Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)
1971-04-08 / nr. 967
Pag. 2 NECESITATEA PRIMORDIALA A CUNOAŞTERII MEDIILOR CULTURALE DE MASA Fenomenul culturalartistic constituie pentru activul Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, un obiect de studiu amplu, ale cărui investiţii eşalonate în funcţie de realităţile concrete ale vieţii, vor duce, în final, la o cunoaştere aprofundată a cîmpului de acţiune cultural-educativă şi artistică în toate mediile (rurale şi urbane). Cercetările acestea sunt imperios necesare pentru conferirea unui caracter ştiinţific, eficient al muncii cultural-artistice de masă, pentru ridicarea spirituală a localităţilor la un nivel superior. Rezultatele de pînă acum în studierea terenului concret de activitate al agenţilor cultural-educativi, atestă utilizarea elaborării de lucrări aplicative clarificîndu-ne căile spre care să ne concentrăm eforturile ulterioare în munca cultural-educativă. Colectivul Casei de cultură din municipiul Odorheiu Secuiesc, a făcut investigaţii în rîndul localnicilor, pe baza a 400 de fişe, urmărind să stabilească preferinţele acestora faţă de diferite manifestări culturale şi artistice. Materialul anchetei a constituit şi constituie un real ajutor metodic în activitatea de perspectivă a instituţiei. Activiştii culturali ai caselor de cultură din Miercurea-Ciuc şi Odorheiu Secuiesc întreprind o interesantă acţiune de cartografiere, din punctul de vedere cultural, a disponibilităţilor spirituale şi un sondaj sociologic în privinţa obţinerii de date pentru fixarea planului de manifestări în scopul educării ştiinţifice a locuitorilor din bazinul Ciucului şi a muncitorilor Fabricii de aţă din Odorheiu Secuiesc. Biblioteca orăşenească din reşedinţa judeţului a început o cercetare de sociologie a culturii de masă pe tema : „Lectura — locul ei în viaţa muncitorilor tineri din noile întreprinderi ale oraşului“. In sensul apropierii activiştilor culturali de datele concrete ale fenomenului cultural-educativ de masă, s-au întreprins acţiuni de analiză pe teren a unor aspecte cum ar fi cea privind: „Completarea colecţiilor bibliotecii. Izvoare şi principii de completare. Instrumente de informare bibliografică“ — toate acestea pentru îmbogăţirea fondurilor bibliotecilor comunale (cu referinţe directe la biblioteca comunală din Porumbenii Mari). Tot în sensul asigurării unui curs armonios pătrunderii cărţii în masele de cititori, au fost finalizate sondaje la întreprinderea „Tehnoutilaj“ din Odorheiu Secuiesc, sub titlul general: „Organizarea şi metodele de lucru cu cititorii tineri (14—18 ani)“. Din acest ciclu al lucrărilor deja realizate mai consemnăm alcătuirea unui „îndreptar metodic pentru cercurile de artă populară“, precum şi un „îndreptar metodic pentru instructorii brigăzilor artistice de agitaţie“. In vederea ridicării activităţii cultural-artistice din judeţul nostru la un nivel cît mai ridicat, se impune intensificarea muncii de cunoaştere a publicului căruia ne adresăm. Un aport decisiv în această largă acţiune, îl au aşezămintele culturale şi casele de cultură care trebuie să desfăşoare pe plan local, de la cele mai mici nuclee sociale, o susţinută muncă de revelare a tuturor particularităţilor mediului în care activează. Parcurgînd astfel trepte succesive, se va putea ajunge la generalizări, la concluzii valabile pe întreaga rază a judeţului. Anul 1971 marchează o concentrare de eforturi din partea factorilor culturali din reţeaua Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, pe următoarele teme: „Modul cum sunt dotate bibliotecile comunale din punctul de vedere al fondului de carte în funcţie de profilul comunei şi preocupările locuitorilor“ şi „Raportul real dintre îmbunătăţirea de substanţă a activităţii artistice şi veniturile extrabugetare ale căminelor culturale din judeţ“. Comisia de difuzare a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice va organiza în anul acesta un colocviu ştiinţific care va trata „Rezultatele şi concluziile anchetei în vederea cercetării eficienţei