Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1039-1118)
1971-07-24 / nr. 1059
I VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU * , ■ * în portul şi pe Şantierul de construcţii navale Constanţa în cursul zilei de vineri, cele mai reprezentative unităţi industriale ale municipiului Constanţa — portul şi Şantierul naval — au fost vizitate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa Elena Ceauşescu. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, János Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ şi Ion Stănescu. Este pentru a doua oară în această săptămînă cînd conducători de partid şi de stat, în frunte cu secretarul general al partidului, iau contact, în judeţul şi municipiul Constanţa, cu realităţile din economie, cu stadiul îndeplinirii sarcinilor de producţie, cu modul cum sunt transpuse în practică obiectivele de perspectivă ale planului cincinal, întîlnirile de lucru ale secretarului general al partidului cu colectivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni şi specialişti din industrie şi agricultură au un puternic efect mobilizator, duc la descoperirea unor soluţii mai valoroase, pentru soluţionarea unor probleme importante, de stringentă actualitate şi de perspectivă, stimulează spiritul creator al oamenilor muncii. S-a vădit aceasta cu prisosinţă în dialogul secretarului general al partidului cu realizatorii proiectului de extindere şi modernizare a portului Constanţa, cu navigatorii, cu muncitorii portuari, cu constructorii de nave. (Continuare în pag. a 3-a) Un colectiv de concepţie din cadrul cooperativei meşteşugăreşti „Deservirea“ a pus la punct două noi modele de mobilă, de pe acum solicitate de clientelă. Este vorba de o garnitură de mobilă de dormitor tip „Harghita", cu furnir exotic, imitaţie „fileu“ — foarte aspectuoasă — şi o originală garnitură de mobilă pentru adolescenţi. Prototipurile vor fi expuse în sala de expoziţii a U.J.C.M. La cinematograful din Tuşnad s-a desfăşurat etapa zonală a concursului şi festivalului de muzică uşoară „Bradul de argint“. Soliştii şi cele două formaţii de muzică uşoară (Vidra — a Clubului sindicatelor din Bălan şi Saepva — a Casei de cultură din Miercurea-Ciuc) au pre ZILEI zentat numere ce s-au bucurat de succes din partea publicului. * Ieri a fost prima zi de funcţionare a atelierului de ceasornicărie, deschis, în cadrul noului complex social amplasat lingă cinematograful „Transilvania“ din Miercurea-Ciuc. Atît cadrul cît și lucrătorii, ne asigură un serviciu de calitate. REZULTATELE TRAGERII LOTO DIN 23 IULIE 1971 EXTRAGEREA I : 56, 67, 85, 34, 75, 44, 18, 35, 12 Fond de premii pentru extragerea I : 533.721 lei EXTRAGEREA a H a: 73, 45, 58, 55, 82, 71, 88 Zond de premii pentru extragerea a II-a : 568.437 lei. a fi Aspect dintr-una din halele Fabricii de apă din Odorheiu Secuiesc. , Anul IV, nr. 1050 SÎMBÂTĂ 24 iulie 1971 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Intilnire cu activul După vizitarea întreprinderilor economice constănţene, în Sala Sporturilor din localitate a avut loc o adunare cu activul de partid din judeţ. Adresîndu-se tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducători de partid şi de stat, tovarăşul Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R., a spus : Avem astăzi plăcutul prilej să vă exprimăm direct, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, din adîncul inimii, cele mai calde sentimente de preţuire ale comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii din judeţul Constanţa, pentru eforturile pe care le depuneţi, pentru ajutorul neprecupeţit pe care ni-l acordaţi, pentru grija cu care vă interesaţi de activitatea noastră. Salutăm, de asemenea, prezenţa celorlalţi conducători de partid şi de stat, care vă însoţesc în această vizită cu multiple şi profunde semnificaţii pentru noi. In continuare vorbitorul a informat pe oaspeţi asupra înde plinirii planului producţiei industriale pe primul semestru al acestui an, a desfăşurării campaniei de recoltare a griului şi a altor lucrări agricole, precum şi asupra unor probleme de interes