Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)

1971-04-08 / nr. 967

Pag. 2 NECESITATEA PRIMORDIALA A CUNOAŞTERII MEDIILOR CULTURALE DE MASA Fenomenul cultural­­artistic constituie pen­tru activul Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, un obiect de stu­diu amplu, ale cărui in­vestiţii eşalonate în funcţie de realităţile con­crete ale vieţii, vor duce, în final, la o cunoaş­tere aprofundată a cîm­­pului de acţiune cultu­­ral-educativă şi artistică în toate mediile (rurale şi urbane). Cercetările acestea sunt imperios ne­cesare pentru conferirea unui caracter ştiinţific, eficient al muncii cultu­­ral-artistice de masă, pentru ridicarea spiri­tuală a localităţilor la un nivel superior. Re­zultatele de pînă acum în studierea terenului concret de activitate al agenţilor cultural-edu­­cativi, atestă utilizarea elaborării de lucrări a­­plicative clarificîndu-ne căile spre care să ne concentrăm eforturile ulterioare în munca cul­­tural-educativă. Colectivul Casei de cultură din municipiul Odorheiu Secuiesc, a făcut investigaţii în rîn­­dul localnicilor, pe baza a 400 de fişe, urmărind să stabilească preferin­ţele acestora faţă de di­ferite manifestări cul­turale şi artistice. Mate­rialul anchetei a consti­tuit şi constituie un real ajutor metodic în activi­tatea de perspectivă a instituţiei. Activiştii cul­turali ai caselor de cul­tură din Miercurea-Ciuc şi Odorheiu Secuiesc în­treprind o interesantă acţiune de cartografiere, din punctul de vedere cultural, a disponibilită­ţilor spirituale şi un son­daj sociologic în privin­ţa obţinerii de date pen­tru fixarea planului de manifestări în scopul educării ştiinţifice a lo­cuitorilor din bazinul Ciucului şi a muncitori­lor Fabricii de aţă din Odorheiu Secuiesc. Bi­blioteca orăşenească din reşedinţa judeţului a în­ceput o cercetare de so­ciologie a culturii de masă pe tema : „Lec­tura — locul ei în viaţa muncitorilor tineri din noile întreprinderi ale oraşului“. In sensul a­­propierii activiştilor cul­turali de datele concre­te ale fenomenului cul­­tural-educativ de masă, s-au întreprins acţiuni de analiză pe teren a u­­nor aspecte cum ar fi cea privind: „Completa­rea colecţiilor bibliotecii. Izvoare şi principii de completare. Instrumen­te de informare biblio­grafică“ — toate acestea pentru îmbogăţirea fon­durilor bibliotecilor co­munale (cu referinţe di­recte la biblioteca comu­nală din Porumbenii Mari). Tot în sensul asi­gurării unui curs armo­nios pătrunderii cărţii în masele de cititori, au fost finalizate son­daje la întreprinderea „Tehnoutilaj“ din Odor­heiu Secuiesc, sub titlul general: „Organizarea şi metodele de lucru cu cititorii tineri (14—18 ani)“. Din acest ciclu al lucrărilor deja realizate mai consemnăm alcătu­irea unui „îndreptar me­todic pentru cercurile de artă populară“, pre­cum şi un „îndreptar metodic pentru instruc­torii brigăzilor artistice de agitaţie“. In vederea ridicării activităţii cultural-artis­­tice din judeţul nostru la un nivel cît mai ridi­cat, se impune inten­sificarea muncii de cu­noaştere a publicului căruia ne adresăm. Un aport decisiv în această largă acţiune, îl au aşe­zămintele culturale şi casele de cultură care trebuie să desfăşoare pe plan local, de la cele mai mici nuclee sociale, o susţinută muncă de re­velare a tuturor particu­larităţilor