Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)
1971-05-16 / nr. 1000
Anul IV, nr. 1000 duminica PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! 16 mai 1971 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN VIZITA DE LUCRU LA COMPLEXUL AVICOL Dl TITU In cursul dimineţii de sîmbătă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarăşul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Economic, a făcut o vizită de lucru la Complexul avicol Titu din judeţul Dîmboviţa. Secretarul general al partidului este întîmpinat cu deosebită căldură de un mare număr de ţărani cooperatori din comunele Lunguleţu, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Brăneşti, Costeşti-Vale, Potlogi, Odobeşti, Titu şi din alte sate din împrejurimi. Cei prezenţi ovaţionează îndelung pentru partid, pentru conducătorul partidului şi statului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat la sosirea sa la Complexul avicol din Titu de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, Matei Ghigiu, ministrul construcţiilor industriale, de membri ai conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor. Sunt de faţă tovarăşul Nicolae Tăbîrcă, prim-secretar al Comitetului judeţean Dîmboviţa al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, şi alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze mai întîi moderna staţie de incubaţie a complexului, unde se află expoziţii de prezentare a celor mai importante realizări din sectorul avicol obţinute la nivelul întregii ţări. Apoi, directorul general al Complexului avicol — Titu, Viorel Chiriţă, prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi oaspeţi parametrii noii unităţi dată parţial în folosinţă, cu un, an şi jumătate mai (Continuare in pag. a 3-a) DECIZIA Nr. 17611971 Avînd în vedere planul de muncă pe trimestrul II 1971, Comitetul executiv al Consiliului popular al județului Harghita, In temeiul dispoziţiunilor art. 23 și 48 din Legea nr. 57/1968 de organizare și funcţionare a consiliilor populare, DECIDE: ART. 1. — Se convocă Consiliul popular al judeţului Harghita în a IX-a sesiune ordinară pe ziua de 26 mai 1971, ora 9, în sala de şedinţe a Consiliului popular judeţean, cu următorul proiect de ordine de zi : 1. Raportul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, cu privire la măsurile luate pentru realizarea planului de modernizare, reparare şi întreţinere a drumurilor judeţene şi comunale, folosirea investiţiilor, precum şi a contribuţiei voluntare în muncă a cetăţenilor. 2. Coraportul comisiei permanente pentru probleme de industrie locală, gospodărie comunală, înfrumuseţare şi drumuri. 3. Ratificarea unor decizii adoptate de Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean, între cele două sesiuni. Miercurea-Ciuc, la 15 mai 1971 PREŞEDINTE: Fazekas Ludovic SECRETAR: Bertalan Alexandru Ţărani cooperatori, mecanizatori, oameni ai muncii din agricultura judeţului! Insămînţarea sfeclei de zahăr, a ovăzului şi a porumbului în linii generale s-a încheiat. Dar în judeţul nostru mai sînt peste 6.000 de hectare neînsămînţate încă, din care 906 ha orzoaică, 1.068 ha in pentru fuior, 948 ha cartofi. Acum, cînd timpul se menţine favorabil, terminarea cit mai grabnică a lucrărilor de însămînţare a devenit o necesitate imperioasă. Irosirea clipelor bune de lucru duce la diminuarea recoltei. Nu uitaţi că de munca voastră depinde belşugul recoltei de mîine ! C.A.P. CIUMANI La zi cu calendarul lucrărilor agricole în pag. a 3-a La C.A.P. Racu — Ultimele eforturi pentru încheierea cit mai grabnică a însămînțărilor de primăvară. nrolat acum mai bine de trei ani în frontul presei comuniste din patria noastră, ziarul „Informaţia Harghitei", colectivul său redacţional, colaboratorii, corespondenţii noştri voluntari, toţi oamenii muncii urmărindu-te cu interes şi dragoste activitatea cotidiană, au prilejul la apariţia numărului 1.000, să facă unele reflecţii asupra a tot ceea ce am realizat, călăuziţi statornic de cuvîntul partidului, slujind devotaţi cauza nobilă a construcţiei socialiste din patria noastră. Alături de confraţii din redacţia ziarului „Hargita“, am militat deopotrivă pentru traducerea în viaţă a sarcinilor trasate de partid în