muncii de răspîndire a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice desfăşurată în cursul anului 1970“. Pe aceeaşi linie a conferirii unui cadru optim muncii cultural-educative şi artistice, se va iniţia tipărirea unui volum de bibliografii ale unor personalităţi de seamă din domeniile de activitate ale judeţului Harghita. De asemenea, va vedea lumina tiparului „Bibliografia periodicelor harghitene“, lucrare de mare utilitate în întocmirea unor planificări de acţiuni cu caracter propagandistic privind dezvoltarea vieţii social-economice şi culturale a Harghitei. O activitate editorială intensă va desfăşura Casa judeţeană a creaţiei populare care va întocmi o monografie cuprinzînd aspecte ale mişcării culturale harghitene sub titlul : „Un sfert de veac de activitate sub razele luminoase ale socialismului“ , ca şi un album intitulat : „Imagini culturalartistice“. Muzeele vor edita un „Anuar“, precum şi un volum jubiliar dedicat împlinirii a 25 de ani de la punerea bazelor muzeului din Cristuru Secuiesc. In perspectivă, pentru anii 1971—1975, prin Casa judeţeană a creaţiei populare, se vor edita circa 40 de titluri. Cele enumerate în rîndurile de mai sus vin să demonstreze efervescenţa care defineşte atmosfera cultural-artistică harghiteană în ultimii ani, în special pe latura investigaţiilor sociologice, cele care asigură suportul metodic al tuturor acţiunilor întreprinse, garantîndu-le succesul şi eficienţa. De fapt în această direcţie, sîntem abia la un început de drum, întrucît sînt numeroase sferele de acţiune unde s-a făcut destul de puţin. Vor trebui depuse eforturi sistematice pentru alcătuirea unui tablou complet al mediilor culturale din judeţ, pentru a fi posibilă o adecvare perfectă a muncii cultural-educative şi artistice la exigenţele particulare ale fiecărei localități. V. EMIL N. BUCUR (Urmare din pag. 1) ţionare profesională a lucrărilor din agricultură, investigaţii ale căror concluzii au fost semnalate, nu o dată, în coloanele ziarului nostru. Dar, recomandările privind intensificarea controalelor, necesitatea luării unor măsuri imediate menite să îndrepte lucrurile pe calea cea bună, prin eliminarea serioaselor carenţe din majoritatea unităţilor, i-au deranjat intr-o prea mică măsură pe cei vizaţi de noi. Aşa se explică faptul că, deşi prezenta simptome noi, boala a rămas tot cea veche. Iată adevărata faţă a lucrurilor, adevărata desfăşurare a învăţămîntului nigrozootehnic ! Ca de fiecare dată, şi în acest an începutul învăţămîntului s-a desfăşurat sub semnul indicaţiilor şi precizărilor de rigoare ale organelor superioare de răspundere. S-a arătat cum trebuie procedat la organizarea acestei forme de învăţămînt, cum se cer întocmite planurile tematice (în mod ştiinţific şi potrivit specificului cooperativei respective), care sunt criteriile de desemnare a lectorilor, cît şi cei care vor concretiza aceste măsuri. Cum lucrurile s-au cam oprit aici şi nu s-a mai urmărit îndeaproape felul cum sunt ţinute aceste cursuri, în scurt timp învăţămîntul agrozootehnic din localităţile rurale ale judeţului nostru a devenit o simplă formalitate atît pentru lectori, cît şi pentru cursanţi. Numărul celor 10 lecţii stabilite, s-a redus la 3—4, lucru ce s-a întîmplat, de exemplu, în cazul cooperativelor din Mă riniş, Sinpaul, Lăzarea şi încă în vreo 36 de cooperative. Acum cînd veni şi vremea dării de seamă asupra felului cum au fost respectate indicaţiile primite iniţial, s-a trecut la operaţia „rotunjirii“ cifrelor. Nu zece, ci chiar douăsprezece lecţii s-au ţinut, iar cursanţii n-au lipsit nici o seară. Totul a decurs în cea mai perfectă ordine. S-ar putea vorbi mult şi bine despre felul cum au fost respectate indicaţiile privind conducerea cursurilor de către specialişti. In cazul mai multor unităţi agricole, bucurîndu-se de aprobarea tacită a organelor locale, specialiştii se eschivau de la această îndatorire, lăsînd ţinerea cursurilor pe seama cadrelor didactice, procedură aplicată la Aldea, Lutiţa şi în alte localităţi. Este cunoscut şi faptul că pentru