Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)

1971-06-11 / nr. 1022

ANUL IV. nr. 1022 La zestrea satului contribuie toţi locuitorii In fiecare primăvară natura îşi înnoieşte veş­mintele luînd o altă în­făţişare, pe care ne place s-o acceptăm ca inedită, deşi în primăvara trecu­tă a fost la fel de fru­mos ca acum un an, sau ca acum doi ani. Şi sufletul nostru nu rămîne impasibil faţă de risipa de verde crud şi alb proaspăt cu care se împodo­besc dealurile şi cîmpii­­le, pădurile şi livezile. Generozităţii naturii, o­­mul îi răspunde în a­­ceeaşi măsură aducînd, prin hărnicia şi îndemî­­narea mîinilor sale, un surplus de frumuseţe aspectului cotidian al localităţilor. De fapt, prin activitatea sa, omul realizează tabloul pro­priu satului actual, tot­deauna mai proaspăt, mai prosper. Aşa cum arată la un moment dat, satul este oglinda gospo­darului, restrîngîndu-i imaginea dreaptă şi re­ală. Una din localităţile rurale ale judeţului nos­tru care poartă pecetea noului, este şi comuna Suseni. Sub îndrumarea directă a Comitetului de partid, a Consiliului popular comunal, gospo­darii de aici au început încă din primele zile ale anotimpului florilor să înlocuiască haina mo­horîtă a sfîrşitului de iarnă. Deşi acum e în­ceputul verii, lucrările de gospodărire şi înfru­museţare, atît în Suseni, cît şi în satele aparţină­toare — Valea Strîmbă, Chileni — continuă. O primă urgenţă a consti­tuit-o amenajarea şi în­treţinerea drumurilor comunale. în acest sens, circumscripţiile electo­rale, în frunte cu depu­taţii lor, au prestat zeci de ore de muncă patrio­tică la căratul şi îm­prăştiatul pietrei, la cu­răţirea şanţurilor şi re­pararea podeţelor. La aceste lucrări un mare ajutor a fost dat de Molnar Augustin şi To­­nat Anton, şefii celor două cariere de piatră din împrejurimi, care au asigurat transportul pietrei. Gospodinele nu s-au lăsat nici ele mai prejos, astfel că imacu­latele steluţe din ramu­rile pomilor au primit un corespondent croma­tic în albul alungit al gardurilor sau al case­lor proaspăt văruite. In satul aparţinător, Valea Strîmbă, acţiunile de înfrumuseţare au debu­­­ tat cu podirea trotuare­lor cu dale pe o lungi­­­­me de 3.000 metri. Lu­crările la căminul cul­tural, intrat în reparaţie capitală încă de anul trecut, au fost aproape terminate, datorită atît contribuţiei voluntare — circa 15.000 lei — cît şi muncii patriotice presta­te, în valoare de 80.000 lei. Micilor locuitori — elevilor — le-au rămas în grijă spaţiile verzi, parcurile şi rondurile de flori. Săptămîna primă­verii şi în acest an a fost pentru ei un minu­nat prilej de a contribui la zestrea estetică a co­munei. Aceste lucrări aparţin însă numai anului a­­cesta, reeditînd simţul gospodăresc şi hărnicia unei colectivităţi ambi­ţioase să-şi situeze co­muna printre cele frun­taşe. Măsura precisă a realizărilor din ultimii cinci ani a fost bogat i­­lustrată în expoziţia or­ganizată de comisia de propagandă de pe lîngă comitetul comunal de partid — secretar Fülöp Ladislau. De asemenea, au contribuit la amena­jarea ei profesorii Krisz­­tai Ludovic, Fodor A­­lexandru, muncitorii Ke­resztes Ioan, Bajko La­dislau şi alţii. Pe harta comunei, prin mici fo­tografii şi beculeţe, sunt indicate obiectivele so­­cial-culturale şi admi­nistrative ridicate în di­ferite localităţi: case de naştere la Suseni şi Valea Strîmbă, circum­scripţia veterinară la Suseni, şcoală la Liban, clădiri ale C.A.P. sau cooperativei de consum, sunt numai cîteva dintre acestea. Două machete deosebit de reuşite, re­­prezentînd cele două ca­riere de piatră de la Suseni şi Chileni, sunt completate de grafice a­­le producţiei globale, sa­lariului mediu lunar. Un