cetăţenesc. El a subliniat apoi, că organizaţia judeţeană de partid şi toţi oamenii muncii din judeţ, manifestîndu-şi deplina aprobare şi adeziunea faţă de documentele-program elaborate de conducerea partidului privind educarea comunistă a maselor, muncesc pentru traducerea lor în viaţă. A mai luat apoi cuvîntul: Ion Voicu, secretar al Comitetului P.C.R. din Port, Alexandru Tunschi, directorul întreprinderii de Reţele Electrice Constanţa, Ion I. Lungu, rectorul Institutului pedagogic, Ion Păun, preşe dintele Cooperativei agricole de producţie din comuna Castelu, Liliana Bucur, directoarea întreprinderii integrate de lînă şi Marin Croitoru, secretarul Comitetului U.T.C. de la Şantierul naval Constanţa. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea a fost ascultată cu deosebită atenție şi subliniată în repetate rînduri de aplauze prelungite. MM 4MM "* Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Stimaţi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, precum şi celor 60.000 de comunişti ai organizaţiei judeţene, tuturor locuitorilor municipiului şi judeţului Constanţa, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului României socialiste. (Aplauze puternice). In aceste zile, am vizitat unele unităţi din judeţul şi municipiul Constanţa, atît în industrie cît şi în agricultură. Cunosc, de altfel, mai de mult judeţul Constanţa , încă din anii imediat următori eliberării ţării, precum şi din anii mai apropiaţi — şi pot să apreciez marile realizări, transformările adinei care au avut loc aici, atît în industrie şi agricultură, cît şi în domeniul ştiinţei, învăţămintului şi culturii, in ridicarea bunăstării oamenilor muncii. Astăzi, Constanţa este un puternic centru industrial al patriei, iar în curînd va deveni şi oraşul cu cel mai important şantier naval al României. Sper că atît organizaţiile de partid de la şantierul naval, cît şi organizaţiile municipiului cît şi comitetul judeţean vor acţiona în aşa fel încît programul de dezvoltare a şantierelor navale din Constanţa să se realizeze cel puţin la termenele planificate, dacă nu chiar ceva mai devreme. (Aplauze puternice). Constanţa a fost prima regiune în care s-a terminat cooperativi (Continuare în pag. a 3-a) De ce nu aţi onorat contractele? Printre întreprinderile industriale cu statut de centrală care pînă la această dată nu şi-au onorat o serie de contracte economice cu întreprinderi din ţară se află şi C.E.I.L- Miercurea-Ciuc. In primul semestru al anului şi în luna iulie nu au fost livrate importante cantităţi de cherestea de răşinoase şi de stejar, lăzi din foioase, parchete, butoaie de uz general. . Ponderea acestor contracte neonorate revine U.E.I.L. Gheorgheni şi S.I.L. Sîncrăieni. Cheresteaua de răşinoase şi cheresteaua de stejar sunt produsele lemnoase nelivrate de U.E.I.L. Gheorgheni. Din ce cauză ? — In ceea ce priveşte cheresteaua de răşinoase, n-am putut livra cantităţile contractate cu Uzinele Mîrşa-Sibiu, întrucît beneficiarul ne-a solicitat lemn de calitate superioară celei contractate, ne spune ing. Varga Ştefan, directorul U.E.IL. Gheorgheni. Datorită debitării speciale necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de export, ne-am putut asigura în întregime cheresteaua de calitatea solicitată, mai ales că nici nu avem contract pentru această calitate. Cam acelaşi lucru s-a întîmplat şi cu cheresteaua de stejar. In primul trimestru al omului, aproape că nu ni s-au livrat buşteni de stejar de către C.E.I.L. Tg- Secuiesc, C.E.I.L. Tg. Mureş şi C.E.I.L. Cluj — principalii noştri furnizori. Apoi, au început să vină buşteni, supraaglomerînd depozitul de la Ditrău şi capacitatea de debitare existentă. Deşi avem cantităţi mari de buşteni de stejar, nu avem calităţile solicitate. De aceea trebuie să facem o sortare minuţioasă şi n-am reuşit să livrăm în întregime cantităţile solicitate, mai ales către C.E.I L. Braşov. La acestea, a mai contribuit şi faptul că unii beneficiari nu şi-au ridicat cheresteaua cu mijloace proprii, nerespectînd obligaţiile contractuale stabilite de comun acord. De fapt, majoritatea