Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)

1971-05-16 / nr. 1000

Anul IV, nr. 1000 duminica PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! 16 mai 1971 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN VIZITA DE LUCRU LA COMPLEXUL AVICOL Dl TITU In cursul dimineţii de sîmbătă, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secreta­rul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarăşul Manea Mănescu, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., preşedin­tele Consiliului Economic, a făcut o vizită de lucru la Complexul avi­col­­ Titu din judeţul Dîmboviţa. Secretarul general al partidului es­te întîmpinat cu deosebită căldură de un mare număr de ţărani coope­ratori din comunele Lunguleţu, Ră­­cari, Poiana, Corbii Mari, Brăneşti, Costeşti-Vale, Potlogi, Odobeşti, Titu şi din alte sate din împreju­rimi. Cei prezenţi ovaţionează înde­lung pentru partid, pentru conducă­torul partidului şi statului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat la sosirea sa la Complexul avicol din Titu de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., vi­cepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, ministrul agriculturii, indus­triei alimentare, silviculturii şi ape­lor, Matei Ghigiu, ministrul con­strucţiilor industriale, de membri ai conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei­ Alimentare, Silviculturii şi Apelor. Sunt de faţă tovarăşul Nicolae Tă­­bîrcă, prim-secretar al Comitetului judeţean Dîmboviţa al P.C.R., pre­şedintele Consiliului popular jude­ţean, şi alţi reprezentanţi ai organe­lor locale de partid şi de stat. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze mai întîi moderna staţie de incuba­ţie a complexului, unde se află ex­poziţii de prezentare a celor mai importante realizări din sectorul a­­vicol obţinute la nivelul întregii ţări. Apoi, directorul general al Complexului avicol — Titu, Viorel Chiriţă, prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi oaspeţi para­metrii noii unităţi dată parţial în folosinţă, cu un, an şi jumătate mai (Continuare in pag. a 3-a) DECIZIA Nr. 17611971 Avînd în vedere planul de muncă pe trimestrul II 1971, Comitetul executiv al Consiliului popular al județului Harghita, In temeiul dispoziţiunilor art. 23 și 48 din Legea nr. 57/1968 de or­ganizare și funcţionare a consiliilor populare, DECIDE: ART. 1. — Se convocă Consiliul popular al judeţului Harghita în a IX-a sesiune ordinară pe ziua de 26 mai 1971, ora 9, în sala de şedinţe a Consiliului popular judeţean, cu următorul proiect de ordine de zi : 1. Raportul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, cu privire la măsurile luate pentru realizarea planului de modernizare, re­parare şi întreţinere a drumurilor judeţene şi comunale, folosirea inves­tiţiilor, precum şi a contribuţiei voluntare în muncă a cetăţenilor. 2. Coraportul comisiei permanente pentru probleme de industrie lo­cală, gospodărie comunală, înfrumuseţare şi drumuri. 3. Ratificarea unor decizii adoptate de Comitetul executiv al Consi­liului popular judeţean, între cele două sesiuni. Miercurea-Ciuc, la 15 mai 1971 PREŞEDINTE: Fazekas Ludovic SECRETAR: Bertalan Alexandru Ţărani cooperatori, mecanizatori, oameni ai muncii din agricultu­ra judeţului! Insămînţarea sfeclei de zahăr, a ovăzului şi a porumbului în linii generale s-a încheiat. Dar în judeţul nostru mai sînt peste 6.000 de hectare neînsămînţate încă, din care 906 ha orzoaică, 1.068 ha in pentru fuior, 948 ha cartofi. Acum, cînd timpul se menţine favorabil, terminarea cit mai grabnică a lucrărilor de însămînţare a devenit o necesitate imperioasă. Irosirea clipe­lor bune de lucru duce la diminuarea recoltei. Nu uitaţi că de munca voastră depinde belşugul recoltei de mîine ! C.A.P. CIUMANI La zi cu calendarul lucrărilor agricole în pag. a 3-a La C.A.P. Racu — Ultimele eforturi pentru încheierea cit mai grabnică a însămînțărilor de primăvară. ­­nrolat acum mai bine de trei ani în frontul presei comuniste din patria noas­tră, ziarul „Informaţia Harghitei", colectivul său redacţio­nal, colaboratorii, corespondenţii noştri voluntari, toţi oamenii mun­cii urmărindu-­te cu interes şi dra­goste activitatea cotidiană, au prile­jul la apariţia numărului 1.000, să facă unele reflecţii asupra a tot ceea ce am realizat, călăuziţi stator­nic de cuvîntul partidului, slujind devotaţi cauza nobilă a construcţiei