a veni în ajutorul ţărănimii cooperatiste, televiziunea a organizat un ciclu de tele-lecţii pe diverse teme agrozootehnice. In ciuda faptului că la sediul majorităţii cooperativelor agricole există televizoare, din cele, 94 de unităţi doar în 9 s-a procedat la vizionarea acestor emisiuni. In celelalte ni s-a explicat că în aparatele se aflau „defecto-reparaţie“. In sfîrşit, s-ar mai putea vorbi şi despre alte aspecte ale formalismului în care s-au desfăşurat învăţămîntul agrotehnic. Neglijenţă sau comoditate ? Indiferent de cauză, pierderile vor fi resimţite de cooperatori. Iată de ce considerăm binevenită legea, adoptată de curînd, privind perfecţionarea pregătirii profesionale a lucrărilor din unităţile socialiste, lege menită să pună capăt o dată pentru totdeauna existenţei unor situaţii de felul celor descrise, asigurînd fiecărui lucrător nivelul profesional corespunzător sarcinilor pe care la locul său de muncă le are de îndeplinit. învățămîntul agrozootehnic A In fiecare seară, la căminul cultural (Urmare din pag. 1) In căminele culturale din comuna noastră sunt organizate manifestări culturale şi educative pentru tineret, seri ale cooperatorilor şi seri ale femeilor. Cu aceste ocazii sunt ţinute expuneri cu caracter politic, ştiinţific şi educativ, nedepăşind 20 de minute pentru fiecare temă aparte. La bibliotecă se fac recenzii de cărţi, expoziţii şi lecturi preferate, iar la cercurile de citit (17 în comună) se aprofundează studiul documentelor de partid şi de stat. Entuziasmul cu care cetăţenii comunei noastre, cooperatori sau intelectuali, participă la viaţa culturală este ilustrat sugestiv de cele 25 de formaţii artistice care cuprind un număr de 700 de amatori ce-şi desfăşoară activitatea în toate căminele culturale aparţinătoare. Programul săptămînal al căminului este în aşa fel organizat încît aproape în fiecare seară să atragă, prin diferitele acţiuni iniţiate, cît mai mulţi spectatori. De regulă sîmbăta şi duminica, la sfîrşitul programului cultural, cei prezenţi pot participa la baluri sau întruniri tovărăşeşti. HARGHITEI Procesul de imbuteliere a apei minerale la Borsec I. J. I. L. Odorheiu Secuiesc (strada Orbán Balázs 106) Produce şi livrează fără repartiţie prin comenzi __________ferme , vagonet fabrici — diferite metalice — bănci şcolare etajeri pentru de cărămizi construcţii PRODUCE: # articole de larg consum, confecţionate din table metalice , sortimente bogate din articole ceramice (in diferite culori) # vată pentru croitorie Concurs de şah al elevilor In zilele de 4—5 aprilie, oraşul Gheorgheni a fost gazda concursului judeţean de şah al elevilor. La întrecere s-au prezentat cei mai buni şahişti — băieţi şi fete — din rîndul elevilor şcolilor generale de 10 ani, liceelor de cultură generală şi de specialitate şi a şcolilor profesionale din judeţ, care au cîştigat etapa pe şcoli şi pe localităţi. Fiind la cea de-a treia ediţie, această competiţie de masă s-a bucurat de o largă participare la etapa judeţeană întrecîndu-se 50 de concurenţi. Campionii judeţeni — băieţi şi fete— vor participa în perioada vacanţei de vară la etapa finală care se va desfăşura pe parcursul a 2 săptămîni. In urma disputării tuturor partidelor (s-a folosit sistemul Berger) pe primele 3 locuri s-au clasat următorii : FETF : 1. Farkas Edith — Liceul tigricol Odorheiu Secuiesc, 2. Lorincz Eleonora Rodica — Liceul pedagogic Odorheiu Secuiesc, 3. Mihály Regifia — Şcoala generală Lucia. BĂIEŢI : 7. Balázs Ştefan — Şc. prof. Odorheiu Secuiesc, 2. Balázs Dionisie — Liceul Dr. Petru Groza Odorheiu Secuiesc, 3. Perenei Ludovic — Şc. prof. Gheorgheni. F. LÁZÁR corespondent Industria mobilei în noul (Urmare din pag. 1)rad, Tg. Jiu, Cluj, Brașov. In noul cincinal întreprinderile din această ramură vor trebui să răspundă unor foarte mari solicitări, atît de ordin calitativ, cît și cantitativ. Se va avea în vedere astfel adaptabilitatea rapidă a industriei lemnului la concepţia arhitectonică în privinţa locuinţelor, precum şi modificările care vor interveni în preferinţele cumpărătorilor. Nu