transformarea revoluţionară a acestor meleaguri de înfrăţire. Românii, şi maghiarii, toţi oamenii muncii fără deosebire de naţionalitate din judeţul de la izvoarele Mureşului şi Oltului, au străbătut in aceşti ani, de-a lungul cărora noi ne-am străduit să fim în miezul evenimentelor spre a lăsa mărturie vie viitorimii, o perioadă înălţătoare de avînt constructiv. Ziarul, cronică vivantă a contemporaneităţii, este, după cuvintele leniniste, un agitator colectiv deosebit de puternic, un tovarăş credincios pe drumul, monumental al devenirii comuniste. Cotidianul „Informaţia Harghitei“ a urmărit prin tot ceea ce a întreprins, să răspundă înaltei meniri, cu care a fost investit, alcătuind împreună cu organul confrate de limbă maghiară, un front unic, mobilizind energii, stimulînd iniţiaColaboratori şi corespondenţi voluntari - părtaşi de fiecare zi la apariţia ziarului: ION MAZERO ILIE ŞANDRU POGONYI GHEORGHE ADRIANA CONŢIU thomAn relative, aşa cum ne învaţă marele con-, ducător al naţiunii noastre, partidul comuniştilor. Ne-am adresat în cele 1.000 de numere inimii şi gîndului omului muncii, constructor al noului, ne-am apropiat de freamătul tainic al braţelor încordate pe metalul strungului sau pe asprimea cărămizii, am încercat să ne confundăm iureşului fără precedent care a cuprins satele şi oraşele harghitene, am vrut să fim expresia fidelă, semnificativă a dezvoltării multilaterale a acestei zone în plină înflorire. In paginile ziaru lui şi-au dat întîi .Între glasuri aparţinind tuturor oamenilor muncii din judeţ, pe una şi aceeaşi pagină şi-a unit frăţeşte gîndurile şi aspiraţiile românii şi maghiarii ; pe una şi aceeaşi pagină cuvîntul partidului i-a animat deopotrivă, întilnindu-se în dorinţa comună de prosperitate şi fericire. L-am însoţit cu dragoste şi căldură pe secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, venit în mijlocul oamenilor muncii din judeţ, spre a discuta problemele construcţiei socialiste ; cuvîntul partidului ne-a fost călăuz ; într-insul credem cu toată fiinţa noastră; credem în cuvîntul partidului, pentru că ne place să credem în viaţă liberă, în destinul luminos al patriei, pentru că ne place să credem în noi înşine, în istoria acestui pămînt, în dimensiunile uriaşe ale viitorului comunist. COLECTIVUL REDACŢIONAL 1000 Din sută in sută. Ziarele oglindesc faptele oamenilor şi realizările muncii lor. Zilnic, cititorii află ultimele veşti din oraşele şi comunele judeţului, din ţară, de peste hotare. Dar cîte lucruri mai rămîn încă de spus? Viaţa e atît de bogată şi amplă în multiplele ei domenii, încît reporterii abia izbutesc să aleagă, fiecare fapt avînd importanţa lui. Astăzi e 16 mai 1971 şi acest ziar poartă numărul 1.000. Duminică. E un eveniment, sărbătorim, împreună cu cei care zilnic ni se adresează, cu cei despre care scriem zilnic, cu cei pentru care scriem în fiecare zi, această aniversare. De fapt, un jubileu, încununînd mai bine de trei ani de muncă. Să ne oprim, la fiecare a zecea treaptă, din sută în sută și să privim — retrospectiv — filele mari acoperite de plumbul negru al tiparului ... 19 iunie 1968. Numărul 100. Ne aflăm în plin sezon turistic şi ziarul organizează o masă rotundă la care sînt invitaţi tovarăşii din conducerea staţiunii Borsec. Intr-un colţ, într-un chenar, atrage atenţia un titlu: „A sosit ziarul!“ Un cursiv, modestă atenţie faţă de Mihai Dobre, care răspîndeşte ziarele în Topliţa. „De ce m-aţi dat de lîngă voi..Vă amintiţi de acest reportaj-anchetă despre bătrînii „uitaţi“ în căminul din Frumoasa, de copiii lor, oameni în toată firea, locuind în comunele din jur? Un articol cald şi emoţionant semnat de regretata noastră colegă, Ileana Dan, despre oamenii care înainte de a părăsi lumea doresc doar să-şi vadă copiii... 