Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)
1971-06-11 / nr. 1022
ANUL IV. nr. 1022 La zestrea satului contribuie toţi locuitorii In fiecare primăvară natura îşi înnoieşte veşmintele luînd o altă înfăţişare, pe care ne place s-o acceptăm ca inedită, deşi în primăvara trecută a fost la fel de frumos ca acum un an, sau ca acum doi ani. Şi sufletul nostru nu rămîne impasibil faţă de risipa de verde crud şi alb proaspăt cu care se împodobesc dealurile şi cîmpiile, pădurile şi livezile. Generozităţii naturii, omul îi răspunde în aceeaşi măsură aducînd, prin hărnicia şi îndemînarea mîinilor sale, un surplus de frumuseţe aspectului cotidian al localităţilor. De fapt, prin activitatea sa, omul realizează tabloul propriu satului actual, totdeauna mai proaspăt, mai prosper. Aşa cum arată la un moment dat, satul este oglinda gospodarului, restrîngîndu-i imaginea dreaptă şi reală. Una din localităţile rurale ale judeţului nostru care poartă pecetea noului, este şi comuna Suseni. Sub îndrumarea directă a Comitetului de partid, a Consiliului popular comunal, gospodarii de aici au început încă din primele zile ale anotimpului florilor să înlocuiască haina mohorîtă a sfîrşitului de iarnă. Deşi acum e începutul verii, lucrările de gospodărire şi înfrumuseţare, atît în Suseni, cît şi în satele aparţinătoare — Valea Strîmbă, Chileni — continuă. O primă urgenţă a constituit-o amenajarea şi întreţinerea drumurilor comunale. în acest sens, circumscripţiile electorale, în frunte cu deputaţii lor, au prestat zeci de ore de muncă patriotică la căratul şi împrăştiatul pietrei, la curăţirea şanţurilor şi repararea podeţelor. La aceste lucrări un mare ajutor a fost dat de Molnar Augustin şi Tonat Anton, şefii celor două cariere de piatră din împrejurimi, care au asigurat transportul pietrei. Gospodinele nu s-au lăsat nici ele mai prejos, astfel că imaculatele steluţe din ramurile pomilor au primit un corespondent cromatic în albul alungit al gardurilor sau al caselor proaspăt văruite. In satul aparţinător, Valea Strîmbă, acţiunile de înfrumuseţare au debu tat cu podirea trotuarelor cu dale pe o lungime de 3.000 metri. Lucrările la căminul cultural, intrat în reparaţie capitală încă de anul trecut, au fost aproape terminate, datorită atît contribuţiei voluntare — circa 15.000 lei — cît şi muncii patriotice prestate, în valoare de 80.000 lei. Micilor locuitori — elevilor — le-au rămas în grijă spaţiile verzi, parcurile şi rondurile de flori. Săptămîna primăverii şi în acest an a fost pentru ei un minunat prilej de a contribui la zestrea estetică a comunei. Aceste lucrări aparţin însă numai anului acesta, reeditînd simţul gospodăresc şi hărnicia unei colectivităţi ambiţioase să-şi situeze comuna printre cele fruntaşe. Măsura precisă a realizărilor din ultimii cinci ani a fost bogat ilustrată în expoziţia organizată de comisia de propagandă de pe lîngă comitetul comunal de partid — secretar Fülöp Ladislau. De asemenea, au contribuit la amenajarea ei profesorii Krisztai Ludovic, Fodor Alexandru, muncitorii Keresztes Ioan, Bajko Ladislau şi alţii. Pe harta comunei, prin mici fotografii şi beculeţe, sunt indicate obiectivele social-culturale şi administrative ridicate în diferite localităţi: case de naştere la Suseni şi Valea Strîmbă, circumscripţia veterinară la Suseni, şcoală la Liban, clădiri ale C.A.P. sau cooperativei de consum, sunt numai cîteva dintre acestea. Două machete deosebit de reuşite, reprezentînd cele două cariere de piatră de la Suseni şi Chileni, sunt completate de grafice ale producţiei globale, salariului mediu lunar. Un