socialiste din patria noastră. Alături de confraţii din redacţia ziarului „H­ar­g­it­a“, am militat deopotrivă pentru traducerea în viaţă a sarcini­lor trasate de par­tid în transfor­marea revoluţiona­ră a acestor me­­leaguri de înfrăţire. Românii, şi ma­ghiarii, toţi oamenii muncii fără deo­sebire de naţionalitate din judeţul de la izvoarele Mureşului şi Oltului, au străbătut in aceşti ani, de-a lun­gul cărora noi ne-am străduit să fim în miezul evenimentelor spre a lăsa mărturie vie viitorimii, o perioadă înălţătoare de avînt constructiv. Ziarul, cronică vivantă a contem­poraneităţii, este, după cuvintele le­niniste, un agitator colectiv deosebit de puternic, un tovarăş credincios pe drumul, monumental al devenirii co­muniste. Cotidianul „Informaţia Harghitei“ a urmărit prin tot ceea ce a întreprins, să răspundă înaltei meniri, cu care a fost investit, alcă­tuind împreună cu organul confrate de limbă maghiară, un front unic, mobilizind­ energii, stimulînd iniţia­Colaboratori şi co­respondenţi voluntari - părtaşi de fiecare zi la apariţia ziarului: ION MAZERO ILIE ŞANDRU POGONYI GHEORGHE ADRIANA CONŢIU thomAn rela­tive, aşa cum ne învaţă marele con-, ducător al naţiunii noastre, partidul comuniştilor. Ne-am adresat în cele 1.000 de nu­mere inimii şi gîndului omului mun­cii, constructor al noului, ne-am a­­propiat de freamătul tainic al braţe­lor încordate pe metalul strungului sau pe asprimea cărămizii, am în­cercat să ne confundăm iureşului fă­ră precedent care­ a cuprins satele şi oraşele harghitene, am vrut să fim expresia fidelă, semnificativă a dezvoltării multilaterale a acestei zone în plină înflorire. In paginile ziaru­­­ lui şi-au dat întîi­ .έntre glasuri apar­­ţinind tuturor oa­menilor muncii din judeţ, pe una şi a­­ceeaşi pagină şi-a unit frăţeşte gîn­­durile şi aspiraţii­le românii şi ma­ghiarii ; pe una şi aceeaşi pagină cu­­vîntul partidului i-a animat deopo­trivă, întilnindu-se în dorinţa comu­nă de prosperitate şi fericire. L-am însoţit cu dragoste şi căldură pe secretarul general al par­tidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, venit în mijlocul oame­nilor muncii din judeţ, spre a discu­ta problemele construcţiei socialis­te ; cuvîntul partidului ne-a fost că­lăuz ; într-insul credem cu toată fiin­ţa noastră; credem în cuvîntul par­tidului, pentru că ne place să credem în viaţă liberă, în destinul luminos al patriei, pentru că ne place să cre­dem în noi înşine, în istoria acestui pămînt, în dimensiunile uriaşe ale viitorului comunist. COLECTIVUL REDACŢIONAL 1000 Din sută in sută. Ziarele oglindesc fap­tele oamenilor şi reali­zările muncii lor. Zilnic, cititorii află ultimele veşti din oraşele şi co­munele judeţului, din ţară, de peste hotare. Dar cîte lucruri mai ră­­­mîn încă de spus? Viaţa e atît de bogată şi am­plă în multiplele ei do­menii, încît reporterii a­­bia izbutesc să aleagă, fiecare fapt avînd im­portanţa lui. Astăzi e 16 mai 1971 şi acest ziar poartă nu­mărul 1.000. Duminică. E un eveniment, sărbă­torim, împreună cu cei care zilnic ni se adre­sează, cu cei despre ca­re scriem zilnic, cu cei pentru care scriem în fiecare zi, această ani­versare. De fapt, un ju­bileu, încununînd mai bine de trei ani de mun­că. Să ne oprim, la fie­care a zecea treaptă, din sută în­­ sută și să privim — retrospectiv — filele mari acoperite de plumbul negru al tipa­rului ... 19 iunie 1968. Numă­rul 100. Ne aflăm în plin sezon turistic şi ziarul organizează o masă rotundă la care sînt invitaţi tovarăşii din conducerea staţiunii Borsec. Intr-un colţ, în­­tr-un chenar, atrage a­­tenţia un titlu: „A so­sit ziarul!“ Un cursiv, modestă atenţie faţă de Mihai Dobre, care răs­­pîndeşte ziarele în To­­pliţa. „De ce m-aţi dat de lîngă voi..Vă a­­mintiţi de acest repor­­taj-anchetă despre bă­­trînii „uitaţi“ în cămi­nul din Frumoasa, de copiii lor, oameni în toată firea, locuind în comunele din jur? Un articol cald şi emoţio­nant semnat de regreta­ta noastră colegă, Ileana Dan, despre oamenii ca­re înainte de a părăsi lumea doresc doar să-şi vadă copiii... 