vor lipsi nici măsurile pentru organizarea superioară a comerţului specializat. Se speră într-o substanţială şi rapidă îmbunătăţire a activităţii centrelor de desfacere a mobilei din numeroase localităţi, printre care Bucureşti, Cluj, Miercurea-Ciuc, Sf. Gheorghe, Sibiu, Iaşi, Arad, Braşov, Craiova, Suceava, Constanţa şi Bacău. Pentru rezolvarea acestor probleme, în sfera preocupărilor întreprinderilor din acest sector va continua să ocupe un loc preponderent îmbunătăţirea proceselor de producţie în unităţile existente prin eliminarea locurilor înguste în fluxul tehnologic, precum, şi prin găsirea de soluţii tehnice care să conducă la utilizarea raţională a timpului de lucru. In aceastăperioadă, se prevede obţinerea unor rezultate de importanţă deosebită printre care creşterea beneficiului cu 2,5 miliarde lei, scăderea cheltuielilor la 1 000 lei producţie marfă cu 4,6 la sută şi creşterea cu 28 la sută a productivităţii muncii. Intr-adevăr, este un plan de anvergură, dar avînd în vedere potenţialul uman şi material, succesele de seamă obţinute de colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri din industria lemnului în anii construcţiei socialiste, sarcinile prevăzute sunt realizabile. !_ rmmm? U, S-A TRAS CU... PREŞUL Venind în staţiunea Borsec, Rozalia Mălina de loc din Tîrnăveni, s-a gîndit că „odihna activă“ i-ar prii. Fapt pentru care, să nu stea chiar „cu mîinile-n sîn“, s-a apucat să-şi completeze un serviciu de tacîmuri. Aşa au început să dispară, în geamantanul propriu, cuţite, linguri, linguriţe, farfurii şi furculiţe. Pentru a reuşi să tragă pe cineva cu ... preşul, hoaţa şi-a însuşit şi cîţiva metri de covor din iută. Cînd să se urce în autobuz pentru a pleca „liniştită“ acasă, a fost percheziţionată, corpurile delicte fiind găsite asupra ei. In cadrul unui proces cu publicitate lărgită, la care au participat peste 500 de oaspeţi ai staţiunii, judecătoria din Topliţa a condamnat-o la un an şi şase luni închiperă. BIGAMUL Numitul Szilágyi Iosif, de 37 ani, originar din comuna Ciumani, la vîrsta de 27 ani, mai precis în anul 1960 încheie prima sa căsătorie cu numita Vlaic Cornelia, în faţa delegatului de stare civilă al comunei Răstoliţa, din judeţul Mureş. După cîţiva ani, Szilágyi Iosif se angajează ca muncitor la fabrica de debitat buşteni din comuna Sînsimion. Aici o cunoaşte pe numita Albert Iuliana pe care o ia în căsătorie, celebrarea acestei căsătorii făcîndu-se de data aceasta în faţa delegatului de stare civilă al comunei Sînsimion la 5 noiembrie 1970. Deci, rezultatele acestor uşor încheiate căsătorii sînt: două neveste, două soacre şi (urmează), doi gardieni. ŞAMPANIA BUCLUCAŞA Neagu Ştefan, originar din Bucureşti, în cursul lunii ianuarie a.c. şi-a petrecut concediul de odihnă în pitoreasca staţiune Băile Tuşnad. Şi deoarece i-a venit pofta să guste o butelie de şampanie, s-a hotărît să o sustragă din magazia de mină a restaurantului „Ciucaș“ din localitate. Astfel, în noaptea de 26 ianuarie 1971, profitând de faptul că geamul magaziei amintite era deschis, a sustras o sticlă cu șampanie și după ce a consumat-o, a mai sustras 3 sticle, însă nu a mai apucat să le consume, deoarece fusese prins în timp ce încerca să le ascundă. Șampania e dulce, dar cînd e furată devine amară... T. BONDOR I. VERES _1 ANUL IV. nr. 97 Combinatul siderurgic Galati RECRUTEAZĂ MUNCITORI NECALIFICAŢI CU STAGIUL MILITAR SATISFĂCUT si ŞCOALA GENERALA TERMINATA (7—8 ANI) PENTRU CALIFICARE IN MESERIA DE cocsar SOLICITANTII SE VOR PREZENTA LA SERVICIUL INVATAMINT PENTRU VIZITA MEDICALA SI INFORMATII SUPLIMENTARE IN PERIOADA 12—17 APRILIE A.C. LIBRĂRIA DIN MIERCUREA-CIUC I pentru sezonul de vară, | 1 — 2 vînzători procentuali ! COMBINATUL SIDERURGIC GALATI RECRUTEAZĂ MUNCITORI NECALIFICAŢI, ABSOLVENŢI DE LICEU, CU STAGIUL MILITAR SATISFĂCUT, PENTRU CALIFICARE PRIN CURSURI DE SPECIALIZARE POSTLICEALA IN MESERIILE — lăcătuş — electrician SOLICITANTII SE VOR PREZENTA LA SERVICIUL INVATAMINT PENTRU VIZITA MEDICALA ȘI INFORMAȚII SUPLIMENTARE ÎN PERIOADA 12—17 APRILIE