număr mare de fotografii realizează un panoramic al activităţilor cotidiene depuse de nişte oameni harnici, antrenaţi în ritmul susţinut al unor profunde transformări. N. ŞANDRU Din activitatea consiliilor populare O nouă „șarjă“ de pîine la Cristuru Secuiesc De aproape două săptămîni, campionatul judeţean de fotbal a luat sfîrşit. Campioana se cunoaşte: Minerul Miercurea-Ciuc. Dar, majoritatea suporterilor acestei echipe — şi nu numai ei — se întreabă acum dacă, şi cum va promova Minerul în divizia C, în cele ce urmează, vom încerca să răspundem la această întrebare. Dar, de la bun început trebuie să menţionăm, că încă nu a fost luată o hotărîre definitivă în sensul celor de mai jos, de către Biroul federal, fiind posibile încă unele modificări. Analizînd situaţia echipelor divizionare Cde fotbal, ţinînd cont de faptul că actuala structură organizatorică e neeconomicoasă şi nu mai corespunde actualei situaţii, conducerea federaţiei noastre de specialitate a studiat posibilitatea creării unei noi structuri organizatorice pentru viitoarea ediţie a campionatului. Ideea de bază este axată pe concentrarea — pe cît posibil — pe un spaţiu redus a echipelor din serii. Dar aceasta nu se poate face decît mărind numărul divizionarelor C. Există două variante. Prima, prevede înfiinţarea a 10 serii cu cîte 16 ehipe, iar a doua preconizează înfiinţarea a 12 serii cu cîte 14 echipe. Astfel, s-ar modifica şi sistemul de promovare şi retrogradns.p, urmînd ca din fiecare actuală serie să retrogradeze numai ultima clasată, iar formaţiile clasate pe primul loc în campionatele judeţene, să fie incluse de la toamnă în divizia O, fără a mai fi nevoite să susţină meciuri de baraj. Aşadar, prin punerea în aplicare a acestei noi formule organizatorice, urmează ca Minerul Miercurea-Ciuc să participe de la toamnă în campionatul diviziei C. Sperăm, totodată, că şi Unirea Cristuru Secuiesc va izbuti să se menţină pe mai departe în această divizie. Astfel, în judeţul nostru ar urma să activeze cinci echipe divizionare C, care, după toate probabilităţile, vor juca în aceeaşi serie cu echipele din judeţele Braşov şi Covasna. S-ar reduce astfel în mod considerabil şi distanţele pe care aceste echipe trebuiau să le străbată cu ocazia deplasărilor. Dar, să așteptăm hotărîrea Biroului federal. T. RAZVAN IN FOTBAL S FOTBAL O NOUĂ STRUCTURĂ ORGANIZATORICĂ A DIVIZIEI C ? S-a încheiat campionatul municipal Zilele trecute, la Odorheiu Secuiesc, s-a încheiat campionatul municipal de fotbal, ediţia 1970—1971. In urma rezultatelor obţinute, echipa de fotbal a asociaţiei sportive Confecţia Odorheiu Secuiesc s-a clasat pe primul loc, cu drept de participare în campionatul judeţean. IATĂ ȘI CLASAMENTUL FINAL : 1.Confecţia 1275 032—1119 2.Budvar Hoghia 1281 332—1817 3.Tehnoutilaj 1271 425—1915 4.Bradul Feliceni 1270 533—1414 5.Constructorul 1243 511—2211 (4.Harghita II. 1221 9 9—305 7.Fabrica de aţă 121110—293 HARGHITEI Precipitaţiile abundente şi oscilaţiile frecvente de temperatură din acest an favorizează apariţia manei la culturile de cartofi. Avînd în vedere faptul că judeţul Harghita este cunoscut ca mare producător de cartofi, cultivînd această plantă pe o suprafaţă de circa 22.000 hectare, combaterea bolilor şi a dăunătorilor trebuie considerată ca o datorie patriotică, de onoare. Este important de subliniat faptul că printr-o combatere raţională a bolilor la cartofi, judeţul Harghita poate avea o producţie cu cel puţin 35 la sută mai mare, ceea ce înseamnă un venit în plus de peste 130 milioane lei. Pentru a face faţă necesităţilor din acest an, Direcţia generală a agriculturii din judeţul Harghita, prin organele sale de specialitate, a elaborat un plan de măsuri pentru combaterea manei şi a gîndacului de Colorado la cartofi, prin care se asigură produsele necesare pentru aplicarea tratamentelor. Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, a planificat la dispoziţia judeţului Harghita un număr de avioane şi elicoptere care în timp scurt vor aplica tratamentele prevăzute. Dintre acestea, un avion lucrează deja în raza centrului de protecţia plantelor din Odorheiu Secuiesc şi Cristuru Secuiesc. Pe lîngă aceste avioane, este necesar să se folosească la maximum de capacitate aparatele şi maşinile de stropit şi prăfuit. Este de datoria întreprinderilor de mecanizare,, tip. întreg judeţul, să pună în, funcţie imediativ toate, aceste maşini, spre a fi utilizate la maximum posibil. In aceste zile, ne găsim în pragul aplicării primelor tratamente, de aceea toţi cultivatorii de cartofi să fie foarte atenţi, să urmărească buletinele de avertizare şi, în acelaşi, timp, să-şi controleze culturile proprii, pentru a observa apariţia primelor pete de mană. De curînd, staţiile de avertizare au primit din partea ministerului, cîteva miliografe, adică aparate care înregistrează temperatura, umiditatea şi avertizează condiţiile de apariţie a manei. Aceste aparate trebuie reglate , corespunzător şi utilizate cu pricepere şi grijă deosebită. In judeţul Harghita, s-a dat deja avertizarea pentru combaterea manei pentru zona Odorheiu Secuiesc şi Cristuru Secuiesc, şi foarte curînd, urmează la rînd celelalte zone, fiind posibil ca pînă la 15—20 iunie a.c. să fie dată avertizarea pentru primul tratament împotriva manei, inclusiv la soiurile tardive. In interesul specialiştilor de la unităţile producătoare de cartofi, atragem atenţia asupra necesităţii unui control fitosanitar în lanurile de cartofi, care trebuie executat minuţios, pe baze ştiinţifice şi nu în mod superficial. Este greşit a căuta primele pete de rrţşi)şi ,la gîciuţ ,vegetativ,,, deoarece în cazul infecţiei sistemice, care provine de la tuberculii de sămînţă mânaţi, petele de mană apar prima dată pe nişte lujeri secundari, la baza tulpinei. Frunzele acestor lujeri se încarcă repede cu spori de mană, care fiind la baza tufelor de cartofi, scapă observaţiilor de suprafaţă, dar tocmai de la acest nivel, sporii de ciuperci se împrăştie, mai ales pe vreme ploioasă, şi infestează frunzele plantelor vecine şi astfel boala se extinde. Acest moment trebuie prins şi să prevenim prin stropiri primele infecţii de răspîndire a bolii. împotriva manei, prima stropire o putem face cu produsul Zineb, în concentraţie de 0,30—4 la sută sau cu Captan 0,2 la sută. A doua stropire se va face la 7—10 zile după prima, sau chiar mai mult, în funcţie de mersul vremii. Dacă ploaia a spălat soluţia, se repetă stropirea cu acelaşi preparat. A treia stropire, sau ultima, se execută cu zeamă bordeleză în concentraţie de 0,75 la sută sau de 1 la sută. In cazul cînd stropirile se execută cu maşini terestre, să folosim lancea care pulverizează soluţia de jos în sus şi scaldă mai bine suprafaţa frunzelor. Zinebul se poate amesteca cu zeama bordeleză în raport de 2 :1 şi la ultima stropire de 1:2. Pentru aderență se recomandă să adăugăm produsul De-I termin In concentraţie de 0,25—0,3 la sută. Dacă tratamentele împotriva manei se conexează cu acelea împotriva gîndacului de Colorado, Zinebul se va amesteca cu Detox 25 şi Lindatox 20, iar dacă se combate numai gîndacul, se poate prăfui cu un amestec de Detox 5 cu Lindatox 3 în proporţii egale. Efecte