13 octombrie 1968. Nu­­mărul 200. Comitetele de direcţie, din între­prinderi, organe de V. RAREŞ (Continuare in pag. a 3-a) Frumoasa staţiune din apropierea oraşului Miercurea-Ciuc, trăieşte din nou febra manifes­tărilor culturale de o înaltă ţinută artistică, atmosfera sărbătorească în care cîntecul şi jocul prin cei mai talentaţi artişti amatori din ju­deţul nostru, îşi găsesc Dezvoltarea turnătoriei de la „Partizanul“ Gheorgheni La întreprinderea de industrie locală „Parti­zanul“ din Gheorgheni, se desfăşoară ample lu­crări de dezvoltare şi modernizare a turnăto­riei de fontă. Lucrările, a căror valoare se ridi­că la aproape 9,5 mi­lioane lei , din care se efectuează încă în a­­cest an lucrări în va­loare de 3,6 milioane lei — vor avea ca re­zultat, creşterea supra­feţei productive a tur­nătoriei cu 2.400 mp — din care o suprafaţă de 740 mp va fi pusă în funcţiune pînă la sfîrşi­­tul acestui an —, pre­cum şi dotarea ei cu utilaje moderne, de ma­re productivitate. In fi­nal, dezvoltarea şi mo­dernizarea turnătoriei va duce la obţinerea u­­nui spor anual de 2.200 tone piese turnate. Fantezii pe verti­cală lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllillllllffl • La sectorul de in­dustrializare a lemnului din Sîncrăieni, din­ ca­drul Platformei Mier­curea-Ciuc, a Combina­tului de exploatare şi industrializare a lemnu­lui, a început producţia de serie a butoaielor pentru bere, destinate exportului. Deşi abia a fost asimilată fabricaţia acestui produs, pînă la sfîrşitul anului vor fi livrate către export 130.000 butoaie. • Azi, la ora 11:00, pe terenul de volei aparţi­­nînd asociaţiei sportive Voinţa Miercurea-Ciuc, se va disputa meciul in­ternaţional feminin de volei dintre selecţionata „Voinţa“ şi formaţia poloneză „Start". • După cum am fost infor­maţi de către conducerea C.L.F. Gheorgheni, în depozi­tele acestei unităţi comerciale au sosit 6 tone de salată, 1.400 kg. castraveţi de seră, 1.000 kg. roşii de seră, 800 kg. spanac, 3.000 legături usturoi verde, 4.000 legături ridichi de lună, 2.500 legături ridichi ţepuşi, 6.000 bucăţi ardei iuţi şi alte produse, care au fost puse în vînzare. • Şi C.L.F. Miercurea- Ciuc, ne-a comunicat sosirea a încă unui im­portant stoc de mărfuri, pe lîngă cele puse în vînzare: 20.000 buc. sa­lată verde, 4.000 kg. cea­pă, 5.000 legături ridichi, 1.000 kg. roşii de seră şi 500 kg. castraveţi de se­ră. De asemenea, pe strada Coşbuc din loca­litate, a fost deschis un chioşc sezonier de desfa­cere a legumelor şi fruc­telor, marţi urmînd să se deschidă un alt chioşc pe strada Gheorghe Doja. • La Sânmartin, s-a deschis ieri o nouă uni­tate de alimentaţie pu­blică: cafe-barul, con­strucţie realizată de I.J.E.COOP, Gheorgheni şi Cooperativa de con­sum din localitate. Noul şi modernul local, cu o capacitate de 80 locuri, aşezat pe unul din cele mai frecventate trasee turistice din judeţul nos­tru, va satisface cele mai exigente preferinţe. •­­Azi, oaspeţii sosiţi la o­­dihnă în staţiunea balneoclima­terică Borsec, vor putea parti­cipa la un concurs de şah, î­­nainte de masă, la o audiţie de discuri de muzică uşoară, şi la o cronică a evenimentelor ex­terne, intitulată „De la un me­ridian la altul“ prezentată de directorul casei de cultură, Otto Hahn. Seara, o vor putea as­culta pe Lucreţia Ciobanu în cadrul spectacolului de muzică populară intitulat „La hanul Dochiţei“, prezentat de orches­tra­­ de muzică populară „Tran­dafir de la Moldova“ din Bîr­­lad. Mâine seară, iubitorii spectacolelor de estradă vor putea viziona spectacolul pre­zentat de Teatrul de Stat din Turda. Astăzi la Jigodin „Primăvara harghiteană ’7V‘ formele măiestrite de exprimare. Festivalul folcloric de azi, reconstituie, dar pe o treaptă valorică supe­rioară, tradiţiile cînte­­cului şi dansului româ­nesc şi secuiesc, specifi­ce acestor meleaguri — izvoare de o inepuizabi­lă bogăţie spirituală. * La întrebarea noastră de ieri tovarăşul BARABAS ŞTEFAN, directorul I.G.O. Miercurea-Ciuc, ne-a dat următorul răspuns : „Intr-adevăr, felul cum se stropesc străzile oraşului nu este cores­punzător. Această situaţie se datoreşte faptului că dispunem numai de două maşini stropitoare, precum şi indisciplinei oamenilor care lucrează pe aceste autovehicule, care de multe ori dispar de pe trasee, iar cei ce ar trebui să-i controleze in muncă nu şi-au făcut datoria. In viitor, con­ducerea întreprinderii va lua măsuri pentru îmbunătăţirea felului cum se stropesc străzile reşedinţei de judeţ.“ N.R. Considerăm, tovarăşe director, că măsuri de acest fel puteaţi să luaţi şi pînă acuma, deoarece este de datoria conducerii întreprinderii să coordoneze această activitate. Sperăm, de asemenea, că promisiunea dumneavoastră nu va rămîne numai... în acest chenar.

Next