n­umăr mare de fotogra­fii realizează un panora­mic al activităţilor coti­diene depuse de nişte oameni harnici, antre­naţi în ritmul susţinut al unor profunde trans­formări. N. ŞANDRU Din activitatea consiliilor populare O nouă „șarjă“ de pîine la Cristuru Secuiesc De aproape două săp­­tăm­îni, campionatul ju­deţean de fotbal a luat sfîrşit. Campioana se cunoaşte: Minerul Mier­curea-Ciuc. Dar, majo­ritatea suporterilor a­­cestei echipe — şi nu numai ei — se întrea­bă acum dacă, şi cum va promova Minerul în divizia C, în cele ce ur­mează, vom încerca să răspundem la această întrebare. Dar, de la bun început trebuie să menţionăm, că încă nu a fost luată o hotărîre definitivă în sensul c­e­­lor de mai jos, de către Biroul federal, fiind po­sibile încă unele modi­ficări. Analizînd situaţia e­­chipelor divizionare C­­de fotbal, ţinînd cont de faptul că actuala structură organizatorică e neeconomicoasă şi nu mai corespunde actua­lei situaţii, conducerea federaţiei noastre de specialitate a studiat posibilitatea creării u­­nei noi structuri orga­nizatorice pentru vii­toarea ediţie a campio­natului. Ideea de bază este axată pe concentrarea — pe cît posibil — pe un spaţiu redus a echi­pelor din serii. Dar a­­ceasta nu se poate face decît mărind numărul divizionarelor C. Există două variante. Prima, prevede înfiinţarea a 10 serii cu cîte 16 e­hi­pe, iar a doua preconi­zează înfiinţarea a 12­ serii cu cîte 14 echipe. Astfel, s-ar modifica şi sistemul de promovare şi retrogradns.p, urmînd ca din fiecare­­ actuală serie să retrogradeze numai ultima clasată, iar formaţiile clasate pe primul loc în campiona­tele judeţene, să fie in­cluse de la toamnă în divizia O, fără a mai fi nevoite să susţină me­ciuri de baraj. Aşadar, prin punerea în aplicare a acestei noi formule organizato­rice, urmează ca Mine­rul Miercurea-Ciuc să participe de la toamnă în campionatul diviziei C. Sperăm, totodată, că şi Unirea Cristuru Se­cuiesc va izbuti să se menţină pe mai depar­te în această divizie. Astfel, în judeţul nostru ar urma să activeze cinci echipe diviziona­re C, care, după toate probabilităţile, vor juca în aceeaşi serie cu e­­chipele din judeţele Braşov şi Covasna. S-ar reduce astfel în mod considerabil şi distan­ţele pe care aceste e­­chipe trebuiau să le străbată cu ocazia de­plasărilor. Dar, să aș­teptăm hotărîrea Birou­lui federal. T. RAZVAN IN­ FOTBAL S FOTBAL O NOUĂ STRUCTURĂ ORGANIZATORICĂ A DIVIZIEI C ? S-a încheiat campionatul municipal Zilele trecute, la Odorheiu Secuiesc, s-a în­cheiat campionatul municipal­ de fotbal, edi­ţia 1970—1971. In urma rezultatelor obţinute, echipa de fotbal a asociaţiei sportive Confecţia Odorheiu Secuiesc s-a clasat pe primul loc, cu drept de participare în campionatul judeţean. IATĂ ȘI CLASAMENTUL FINAL : 1.Confecţia 1275 032—1119 2.Budvar Hoghia 1281 332—1817 3.Tehnoutilaj 1271 425—1915 4.Bradul Feliceni 1270 533—1414 5.Constructorul 1243 511—2211 (4.Harghita II. 1221 9 9—305 7.Fabrica de aţă 121110­­—293 HARGHITEI ­ Precipitaţiile abun­dente şi oscilaţiile frec­vente de temperatură din acest an favorizează apariţia manei la cultu­rile de cartofi. Avînd în vedere fap­tul că judeţul Harghita este cunoscut ca mare producător de cartofi, cultivînd această plantă pe o suprafaţă de circa 22.000 hectare, combate­rea bolilor şi a dăunăto­rilor trebuie considerată ca o datorie patriotică, de onoare. Este impor­tant de subliniat faptul că printr-o combatere raţională a bolilor la cartofi, judeţul Harghita poate avea o producţie cu cel puţin 35 la sută mai mare, ceea ce în­seamnă un venit în plus de peste 130 milioane lei. Pentru a face faţă ne­cesităţilor din acest an, Direcţia generală