foarte bune pentru combaterea manei la cartofi se pot obţine prin utilizarea preparatelor de oxiclorură de cupru în concentraţie de 0,5 la sută sau de Maneozeb (Dithane M) în concentraţie de 0,2— 0,3 la sută. Ambele preparate pot fi amestecate cu insecticide împotriva gîndacului de Colorado, după indicaţiile de mai sus. O atenţie deosebită va trebui să acordăm loturilor semincere, în care nu trebuie să admitem existenţa nici unui parazit, pentru a produce tuberculi liberi de mană, asigurînd pentru anul următor culturi mai curate şi productive, recolte mari şi sănătoase, îndrumări pentru buna aplicare a tratamentelor, precum şi sprijin pentru aprovizionarea cu produsele chimice necesare, se pot obţine de către unităţile agricole cooperatiste şi de stat de la laboratorul de protecţia plantelor din Miercurea-Ciuc, care răspunde pe plan judeţean de această campanie de mare importanţă economică. Dr. ALEXANDRU NEAGU Mana cartofului trebuie combătută cu maximum de eficienţă SFATUL SPECIALISTULUI Culturile se prezintă bine, dar recolta depinde de felul cum le îngrijim locurile şi nu în fiecare cooperativă agricolă de producţie sunt văzute astfel lucrurile.. Am putut constata îndeajuns, cu ocazia deplasărilor pe teren, că şi atunci cînd timpul ar fi permis reluarea prăşitului, conducerile unor cooperative se complăceau cu situaţia înregistrată, invocând tot felul de scuze şi explicaţii. Aşa se explică faptul că unele unităţi agricole continuă să dispună de suprafeţe întinse care n-au fost supuse încă nici primei praşile.Amintim printre acestea unităţile agricole cooperatiste din Mădăraş, Valea Strîmbă, Leliceni, Tăuleni- Ciuc, Remetea şi altele, care la ora actuală au încă între 50—70 hectare suprafeţe neprăşite. Un lucru este cert. Chiar dacă timpul continuă să se menţină şi pe mai departe nu tocmai favorabil lucrărilor de întreţinere a culturilor, intervalele dintre timpul favorabil şi cel ploios, aşa-zisele ferestre, trebuie folosite cu maximum de eficienţă, mobilizînd în acest scop toate forţele existente,, pentru finalizarea unei acţiuni de mare importanţă pentru soarta recoltei viitoare. (Urmare din pag. 1) a tuturor lucrărilor legate de întreținerea exemplară a culturilor de primăvară. Dar, din păcate, nu în toate i DEZBATERE: Proiectul de lege (Urmare din pag. 1) asupra nivelului productivităţii muncii, mai in cazul cînd rezul- Cîteva cuvinte în letă o influență pozitivă gătură cu mult discuta naiHIMIHIWHII ta problemă a exportului. In prezent, planurile de export ale întreprinderilor de industrie locală sunt stabilite de către forurile tutelare, dar practica a dovedit că, de cele mai multe ori, nerealizarea acestui plan se datoreşte exclusiv neacoperirii lui ■ cu contracte de către întreprinderile de comerţ exterior. Din acest motiv se ajunge la o situaţie injustă, cum este penalizarea salariaţilor, deşi este evident că, în aceste condiţii realizarea planului de export, nu depinde de ei. Referitor la această problemă, aş propune ca pe viitor planul de export să nu fie acceptat decît dacă el este acoperit în întregime cu contracte, iar în cazul că organizaţiile de comerţ exterior nu pot asigura acest lucru, să rămînă la latitudinea întreprinderilor încheierea directă a contractelor cu partenerii străini. In ceea ce priveşte direcţiile industriei locale, aş propune ca şi acestea să beneficieze de statut de centrală, subordonate consiliilor populare judeţene. . Momentan, deşi direcţia noastră are o activitate asemănătoare cu a unei centrale sau combinat, totuşi, în anumite privinţe, cum ar fi elaborarea indicatorilor de