mediului în care activează. Parcur­­gînd astfel trepte succe­sive, se va putea ajunge la generalizări, la con­cluzii valabile pe întrea­ga rază a judeţului. A­­nul 1971 marchează o concentrare de eforturi din partea factorilor culturali din reţeaua Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, pe următoarele teme: „Modul cum sunt dotate bibliotecile comunale din punctul de vedere al fondului de carte în funcţie de profilul co­munei şi preocupările locuitorilor“ şi „Raportul real dintre îmbunătăţi­rea de substanţă a acti­vităţii artistice şi veni­turile extrabugetare ale căminelor culturale din judeţ“. Comisia de di­fuzare a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice va or­ganiza în anul acesta un colocviu ştiinţific care va trata „Rezultatele şi concluziile anchetei în vederea cercetării efi­cienţei muncii de răs­­pîndire a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice des­făşurată în cursul anului 1970“. Pe aceeaşi linie a con­feririi unui cadru op­tim muncii cultural-e­ducative şi artistice, se va iniţia tipărirea unui volum de bibliografii ale unor personalităţi de seamă din domeniile de activitate ale judeţului Harghita. De asemenea, va vedea lumina tiparu­lui „Bibliografia perio­dicelor harghitene“, lu­crare de mare utilitate în întocmirea unor pla­nificări de acţiuni cu ca­racter propagandistic privind dezvoltarea vie­ţii social-economice şi culturale a Harghitei. O activitate editorială intensă va desfăşura Casa judeţeană a crea­ţiei populare care va întocmi o monografie cuprinzînd aspecte ale mişcării culturale har­ghitene sub titlul : „Un sfert de veac de activi­tate sub razele luminoa­se ale socialismului“ , ca­ şi un album intitu­lat : „Imagini cultural­­artistice“. Muzeele vor edita un „Anuar“, pre­cum şi un volum jubili­ar dedicat împlinirii a 25 de ani de la punerea bazelor muzeului din Cristuru Secuiesc. In perspectivă, pentru anii 1971—1975, prin Casa judeţeană a creaţiei po­pulare, se vor edita circa 40 de titluri. Cele enumerate în rîndurile de mai sus vin să demonstreze eferves­cenţa care defineşte at­mosfera cultural-artis­­tică harghiteană în ul­timii ani, în special pe latura investigaţiilor so­ciologice, cele care asi­gură suportul metodic al tuturor acţiunilor în­treprinse, garantîndu-le succesul şi eficienţa. De fapt în această direcţie, sîntem abia­ la un înce­put de drum, întrucît sînt numeroase sferele de acţiune unde s-a fă­cut destul de puţin. Vor trebui depuse eforturi sistematice pentru alcă­tuirea unui tablou com­plet al mediilor cultura­le din judeţ, pentru a fi posibilă o adecvare perfectă a muncii cultu­ral-educative şi artistice la exigenţele particula­re ale fiecărei localități. V. EMIL N. BUCUR (Urmare din pag. 1) ţionare profesională a lucrărilor din agricul­tură, investigaţii ale că­ror concluzii au fost semnalate, nu o dată, în coloanele ziarului nos­tru. Dar, recomandările privind intensificarea controalelor, necesitatea luării unor măsuri ime­diate menite să îndrepte lucrurile pe calea cea bună, prin eliminarea serioaselor carenţe din majoritatea unităţilor, i-au deranjat intr-o prea mică măsură pe cei vizaţi de noi. Aşa se explică faptul că, deşi prezenta simptome noi, boala a rămas tot cea veche. Iată adevărata faţă a lucrurilor, adevărata desfăşurare a