a agri­culturii din judeţul Harghita, prin organele sale de specialitate, a e­­laborat un plan de mă­suri pentru combaterea manei şi a gîndacului de Colorado la cartofi, prin care se asigură produse­le necesare pentru apli­carea tratamentelor. Mi­nisterul Agriculturii, In­dustriei Alimentare şi Apelor, a planificat la dispoziţia judeţului Har­ghita un număr de avioane şi elicoptere care în timp scurt vor aplica tratamentele pre­văzute. Dintre acestea, un avion lucrează deja în raza centrului de pro­tecţia plantelor din O­­dorheiu Secuiesc şi Cris­­turu Secuiesc. Pe lîngă aceste avioane, este ne­cesar să se folosească la maximum de capacitate aparatele şi maşinile de stropit şi prăfuit. Este de datoria întreprinderi­lor de mecanizare,, tip. întreg judeţul, să pună în, funcţie imediativ toate, aceste maşini, spre a fi utilizate la maximum posibil. In aceste zile, ne gă­sim în pragul aplicării primelor tratamente, de aceea toţi cultivatorii de cartofi să fie foarte a­­tenţi, să urmărească bu­letinele de avertizare şi, în acelaşi, timp, să-şi controleze culturile pro­prii, pentru a­ observa a­­pariţia primelor pete de mană. De curînd, staţi­ile de avertizare au pri­mit din partea ministe­rului, cîteva mil­iogra­­fe, adică aparate care înregistrează temperatu­ra, umiditatea şi averti­zează condiţiile de apa­riţie a manei. Aceste a­­parate trebuie reglate , corespunzător şi utiliza­te cu pricepere şi grijă deosebită. In judeţul Harghita, s-a dat deja avertizarea pentru combaterea ma­nei pentru zona Odorhe­­iu Secuiesc şi Cristuru Secuiesc, şi foarte cu­rînd, urmează la rînd celelalte zone, fiind po­sibil ca pînă la 15—20 iunie a.c. să fie dată a­­vertizarea pentru primul tratament împotriva manei, inclusiv la soiu­rile tardive. In interesul specialiş­tilor de la unităţile pro­ducătoare de cartofi, a­­tragem atenţia asupra necesităţii unui control fitosanitar în lanurile de cartofi, care trebuie exe­cutat minuţios, pe baze ştiinţifice şi nu în mod superficial. Este greşit a căuta primele pete de rrţşi)şi ,la gîciuţ ,vegetativ,,, deoarece în cazul infec­­ţiei sistemice, care pro­­­vine de la tuberculii de sămînţă mânaţi, petele de mană apar prima da­tă pe nişte lujeri secun­dari, la baza tulpinei. Frunzele acestor lujeri se încarcă repede cu spori de mană, care fi­­­ind la baza tufelor de cartofi, scapă observaţi­ilor de suprafaţă, d­ar tocmai de la acest nivel, sporii de ciuperci se îm­prăştie, mai ales pe vre­me ploioasă, şi infestea­ză frunzele plantelor ve­cine şi astfel boala se extinde. Acest moment trebuie prins şi să pre­venim prin stropiri pri­mele infecţii de răspîn­­dire a bolii. împotriva manei, pri­ma stropire o putem fa­ce cu produsul Zineb, în concentraţie de 0,30—4 la sută sau cu Captan 0,2 la sută. A doua stro­pire se va face la 7—10 zile după prima, sau chiar mai mult, în func­ţie de mersul vremii. Dacă ploaia a spălat so­luţia, se repetă stropirea cu acelaşi preparat. A treia stropire, sau ultima, se execută cu zeamă bordeleză în con­centraţie de 0,75 la sută sau de 1 la sută. In­ cazul cînd stropiri­le se execută cu maşini terestre, să folosim lan­cea care pulverizează soluţia de jos în sus şi scaldă mai bine suprafa­ţa frunzelor. Zinebul se poate amesteca cu zea­ma bordeleză în raport de 2 :1 şi la ultima stro­pire de 1:2. Pentru a­­derență se recomandă să adăugăm produsul De-I termin In concentraţie de­ 0,25—0,3 la sută.