plan, sistemul de aprovizionare etc. nu are autonomia necesară. De asemenea, direcția nu dispune de un aparat propriu care să permită efectuarea unei îndrumări și a unui control eficient. FOTBAL • FOTBAL Divizia A NIMIC NU S-A SCHIMBAT Cuplajul, ca niciodată, a concentrat tot farmecul etapei: un meci hotărîtor pentru bancari, care saltă ca o minge, fără a reuși să se desprindă de locul rezervat candidatului la retrogradare ; și meciul vedetă, sortit a desemna, sau mai bine-zis a apropia una dintre echipe de titlul de campioană. Primele minute ne-au adus pe ecran — televiziunea şi-a pus 5 echicamere ca, in final, să nu ne dea mai mult ca de obicei — nişte jucători porniţi pe exersarea pasei, parcă finind cu orice preţ să se impună în faţa lui Angelo Niculescu, şi alţii arborind echipamente de culoarea albastră, precum le e şi soarta. Şi dintr-o astfel de lecţie pentru adormire, nu putea ieşi altceva decit un egal, salutat şi acesta pentru punctul de aur adus bancarilor. Păcat insă că acest aur nu a rezistat mai mult de două ore, după care s-a devalorizat pină a-şi pierde definitiv valoarea. Pentru că egaluri se pot face şi pe alte stadioane, nu numai pe cele din Bucureşti. Au dovedit-o feroviarii clujeni in inima Băniei, acolo unde mulţi se aşteptau ca ei să plătească oalele sparte duminica trecută la Cluj, au mai dovedit-o şi băcăuanii, care nu s-au lăsat pină nu au plecat cu un punct de la Braşov. Adăugind acestor remize, victoriile obţinute de Jiul Naidin a repetat figura semnînd cele două goluri, victima de data aceasta fiind Mihai Ionescu — F. C. Argeş, cu un Dobrin care se simte în largul lui doar acasă — „U“ Cluj, care a stopat cursa marinarilor spre locul III, la subsolul clasamentului poziţiile rămin ca şi in etapa precedentă. (Asta pare să fie soarta bancarilor în acest an : falimentul). Cel de-al doilea meci al cuplajului a pus faţă in faţă două echipe care au uitat peste noapte de lipsa de formă pe care o acuzau şi au pornit lupta, decise fiecare să obţină victoria dătătoare de speranţe. Drept urmare ne-au oferit o primă repriză de încleştării, in care perechile de mijlocaşi au excelat. A trebuit să vină repriza a doua, aceea care a răscumpărat, de altfel, întregul cuplaj, şi mai ales intrarea nefericită a lui Pop, soldată cu scoaterea pe targă a căpitanului dinamoviştilor. Marcaţi de accidentul căpitanului, dinamoviştii au pierdut controlul jocului şi, folosind momentul, giuleştenii forţează reuşind să înscrie un gol de toată frumuseţea. Meciul părea jucat, Eftimie Ionescu făcea şi pregătirile pentru „ungerea“ noului lider, cînd a venit acţiunea aceea splendidă, care ne-a făcut să tresărim la lovitura de cap a lui Dumitrache, după care mingea a ajuns in bară. Dar Răducanu nu a avut timp să răsufle o uşurare că pe fază Lucescu, restabileşte echilibrul, făcînd ca şi tabela de marcaj să reflecte situaţia de pe teren. Aşadar şi sus, ordinea ocupantelor şi diferenţa de puncte au rămas aceleaşi... Doar o apariţie bizară a stegarilor pe locul III, cam puţin pentru cite aşteptam de la această etapă plasată la mijlocul săptăminii, in ziua de miercuri, cînd totul e posibil... I. NETE Pag. 3 AUTOBAZA DE TRANSPORT AUTO MIERCUREA-CIUC recrutează tineri pentru examen de admitere la „Grupul şcolar Cluj“ pentru urmă- t toarele meserii : — LĂCĂTUŞI MECANICI-AUTO ; — ELECTRICIENI-AUTO ; — TINICHIGII. Termenul de înscriere : 15 iunie 1971. Se pot prezenta absolvenţii şcolii generale de 8—10 ani, din oraşul Miercurea-Ciuc şi din comunele apropiate. Informaţii suplimentare la resortul tehnic al Autobazei. Telefon 1355. fe!?