învăţă­­mîntului nigrozootehnic ! Ca de fiecare dată, şi în acest an începutul în­­văţămîntului s-a desfă­şurat sub semnul in­dicaţiilor şi preciză­rilor de rigoare ale organelor superioare de răspundere. S-a ară­tat cum trebuie procedat la organizarea acestei forme de învăţămînt, cum se cer întocmite planurile tematice (în mod ştiinţific şi potrivit specificului cooperati­vei respective), care sunt criteriile de desemnare a lectorilor, cît şi cei ca­re vor concretiza aceste măsuri. Cum lucru­rile s-au cam o­­prit aici şi nu s-a mai urmărit îndeaproa­pe felul cum sunt ţinute aceste cursuri, în scurt timp învăţămîntul agro­zootehnic din localităţi­le rurale ale judeţului nostru a devenit o sim­plă formalitate atît pen­tru lectori, cît şi pentru cursanţi. Numărul celor 10 lecţii stabilite, s-a redus la 3—4, lucru ce s-a întîmplat, de exem­plu, în cazul cooperati­velor din M­ă r­­­i­n­i­ş, Sinpaul, Lăzarea şi în­că în vreo 36 de coo­perative. Acum cînd veni şi vremea dării de seamă asupra felului cum au fost respectate indicaţii­le primite iniţial, s-a trecut la operaţia „ro­tunjirii“ cifrelor. Nu ze­ce, ci chiar douăspreze­ce lecţii s-au ţinut, iar cursanţii n-au lipsit nici o seară. Totul a decurs în cea mai perfectă or­dine. S-ar putea vorbi mult şi bine despre felul cum au fost respectate indi­caţiile privind conduce­rea cursurilor de către specialişti. In cazul mai multor unităţi agricole, bucurîndu-se de apro­barea tacită a organelor locale, specialiştii se eschivau de la această îndatorire, lăsînd ţine­rea cursurilor pe sea­ma cadrelor didactice, procedură aplicată la Aldea, Lutiţa şi în alte localităţi. Este cunoscut şi fap­tul că pentru a veni în ajutorul ţărănimii coo­peratiste, televiziunea a organizat un ciclu de tele-lecţii pe diverse te­me agrozootehnice. In ciuda faptului că la se­diul majorităţii coope­rativelor agricole există televizoare, din cele, 94 de unităţi doar în 9 s-a procedat la vizionarea acestor emisiuni. In ce­lelalte ni s-a explicat că în aparatele se aflau „defecto-reparaţie“. In sfîrşit, s-ar mai pu­tea vorbi şi despre alte aspecte ale formalismu­lui în care s-au desfăşu­rat învăţămîntul agro­tehnic. Neglijenţă sau comoditate ? Indiferent de cauză, pierderile vor fi resimţite de coopera­tori. Iată de ce considerăm binevenită legea, adop­tată de curînd, privind perfecţionarea pregăti­rii profesionale a lucră­rilor din unităţile so­cialiste, lege menită să pună capăt o dată pen­tru totdeauna existen­ţei unor situaţii de felul celor descrise, asigurînd fiecărui lucrător nivelul profesional corespunză­tor sarcinilor pe care la locul său de muncă le are de îndeplinit. învățămîntul agrozootehnic A In fiecare seară, la căminul cultural (Urmare d­in pag. 1) In căminele culturale din comuna noastră sunt organizate manifestări culturale şi educative pentru tineret, seri ale cooperatorilor şi seri a­­le femeilor. Cu aceste o­­cazii sunt ţinute expu­neri cu caracter politic, ştiinţific şi educativ, ne­depăşind 20 de minute pentru fiecare temă a­­parte. La bibliotecă se fac recenzii de cărţi, expo­ziţii şi lecturi preferate, iar la cercurile de citit (17 în comună) se apro­fundează studiul docu­mentelor de partid şi de stat. Entuziasmul cu care cetăţenii comunei noas­tre, cooperatori sau in­telectuali, participă la viaţa culturală