beneficiarilor cărora nu le-am livrat cheresteaua de stejar, sunt dintre aceia care n-au venit să o transporte cu mijloace proprii. — Lăsînd la o parte aceste nerespectări contractuale din partea beneficiarilor, care consideraţi că este „partea de vină“ proprie ? — Deficienţele organizatorice de la unitatea din Ditrău, generate şi de absenţa personalului de specialitate. De altfel, chiar la nivelul întreprinderii lipsesc mulţi specialişti. Cu toate acestea, am hotărît să trimitem un tehnician la Ditrău. De curînd, am constatat că acolo s-a îmbunătăţit debitarea şi livrarea, astfel că vom putea onora contractele. Este bine că măcar acum la U.E.I.L. Gheorgheni s-au luat măsuri pentru remedierea acestei situaţii, deşi acestea se puteau lua din timp, întrucît se cunoşteau greutăţile de la Ditrău şi urmările erau previzibile. Să sperăm că de acum încolo lucrurile vor intra pe făgaşul normat ! La S.I.L. Sîncrăieni, o dată cu intrarea în V. RADU (Continuare în pag. a 2.a) în actualitate Un omagiu eroilor sovietici căzuţi în lupta împotriva fascismului La Miercurea-Ciuc, în incinta monumentului eroilor sovietici, a avut loc în cursul zilei de ieri, înhumarea osemintelor unui ostaş sovietic căzut în luptele împotriva trupelor fasciste, purtate în acest oraş. Osemintele au fost descoperite cu ocazia efectuării unor lucrări edilitare în cartierul gării. La ceremonia care a avut loc cu această ocazie au fost prezenţi tovarăşii Bertalan Alexandru, secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, lt. col. Ţibrea Vasile, reprezentanţi ai Consiliului popular orăşenesc Miercurea-Ciuc, oameni ai muncii, pionieri. Au participat tovarăşul Dastembek Raimbekov, prim-secretar al Ambasadei U.R.S.S. la Bucureşti şi alţi membri ai ambasadei. In acordurile marşurilor funebre intonate de fanfara militară, sicriul cu osemintele ostaşului sovietic a fost depus în incinta monumentului. In semn de pios omagiu au fost depuse coroane de flori din partea Consiliului popular orăşenesc şi a oamenilor muncii din oraş şi din partea Ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti. Un grup de pionieri au depus jerbe de flori. Participanții au păstrat un moment de reculegere, iar o gardă de onoare a dat onorul cuvenit. LA C.A.P. SÎNPAUL Orzul de pe 70 de hectare sa fie recoltat aşteaptă Informam pe cititorii noştri că în majoritatea covîrşitoare a unităţilor agricole cooperatiste din zonele mai calde ale judeţului preocuparea susţinută, responsabilitatea sporită pentru soarta recoltei s-a soldat cu încheierea la timp a recoltării orzului. Din păcate însă, nu la fel stau lucrurile la C.A.P. Sînpaul, unde nu mai puţin de 70 ha însămînţate cu orz, cu boabele coapte mai bine de trei săptămîni, continuă să stea nerecoltate. Fireşte, nu se poate spune că la Sînpaul cooperatorii nu-şi văd de treabă. Dimpotrivă, mai bine de o săptămînă echipele special constituite pentru seceriş lucrează din zorii zilei pînă la asfinţitul soarelui. Şi totuşi lucrurile continuă să meargă anapoda, pentru că consiliul de conducere al cooperativei, deşi dispune de suficiente mijloace mecanice, ţine cu tot dinadinsul ca grosul lucrărilor să fie executat prin muncă manuală. Evident, procedeul de a lăsa ca maşinile de recoltat păioase „să asiste“ de pe marginea tarlalelor la desfăşurarea lucrărilor de recoltare a orzului, nu poate duce decât la crearea unei situaţii de felul celei descrise. Nu întîmplător ne spunea tovarăşul Vasile Marc, inginerul-şef al întreprinderii judeţene de mecanizare a agriculturii, că maşinile de recoltat, deşi sunt puse la punct, nu întotdeauna şi nu în cazul fiecărei cooperative participă la campania de recoltare, pentru că conducerile cooperativelor agricole de producţie renunţă cu seninătate la utilizarea acestora. Aşa se explică faptul că, în timpce I. D. KISS (Continuare in pag. a 2_a) ARAD- oraş de glorie în trecutul şi prezentul poporului nostru Aradul, oraşul de pe malul drept al Mureşului este un oraş cu trainice atribute istorice, în care s-au tipărit nenumărate file de glorie din trecutul poporului român. Patrimoniul nostru