpului. Superio­ritatea lor este concretizată chiar în minutul 5, cînd Cristea reuşeşte deschiderea scorului. Pînă la pauză, ei mai ratează unele ocazii de a majora sco­rul. La reluare, oaspeţii speculează cu promptitudine slăbiciunile lo­calnicilor , a căror poartă fi fost apărată de juniorul Brîn­­ză care l-a înlocuit pe portarul titular accidentat — ci­rcuiesc ca în minutul 62 să conducă cu 3—0 prin golurile marcate de K­artok și Zsidó, obținînd o me­ritată victorie. Golul gazdelor a fost marcat în minutul 71 de Acsht. — București. „Ştafeta semicente­narului“ Mîine va poposi pe teritori judeţului nostru ştafeta sport, organizată în cinstea aniversa semicentenarului creării Partid­­ui Comunist Român. Sosirea Miercurea-Ciuc va avea loc jurul orei 17.00, în faţa sediul Consiliului popular judeţean. ( acest­­ prilej vor avea loc: organizarea Consiliului judeţen de educaţie fizică şi sport, serie de manifestări sportive , meciuri de hochei, fotbal,­­ treceri de atletism etc. In ziua de 6 mai, ştafeta­­ fi transmisă judeţului Covăsn­ „CUPA semicentena­rului în cadrul manifestărilor de­­dicate sărbătoririi semicentena­rului P.C.R., duminică a avut loc la Topliţa, competiţia de popice individual şi pe echipe dotată cu ,,Cupa semicentenaru­lui“. Iată primii trei clasaţi la e­­chipe şi la individual : 1. Mureşul, 2. Partizanul, 3. Voinţa. 1. Nemeth Ioan — Partizanul, 2. Dressier Vilhelm — Mureşul, 3. Szabó Petru — Voinţa, V. PAŞCANI/ I LEMNARUL Odorheiu Secuiesc— C. F. R. Sighişoara 0-0 Despre meci nu se pot spune prea multe lucruri, deoarece timp de nouăzeci de minute nu s-a întîmplat mai nimic pe te­ren, spectatorii fiind martori doar la unele intrări brutale ale lui Béres şi Fejér. Faptul că modesta formaţie din Sighişoara a reuşit să ob­ţină un punct la Odorheiu Se­cuiesc nu constituie doar un merit al acesteia, ci este rezul­tatul jocului plictisit, dezordo­nat al jucătorilor gazdă care parcă abia aşteptau fluierul fi­nal. Evoluţia din ultima vreme a formaţiei din Odorheiu Secuiesc ar trebui să dea de gîndit con­ducerii acesteia şi vor trebui luate măsuri urgente pentru a remedia situaţia existentă. Nu este vorba ele pericolul de a re­trograda din C, dar mentalita­tea că ,,putem pierde toate me­ciurile şi tot nu retrogradăm“ trebuie stîrpită. De asemenea, se impune şi o analiză temeinică a comportării jucătorilor, deoa­rece în ultima vreme au avut loc o serie de abateri disciplinare. BALAZS IMRE r A arbitrat bine Aurel Bentu P. NAFTALI

Next