este ilus­trat sugestiv de cele 25 de formaţii artistice care cuprind un număr de 700 de amatori ce-şi desfăşoară activitatea în toate căminele culturale aparţinătoare. Programul săptămînal al căminului este în aşa fel organizat încît a­­proape în fiecare seară să atragă, prin diferite­le acţiuni iniţiate, cît mai mulţi spectatori. De regulă sîmbăta şi dumi­nica, la sfîrşitul progra­mului cultural, cei pre­zenţi pot participa la baluri sau întruniri to­vărăşeşti. HARGHITEI Procesul de imbuteliere a apei minerale la Borsec I. J. I. L. Odorheiu Secuiesc (strada Orbán Balázs 106) Produce şi livrează fără repartiţie prin comenzi __________ferme , vagonet fabrici — diferite metalice — bănci şcolare­­ etajeri pentru de cărămizi construcţii PRODUCE: # articole de larg consum, confecţionate din ta­ble metalice , sortimente bogate din articole ceramice (in diferite culori) # vată pentru croitorie ­ Concurs de şah al elevilor In zilele de 4—5 aprilie, ora­şul Gheorgheni a fost gazda concursului judeţean de şah al elevilor. La întrecere s-au prezentat cei mai buni şahişti — băieţi şi fete — din rîndul elevilor şco­lilor generale de 10 ani, licee­lor de cultură generală şi de specialitate şi a şcolilor profe­sionale din judeţ, care au cîş­­tigat etapa pe şcoli şi pe loca­lităţi. Fiind la cea de-a treia ediţie, această competiţie de masă s-a bucurat de o largă participare la etapa judeţeană întrecîndu-se 50 de concurenţi. Campionii judeţeni — băieţi şi fete— vor participa în pe­rioada vacanţei de vară la etapa finală care se va desfăşura pe parcursul a 2 săptămîni. In urma disputării tuturor partidelor (s-a­ folosit sistemul Berger) pe primele 3 locuri s-au clasat următorii : FETF­ : 1. Farkas Edith — Liceul ti­gri­col Odorheiu Secuiesc, 2. Lo­­rincz Eleonora Rodica — Liceul pedagogic Odorheiu Secuiesc, 3. Mihály Regifia — Şcoala genera­lă Lucia. BĂIEŢI : 7. Balázs Ştefan — Şc. prof. Odorheiu Secuiesc, 2. Balázs D­ioni­sie — Liceul Dr. Petru Groza Odorheiu Secuiesc, 3. Pe­renei Ludovic — Şc. prof. Gheorgheni. F. LÁZÁR corespondent Industria mobilei în noul (Urmare din pag. 1)­rad, Tg. Jiu, Cluj, Brașov. In noul cincinal în­treprinderile din aceas­­tă ramură vor trebui să răspundă unor foarte mari solicitări, atît de ordin calitativ, cît și cantitativ. Se va avea în vedere astfel adaptabi­litatea rapidă a indus­triei lemnului la concep­ţia arhitectonică în pri­vinţa locuinţelor, pre­cum şi modificările care vor interveni în prefe­rinţele cumpărătorilor. Nu vor lipsi nici măsu­rile pentru organizarea superioară a comerţului specializat. Se speră în­­tr-o substanţială şi rapi­dă îmbunătăţire a acti­vităţii centrelor de des­facere a mobilei din nu­meroase localităţi, prin­tre care Bucureşti, Cluj, Miercurea-Ciuc, Sf. Gheorghe, Sibiu, Iaşi, Arad, Braşov, Craiova, Suceava, Constanţa şi Bacău. Pentru rezolvarea a­­cestor probleme, în sfe­ra preocupărilor între­prinderilor din acest sector va continua să o­­cupe un loc preponde­rent îmbunătăţirea pro­ceselor de producţie în unităţile existente prin eliminarea locurilor în­guste în fluxul tehnolo­gic, precum, şi prin gă­sirea de soluţii tehnice care să conducă la utili­zarea raţională a timpu­lui de lucru. In aceas­tă­­perioadă, se prevede obţinerea unor rezultate de importanţă deosebită printre care creşterea beneficiului cu 2,5 mili­arde lei, scăderea chel­tuielilor la 1 000 lei pro­ducţie marfă cu 4,6 la sută şi creşterea cu 28 la sută a productivităţii muncii. Intr-adevăr, este un plan de anvergură, dar avînd în vedere poten­ţialul uman şi material, succesele de seamă obţi­nute de colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri din industria lemnului în anii con­strucţiei socialiste, sar­cinile prevăzute sunt re­alizabile. !