­­ Dacă tratamentele îm­potriva manei se cone­xează cu acelea împotri­va gîndacului de Colo­rado, Zinebul se va a­­mesteca cu Detox 25 şi Lindatox 20, iar dacă se combate numai gînda­­cul, se poate prăfui cu un amestec de Detox 5 cu Lindatox 3 în pro­porţii egale. Efecte foarte bune pentru combaterea ma­nei la cartofi se pot ob­ţine prin utilizarea pre­paratelor de oxiclorură de cupru în concentra­ţie de 0,5 la sută sau de Maneozeb (Dithane M) în concentraţie de 0,2— 0,3 la sută. Ambele pre­parate pot fi amesteca­te cu insecticide împo­triva gîndacului de Co­lorado, după indicaţiile de mai sus. O atenţie deosebită va trebui să acordăm lotu­rilor semincere, în care nu trebuie să admitem existenţa nici unui para­zit, pentru a produce tuberculi liberi de ma­nă, asigurînd pentru a­­nul următor culturi mai curate şi productive, re­colte mari şi sănătoase, îndrumări pentru bu­na aplicare a tratamen­telor, precum şi sprijin pentru aprovizionarea cu produsele chimice necesare, se pot obţine de către unităţile agri­cole cooperatiste şi de stat de la laboratorul de protecţia plantelor din Miercurea-Ciuc, ca­re răspunde pe plan ju­deţean de această cam­panie de mare importan­ţă economică. Dr. ALEXANDRU NEAGU Mana cartofului trebuie combătută cu maximum de eficienţă SFATUL SPECIALISTULUI Culturile se prezintă bine, dar recolta depinde de felul cum le îngrijim locurile şi nu în fiecare cooperativă agricolă de producţie sunt văzute astfel lucrurile.. Am pu­tut constata îndeajuns, cu­ ocazia deplasărilor pe teren, că şi atunci cînd timpul ar fi per­mis reluarea prăşitului, conducerile unor coope­rative se complăceau cu situaţia înregistrată, in­vocând tot felul de scu­ze şi explicaţii. Aşa se explică faptul că unele unităţi agricole conti­nuă să dispună de su­prafeţe întinse care n-au fost supuse încă nici primei praşile.­­Amintim printre acestea unităţile agricole cooperatiste din Mădăraş, Valea Strîm­bă, Leliceni, Tăuleni- Ciuc, Remetea şi altele, care la ora actuală au încă între 50—70 hecta­re suprafeţe neprăşite. Un lucru este cert. Chiar dacă timpul con­tinuă să se menţină şi pe mai departe nu toc­mai favorabil lucrărilor de întreţinere a cultu­rilor, intervalele dintre timpul favorabil şi cel ploios, aşa-zisele feres­tre, trebuie folosite cu maximum de eficienţă, mobilizînd în acest scop toate forţele existente,, pentru finalizarea unei acţiuni de mare impor­tanţă pentru soarta re­coltei viitoare. (Urmare din pag. 1) a tuturor lucrărilor le­gate­ de întreținerea e­­xemplară a culturilor de primăvară. Dar, din păcate, nu în toate ­i DEZBATERE: Proiectul de lege (Urmare din pag. 1) asupra nivelului pro­ductivităţii muncii, mai in cazul cînd rezul- Cîteva cuvinte în le­­tă o influență pozitivă gătură cu mult discuta­ naiHIMIHIWHII ta problemă a exportu­lui. In prezent, planuri­le de export ale între­prinderilor de industrie locală sunt stabilite de către forurile tutelare, dar practica a dovedit că, de cele mai multe ori, nerealizarea acestui plan se datoreşte exclu­siv neacoperirii lui ■ cu contracte de către între­prinderile de comerţ ex­terior. Din acest motiv se ajunge la o situaţie injustă, cum este pena­lizarea salariaţilor, deşi este evident că, în aces­te condiţii realizarea planului de export, nu depinde de ei. Referitor la această problemă, aş propune ca pe viitor pla­nul de export să nu fie acceptat decît dacă el este acoperit în întregi­me cu contracte, iar în cazul că organizaţiile de comerţ exterior nu pot asigura acest lucru, să rămînă la latitudinea întreprinderilor încheie­rea directă a contracte­lor cu partenerii stră­ini. In ceea ce priveşte di­recţiile industriei locale, aş propune ca şi acestea să beneficieze de statut de centrală, subordonate consiliilor populare ju­deţene. . Momentan, deşi direcţia noastră are o activitate asemănătoare cu a unei centrale sau combinat, totuşi, în a­­numite privinţe, cum ar fi elaborarea indicatori­lor de