13 octombrie 1968. Numărul 200. Comitetele de direcţie, din întreprinderi, organe de V. RAREŞ (Continuare in pag. a 3-a) Frumoasa staţiune din apropierea oraşului Miercurea-Ciuc, trăieşte din nou febra manifestărilor culturale de o înaltă ţinută artistică, atmosfera sărbătorească în care cîntecul şi jocul prin cei mai talentaţi artişti amatori din judeţul nostru, îşi găsesc Dezvoltarea turnătoriei de la „Partizanul“ Gheorgheni La întreprinderea de industrie locală „Partizanul“ din Gheorgheni, se desfăşoară ample lucrări de dezvoltare şi modernizare a turnătoriei de fontă. Lucrările, a căror valoare se ridică la aproape 9,5 milioane lei , din care se efectuează încă în acest an lucrări în valoare de 3,6 milioane lei — vor avea ca rezultat, creşterea suprafeţei productive a turnătoriei cu 2.400 mp — din care o suprafaţă de 740 mp va fi pusă în funcţiune pînă la sfîrşitul acestui an —, precum şi dotarea ei cu utilaje moderne, de mare productivitate. In final, dezvoltarea şi modernizarea turnătoriei va duce la obţinerea unui spor anual de 2.200 tone piese turnate. Fantezii pe verticală lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllillllllffl • La sectorul de industrializare a lemnului din Sîncrăieni, din cadrul Platformei Miercurea-Ciuc, a Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului, a început producţia de serie a butoaielor pentru bere, destinate exportului. Deşi abia a fost asimilată fabricaţia acestui produs, pînă la sfîrşitul anului vor fi livrate către export 130.000 butoaie. • Azi, la ora 11:00, pe terenul de volei aparţinînd asociaţiei sportive Voinţa Miercurea-Ciuc, se va disputa meciul internaţional feminin de volei dintre selecţionata „Voinţa“ şi formaţia poloneză „Start". • După cum am fost informaţi de către conducerea C.L.F. Gheorgheni, în depozitele acestei unităţi comerciale au sosit 6 tone de salată, 1.400 kg. castraveţi de seră, 1.000 kg. roşii de seră, 800 kg. spanac, 3.000 legături usturoi verde, 4.000 legături ridichi de lună, 2.500 legături ridichi ţepuşi, 6.000 bucăţi ardei iuţi şi alte produse, care au fost puse în vînzare. • Şi C.L.F. Miercurea- Ciuc, ne-a comunicat sosirea a încă unui important stoc de mărfuri, pe lîngă cele puse în vînzare: 20.000 buc. salată verde, 4.000 kg. ceapă, 5.000 legături ridichi, 1.000 kg. roşii de seră şi 500 kg. castraveţi de seră. De asemenea, pe strada Coşbuc din localitate, a fost deschis un chioşc sezonier de desfacere a legumelor şi fructelor, marţi urmînd să se deschidă un alt chioşc pe strada Gheorghe Doja. • La Sânmartin, s-a deschis ieri o nouă unitate de alimentaţie publică: cafe-barul, construcţie realizată de I.J.E.COOP, Gheorgheni şi Cooperativa de consum din localitate. Noul şi modernul local, cu o capacitate de 80 locuri, aşezat pe unul din cele mai frecventate trasee turistice din judeţul nostru, va satisface cele mai exigente preferinţe. •Azi, oaspeţii sosiţi la odihnă în staţiunea balneoclimaterică Borsec, vor putea participa la un concurs de şah, înainte de masă, la o audiţie de discuri de muzică uşoară, şi la o cronică a evenimentelor externe, intitulată „De la un meridian la altul“ prezentată de directorul casei de cultură, Otto Hahn. Seara, o vor putea asculta pe Lucreţia Ciobanu în cadrul spectacolului de muzică populară intitulat „La hanul Dochiţei“, prezentat de orchestra de muzică populară „Trandafir de la Moldova“ din Bîrlad. Mâine seară, iubitorii spectacolelor de estradă vor putea viziona spectacolul prezentat de Teatrul de Stat din Turda. Astăzi la Jigodin „Primăvara harghiteană ’7V‘ formele măiestrite de exprimare. Festivalul folcloric de azi, reconstituie, dar pe o treaptă valorică superioară, tradiţiile cîntecului şi dansului românesc şi secuiesc, specifice acestor meleaguri — izvoare de o inepuizabilă bogăţie spirituală. * La întrebarea noastră de ieri tovarăşul BARABAS ŞTEFAN, directorul I.G.O. Miercurea-Ciuc, ne-a dat următorul răspuns : „Intr-adevăr, felul cum se stropesc străzile oraşului nu este corespunzător. Această situaţie se datoreşte faptului că dispunem numai de două maşini stropitoare, precum şi indisciplinei oamenilor care lucrează pe aceste autovehicule, care de multe ori dispar de pe trasee, iar cei ce ar trebui să-i controleze in muncă nu şi-au făcut datoria. In viitor, conducerea întreprinderii va lua măsuri pentru îmbunătăţirea felului cum se stropesc străzile reşedinţei de judeţ.“ N.R. Considerăm, tovarăşe director, că măsuri de acest fel puteaţi să luaţi şi pînă acuma, deoarece este de datoria conducerii întreprinderii să coordoneze această activitate. Sperăm, de asemenea, că promisiunea dumneavoastră nu va rămîne numai... în acest chenar.