_ rmmm? U­, S-A TRAS CU... PREŞUL Venind în staţiunea Borsec, Rozalia Mălin­a de loc din Tîrnăveni, s-a gîndit că „odihna ac­tivă“ i-ar prii. F­apt pentru care, să nu stea chiar „cu mîinile-n sîn“, s-a apucat să-şi completeze un serviciu de tacîmuri. Aşa au început să dis­pară, în geamantanul propriu, cuţite, linguri, lin­guriţe, farfurii şi furculiţe. Pentru a reuşi să tra­gă pe cineva cu ... preşul, hoaţa şi-a însuşit şi cîţiva metri de covor din iută. Cînd să se urce în autobuz pentru a pleca „liniştită“ acasă, a fost percheziţionată, corpurile delicte fiind găsite a­­supra ei. In cadrul unui proces cu publicitate lărgită, la care au participat peste 500 de oaspeţi ai staţiunii, judecătoria din Topliţa a condam­nat-o la un an şi şase luni închiperă. BIGAMUL Numitul Szilágyi Iosif, de 37 ani, originar din comuna Ciumani, la vîrsta de 27 ani, mai precis în anul 1960 încheie prima sa căsătorie cu numi­ta Vlaic Cornelia, în faţa delegatului de stare ci­vilă al comunei Răstoliţa, din judeţul Mureş. După cîţiva ani, Szilágyi Iosif se angajează ca muncitor la fabrica de debitat buşteni din comu­na Sînsimion. Aici o cunoaşte pe numita Albert Iuliana pe care o ia în căsătorie, celebrarea a­­cestei căsătorii făcîndu-se de data aceasta în faţa delegatului de stare civilă al comunei Sînsimion la 5 noiembrie 1970. Deci, rezultatele acestor uşor încheiate căsătorii sînt: două neveste, două soacre şi (urmează), doi gardieni. ŞAMPANIA BUCLUCAŞA Neagu Ştefan, originar din Bucureşti, în cursul lunii ianuarie a.c. şi-a petrecut concediul de o­­dihnă în pitoreasca staţiune Băile Tuşnad. Şi deoarece i-a venit pofta să guste o butelie de şampanie, s-a hotărît să o sustragă din maga­zia de mină a restaurantului „Ciucaș“ din loca­litate. Astfel, în noaptea de 26 ianuarie 1971, profi­tând de faptul că geamul magaziei amintite era deschis, a sustras o sticlă cu șampanie și după ce a consumat-o, a mai sustras 3 sticle, însă nu a mai apucat să le consume, deoarece fusese prins în timp ce încerca să le ascundă. Șampania e dulce, dar cînd e furată devine amară... T. BONDOR I. VERES _1 ANUL IV. nr. 9­7 Combinatul siderurgic Galati RECRUTEAZĂ MUNCITORI NECALIFICAŢI CU STAGIUL MI­LITAR SATISFĂCUT si ŞCOALA GENERALA TERMINATA (7—8 ANI) PENTRU CALIFICARE IN MESERIA DE­­ cocsar SOLICITANTII SE VOR PREZENTA LA SERVICIUL INVA­­TAMINT PENTRU VIZITA MEDICALA SI INFORMATII SUPLI­MENTARE IN PERIOADA 12—17 APRILIE A.C. LIBRĂRIA DIN MIERCUREA-CIUC I pentru sezonul de vară, | 1 — 2 vînzători procentuali ! COMBINATUL SIDERURGIC GALATI RECRUTEAZĂ MUNCITORI NECALIFICAŢI, ABSOLVENŢI DE LICEU, CU STAGIUL MILITAR SATISFĂCUT, PENTRU CALI­FICARE PRIN CURSURI DE SPECIALIZARE POSTLICEALA IN MESERIILE­­ — lăcătuş — electrician SOLICITANTII SE VOR PREZENTA LA SERVICIUL INVA­­TAMINT PENTRU VIZITA MEDICALA ȘI INFORMAȚII SUPLI­MENTARE ÎN PERIOADA 12—17 APRILIE­

Next