Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)
1971-05-05 / nr. 990
ANUL IV. nr. 990 Cel mai tînăr colectiv de muncă din industria județului. Fabrica de tricotaje, devine pe zi ce trece, tot mai puternic. Obiective noi — Fabrica de tricotaje cu o capacitate de un milion de articole pe an — Stafia de criblură I. J. L. M. C — Stafia de sterilizare la I. M. Harghita PAJ I\FO£OSIfSŢA — PATINOARUL ARTIFICIAL — PAVILIONUL POŞTEI S-A CONSTRUIT — UN HOTEL TURISTIC — O CREŞĂ ŞI UN CĂMIN DE ZI — SPITALUL JUDEŢEAN IN CINCINAL, VOLUMUL INVESTIŢIILOR A DEPĂŞIT 400 MILIOANE LEI, ÎNREGISTRÂNDU-SE O CREŞTERE ABSOLUTĂ FAŢA DE CINCINALUL 1961— 1965 DE 308 MILIOANE LEI, DIN CARE 49 LA SUTA AU FOST ALOCATE PENTRU INDUSTRIE. [3 ] CINCINALUL RECENT ÎNCHEIAT A ÎNSEMNAT ŞI ÎNCEPUTUL PRIMELOR LUCRĂRI PENTRU CANALIZAREA ȘI ALIMENTAREA CU APA A ORAȘULUI. VALOAREA LUCRĂRILOR EFECTUATE IN 1966—1970 REPREZENTIND 800 MILIOANE LEI.§ B Hi n g a ajuns la 13.231 fată de 7.219 citi erau in 1965 HARGHITEI Pag. 3 H Í I sii s IBIBIBIBIBIBIBÍBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBÜL-IBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBíMIBIBIBIBIBIBIBIBÍBIBIBIBIBIBIBIBI! ■iaiiBilBIBIIB!SIBIitllBig£IG3iaiBllifiiaiSl^iBIBIBIB!^!iaiaiBi&3!^iSi.*^:i@l&k HÜ In aceste zile locuitorii oraşului nostru trăiesc efervescenţa unei intense vieţi politice marcate de sărbătorirea a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, de entuziasmul muncii pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor de plan ce decurg din acest cincinal hotărîtor pentru economia ţării. Intîmpinăm acest eveniment cu bilanţul rodnic al unor realizări de importanţă covârşitoare, schimbînd radical înfăţişarea oraşului ce părea sortit să rămînă o modestă aşezare patriarhală pentru care schimbul de produse constituia preocuparea de bază. Dezvoltarea vertiginoasă a oraşului, pentru care sintagma oraş-şantier este la ora actuală cea mai ilustrativă, validează, o dată în plus, politica de industrializare promovată cu consecvenţă de conducerea partidului şi statului nostru, politică ce urmăreşte o dezvoltare armonioasă a tuturor judeţelor ţării, crearea unor centre puternice care să sporească potenţialul economic al ţării şi să contribuie la îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor muncii. Un pas însemnat pe drumul dezvoltării oraşului aşezat la poalele Munţilor Harghita, l-a constituit îmbunătăţirea administrativ-teritorială, în urma căreia, devenind reşedinţă a judeţului Harghita, Miercurea- Ciuc, a fost propulsată în rîndul centrelor pentru care se deschid perspective măreţe de dezvoltare. Construcţiile care punctează harta industrială a oraşului şterg petele moştenite din înapoierea economică în care se afla, şi susţin afirmaţia făcută mai înainte în legătură cu oraşul-şantier. Astăzi, în Miercurea-Ciuc funcţionează unităţi economice importante, cum ar fi Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului, Fabrica de confecții „Textila — Ciuc“, I.J.E.M.C., I.J.L.M ., întreprinderea minieră Harghita, I.J.C.M. etc., cărora li se adaugă tânăra Fabrică de tricotaje, Filatura de lină aflată în construcție. Dar aceste vertebre ale dezvoltării industriale sunt încadrate într-un ansamblu de edificii social-culturale din care amintim numai pe cele care au primit certificatul de bun de folosinţă în ultimii ani ai cincinalului care a trecut : două cartiere de locuinţe, (Patinoarului şi Tudor Vladimirescu), complexul de deservire, cinematograful modern, spitalul, liceul, poşta şi hotelul aflat în faza de finisare. Desigur că, ilustrarea progresului care şi-a pus amprenta pe oraşul nostru nu trebuie lipsită de aspectele care surprind realizările obţinute în toate domeniile de activitate, în îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, de sănătate şi odihnă, în tot ceea ce contribuie la crearea cadrului ce permite dezvoltarea multilaterală a personalităţii umane. Aş vrea însă să subliniez că dezvoltarea susţinută a reşedinţei noastre de judeţ se integrează în mod firesc în dezvoltarea generală a patriei noastre, România socialistă, iar succesele pe care le-am obţinut pe parcursul ultimului cincinal îndeosebi se datoresc grijii manifestate de conducerea înţeleaptă a partidului nostru care a dovedit şi dovedeşte în tot ceea ce întreprinde un profund realism şi o absolută clarviziune ştiinţifică. RADULY ALEXE, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Miercurea-Ciuc al P.C.R. NUMĂRUL CADRELOR S-A ÎNFIINŢAT : DIDACTICE ESTE DE 230 FAJĂ DE 125 ÎN 1965 — O ŞCOALA DE MUZICA ŞI ARTA — O ŞCOALA SPORTIVA — ŞCOALA POSTLICEALA DE CONSTRUCŢII Miercurea-Ciuc, un oraş „dominat“ pină mai ieri de piaţa care îl sortise să rămină un anonim tîrg de provincie, sub impulsul prefacerilor socialismului cunoaşte o înviorare evidentă. Reorganizarea administrativ-teritorială i-a deschis drumul dezvoltării economice, sociale şi spirituale. Imaginea acestei lansări e surprinsă cu obiectivitate de statisticile cincinalului 1966—1970. Valoarea producţiei globale în cincinalul 1960—1970 a înregistrat 2.043.106 lei, ceea ce înseamnă o depăşire de 1.111.757 lei faţă de cincinalul 1961—1965. ■ O nouă expresie deplin ilustrativă a grijii pe care partidul şi statul nostru o acordă întreţinerii sănătăţii oamenilor muncii : Spitalul judeţean din reşedinţa harghiteană.