Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)

1971-05-05 / nr. 990

ANUL IV. nr. 990 Cel mai tînăr colectiv de muncă din industria județului. Fabrica de tricotaje, devine pe zi ce trece, tot mai puternic. Obiective noi — Fabrica de tricotaje cu o capacitate de un milion de articole pe an — Stafia de criblură I. J. L. M. C — Stafia de sterilizare la I. M. Harghita PAJ I\FO£OSIfSŢA — PATINOARUL ARTIFICIAL — PAVILIONUL POŞTEI S-A CONSTRUIT — UN HOTEL TURISTIC — O CREŞĂ ŞI UN CĂMIN DE ZI — SPITALUL JUDEŢEAN IN CINCINAL, VOLUMUL INVESTIŢII­LOR A DEPĂŞIT 400 MILIOANE LEI, ÎN­­REGISTRÂNDU-SE O CREŞTERE ABSO­LUTĂ FAŢA DE CINCINALUL 1961— 1965 DE 308 MILIOANE LEI, DIN CARE 49 LA SUTA AU FOST ALOCATE PEN­TRU INDUSTRIE. [3 ] CINCINALUL RECENT ÎNCHEIAT A ÎNSEMNAT ŞI ÎNCEPUTUL PRIMELOR LUCRĂRI PENTRU CANALIZAREA ȘI ALIMENTAREA CU APA A ORAȘULUI. VALOAREA LUCRĂRILOR EFECTUATE IN 1966—1970 REPREZENTIND 800 MI­LIOANE LEI.§ B Hi n g a ajuns la 13.231 fată de 7.219 citi erau in 1965 HARGHITEI Pag. 3 H Í I sii s IBIBIBIBIBIBIBÍBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBÜL-IBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBíMIBIBIBIBIBIBIBIBÍBIBIBIBIBIBIBIBI! ■iaiiBilBIBIIB!SIBIitllBig£IG3iaiBllifiiaiSl^iBIBIBIB!^!iaiaiBi&3!^iSi.*^:i@l&k HÜ In aceste zile locuitorii oraşului nostru trăiesc efervescenţa unei intense vieţi po­litice marcate de sărbătorirea a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, de entuziasmul muncii pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor de plan ce decurg din acest cincinal hotărîtor pentru econo­mia ţării. Intîmpinăm acest eveniment cu bilanţul rodnic al unor realizări de importanţă co­vârşitoare, schimbînd radical înfăţişarea o­­raşului ce părea sortit să rămînă o modestă aşezare patriarhală pentru care schimbul de produse constituia preocuparea de bază. Dezvoltarea vertiginoasă a oraşului, pen­tru care sintagma oraş-şantier este la ora actuală cea mai ilustrativă, validează, o da­tă în plus, politica de industrializare promo­vată cu consecvenţă de conducerea partidu­lui şi statului nostru, politică ce urmăreşte o dezvoltare armonioasă a tuturor judeţe­lor ţării, crearea unor centre puternice ca­re să sporească potenţialul economic al ţă­rii şi să contribuie la îmbunătăţirea nivelu­lui de trai al oamenilor muncii. Un pas însemnat pe drumul dezvoltării oraşului aşezat la poalele Munţilor Harghi­ta, l-a constituit îmbunătăţirea administra­­tiv-teritorială, în urma căreia, devenind re­şedinţă a judeţului Harghita, Miercurea- Ciuc, a fost propulsată în rîndul centrelor pentru care se deschid perspective măreţe de dezvoltare. Construcţiile care punctează harta indus­trială a oraşului şterg petele moştenite din înapoierea economică în care se afla, şi sus­ţin afirmaţia făcută mai înainte în legătu­ră cu ora­şul-şantier. Astăzi, în Miercurea-Ciuc funcţionează unităţi economice importante, cum ar fi Combinatul de exploatare şi industrializa­re a lemnului, Fabrica de confecții „Textila — Ciuc“, I.J.E.M.C., I.J.L.M .­, întreprinde­rea minieră Harghita, I.J.C.M. etc., cărora li se adaugă tânăra Fabrică de trico­taje, Filatura de lină aflată în construcție. Dar aceste vertebre ale dezvoltării indus­triale sunt încadrate într-un ansamblu de edificii social-culturale din care amintim numai pe cele care au primit certificatul de bun de folosinţă în ultimii ani ai cincinalu­lui care a trecut : două cartiere de locuinţe, (Patinoarului şi Tudor Vladimirescu), com­plexul de deservire, cinematograful mo­dern, spitalul, liceul, poşta şi hotelul aflat în faza de finisare. Desigur că, ilustrarea progresului care şi-a pus amprenta pe oraşul nostru nu tre­buie lipsită de aspectele care surprind rea­lizările obţinute în toate domeniile de acti­vitate, în îmbunătăţirea condiţiilor de lo­cuit, de sănătate şi odihnă, în tot ceea ce contribuie la crearea cadrului ce permite dezvoltarea multilaterală a personalităţii u­­mane. Aş vrea însă să subliniez că dezvoltarea susţinută a reşedinţei noastre de judeţ se integrează în mod firesc în dezvoltarea ge­nerală a patriei noastre, România socialis­tă, iar succesele pe care le-am obţinut pe parcursul ultimului cincinal îndeosebi se datoresc grijii manifestate de conducerea înţeleaptă a partidului nostru care a dove­dit şi dovedeşte în tot ceea ce întreprinde un profund realism şi o absolută clarviziu­ne ştiinţifică. RADULY ALEXE, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Miercurea-Ciuc al P.C.R. NUMĂRUL CADRELOR S-A ÎNFIINŢAT : DIDACTICE ESTE DE 230 FAJĂ DE 125 ÎN 1965 — O ŞCOALA DE MUZICA ŞI ARTA — O ŞCOALA SPORTIVA — ŞCOALA POSTLICEALA DE CONSTRUCŢII Miercurea-Ciuc, un oraş „dominat“ pină mai ieri de piaţa care îl sorti­se să rămină un anonim tîrg de provincie, sub im­pulsul prefaceri­lor socialismului cunoaşte o învio­rare evidentă. Re­organizarea admi­­nistrativ-teritoria­­lă i-a deschis dru­mul dezvoltării e­­conomice, sociale şi spirituale. Ima­ginea acestei lan­sări e surprinsă cu obiectivitate de statisticile cinci­nalului 1966—1970. Valoarea produc­ţiei globale în cin­cinalul 1960—1970 a înregistrat 2.043.106 lei, ceea ce înseamnă o de­păşire de 1.111.757 lei faţă de cinci­nalul 1961—1965.­ ­ ■ O nouă expresie deplin ilustrativă a grijii pe care partidul şi statul nostru o acordă întreţine­rii sănătăţii oamenilor muncii : Spitalul judeţean din reşedinţa harghiteană.

Next