plan, sistemul de aprovizionare etc. nu a­­re autonomia necesară. De asemenea, direcția nu dispune de un apa­rat propriu care să per­mită efectuarea unei în­­drumări și a unui con­trol eficient. FOTBAL • FOTBAL Divizia A NIMIC NU S-A SCHIMBA­T Cuplajul, ca niciodată, a concentrat tot farme­cul etapei: un meci ho­­tărîtor pentru bancari, care saltă ca o minge, fără a reuși să se des­prindă de locul rezervat candidatului la retro­gradare ; și meciul vede­tă, sortit a desemna, sau mai bine-zis a apropia una dintre echipe de ti­tlul de campioană. Primele minute ne-au adus pe ecran — tele­viziunea şi-a pus 5 echi­­camere ca, in final, să nu ne dea mai mult ca de obicei — nişte jucă­tori porniţi pe exersarea pasei, parcă finind cu o­­rice preţ să se impună în faţa lui Angelo Nicu­­lescu, şi alţii arborind echipamente de culoa­rea albastră, precum le e şi soarta. Şi dintr-o astfel de lecţie pentru adormire, nu putea ieşi altceva decit un egal, salutat şi acesta pentru punctul de aur adus bancarilor. Păcat insă că acest aur nu a rezistat mai mult de două ore, după care s-a devalori­zat pină a-şi pierde de­finitiv valoarea. Pentru că egaluri se pot face şi pe alte stadioane, nu nu­mai pe cele din Bucu­reşti. Au dovedit-o fero­viarii clujeni in inima Băniei, acolo unde mulţi se aşteptau ca ei să plă­tească oalele sparte du­minica trecută la Cluj, au mai dovedit-o şi bă­căuanii, care nu s-au lă­sat pină nu au plecat cu un punct de la Bra­şov. Adăugind acestor remize, victoriile obţinu­te de Jiul­­ Naidin a repetat figura semnînd cele două goluri, victi­ma de data aceasta fiind Mihai Ionescu — F. C. Argeş, cu un Dobrin ca­re se simte în largul lui doar acasă — „U“ Cluj, care a stopat cursa marinarilor spre locul III, la subsolul clasa­mentului poziţiile ră­­min ca şi in etapa precedentă. (Asta pa­re să fie soarta ban­carilor în acest an : fa­limentul). Cel de-al doilea meci al cuplajului a pus faţă in faţă două echipe care au uitat peste noapte de lipsa de formă pe care o acuzau şi au pornit lupta, decise fiecare să obţină victoria dătătoa­re de speranţe. Drept urmare ne-au oferit o primă repriză de încleş­tării, in care perechile de mijlocaşi au excelat. A trebuit să vină repri­za a doua, aceea care a răscumpărat, de altfel, întregul cuplaj, şi mai a­­les intrarea nefericită a lui Pop, soldată cu scoa­terea pe targă a căpita­nului dinamoviştilor. Marcaţi de accidentul căpitanului, dinamoviş­­tii au pierdut controlul jocului şi, folosind mo­mentul, giuleştenii for­ţează reuşind să înscrie un gol de toată frumu­seţea. Meciul părea ju­cat, Eftimie Ionescu făcea şi pregătirile pentru „ungerea“ no­ului lider, cînd a ve­nit acţiunea aceea splendidă, care ne-a fă­cut să tresărim la lo­vitura de cap a lui Du­­mitrache, după care mingea a ajuns in bară. Dar Răducanu nu a a­­vut timp să răsufle o u­­şurare că pe fază Luces­­cu, restabileşte echili­brul, făcînd ca şi tabela de marcaj să reflecte si­tuaţia de pe teren. Aşadar şi sus, ordinea ocupantelor şi diferenţa de puncte au rămas a­­celeaşi... Doar o apari­ţie bizară a stegarilor pe locul III, cam puţin pen­tru cite aşteptam de la această etapă plasată la mijlocul săptăminii, in ziua de miercuri, cînd totul e posibil... I. NETE Pag. 3 AUTOBAZA DE TRANSPORT AUTO MIERCUREA-CIUC recrutează tineri pentru examen de admitere la „Grupul şcolar Cluj“ pentru urmă- t toarele meserii : — LĂCĂTUŞI MECANICI-AUTO ;­­ — ELECTRICIENI-AUTO ; — TINICHIGII.­­ Termenul de înscriere : 15 iunie 1971. Se pot prezenta absolvenţii şcolii generale de 8—10 ani, din oraşul­­ Miercurea-Ciuc şi din comunele apropiate. Informaţii suplimentare la resortul tehnic al Autobazei. Telefon 13­55. f­e!?

Next