cultural are la Arad valori excepţionale create de-a lungul secolelor de români, maghiari, germani şi sârbi, oameni care s-au unit în luptele duse împotriva invadatorilor străini şi a exploatatorilor interni. Pentru relevarea pitorescului acestui splendid oraş, invităm cititorul la o plimbare de-a lungul Mureşului arădean . Părăsind gara şi îndreptîndu-ne prin largul bulevard spre centrul oraşului, vom intîlni noul şi modernul cartier al Podgoriei, de unde porneşte calea ferată electrificată (prima cale ferată electrificată din România, construită înainte de primul război mondial) ce leagă Aradul de localităţile Radna şi Pîncota, brăzdînd în cale mai multe localităţi, vestite pentru viticultura lor seculară. In apropiere de cartierul Podgoriei se ridică digurile Mureşului pe care se dădea uriaşa bătălie din primăvara trecutului an, pentru salvarea valorilor oraşului, cînd furia oarbă a valurilor s-a năspustit asupra a tot ce a creat de-a lungul secolelor mintea şi energia umană. Dar digurile au rezistat, au rezistat datorită omului, datorită a zeci de mii de oameni, muncitori, ostaşi, ţărani şi intelectuali, tineri şi bătrîni, femei şi bărbaţi, români, maghiari, germani, sîrbi, care au răspuns în unanimitate chemării partidului. In oraşul unde s-a pregătit Adunarea Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, oraşul în care a fluturat drapelul internaţional al muncitorilor la primul 1 Mai din ţara noastră, nu puteau birui apele. In apa lină a Mureşului se oglindesc zidurile KOVÁCS GÉZA, doctorand în istorie (Continuare în pag. a 2.a) „Avem o ţară frumoasă şi bogată, un popor harnic şi cutezător, care timp de peste două milenii, în ani grei de restrişte, înfrăţit cu codrii, rîurile şi văile, şi-a apărat glia, iar acum, sub conducerea partidului, îşi zideşte o viaţă nouă.“ --.Ă -NICOLAE CEAUŞESCU „Vasile Alecsandriun cărturar mereu prezent în cultura patriei“ Sub acest titlu s-a desfăşurat ieri în sala Casei de cultură orăşeneşti din Miercurea-Ciuc manifestarea dedicată aniversării a 150 de ani de la naşterea marelui poet patriot Vasile Alecsandri. Conferenţiarul Universităţii populare din Bucureşti, publicistul Eugen Cialîc, a susţinut o expunere care a reliefat însemnatul aport al bardului de la Mirceşti la edificarea culturii româneşti, pasionata sa activitate civică. Un numeros public a urmărit cu viu interes recitalul de poezie susţinut de membrii scenei lirice, interpretînd apoi în sunetele fanfarei şi împreună cu corul şi dansatorii formaţiei folclorice a Casei de cultură, „Hora Unirii“. Reînnoiți-vă ^ abonamentele ^^AHGHHia la ziarul TELEX MINISTRUL sănătăţii publice din Nigeria a declarat la 22 iulie că în această ţară au fost înregistrate 962 cazuri de holeră în luna iunie şi că 644 de persoane au murit de această maladie. AGENŢIA China Nouă informează că, la 122 iulie, un avion militar american a violat spaţiul aerian al R.P. Chineze deasupra provinciei Guandun . REGELE HASSAN al II-lea al Marocului a primit o delegaţie palestiniană, alcătuită din Abou Khalil, reprezentantul Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei la Alger, şi Abou Merouan, şeful Biroului O.E.P. de la Rabat. SAM NUJUMA, președintele Mișcării de Eliberare din Africa de sud-vest (S.W.A.P.O.), a sosit la Alger, într-o vizită oficială. mm ORĂ CINCI dintre cele mai importante companii de transporturi navale din Japonia au hotărît să-şi întrerupă cursele cu destinaţia Taiwan — anunţă agenţia U.P.I., citind un comunicat al Asociaţiei pentru promovarea comerţului internaţional — Kokubosoku. PROCURORUL general al Republicii Arabe Unite, Mustafa Abu Zeid, a formulat joi, în mod oficial, acuzaţia de înaltă trădare împotriva fostului vicepreşedinte Aii Sabri, relatează agenţia M.E.N. NICHOLAS READLY, adjunct al ministrului comerţului şi industriei al Marii Britanii, a inaugurat la Moscova prima expoziţie de maşini-unelte engleze în Uniunea Sovietică. La expoziţie participă 43 de firme britanice. CURSUL oficial al dolarului a scăzut joi la bursa de devize din Frankfurt pe Main de la 3,4733 la 3,4645 mărci vest-germane pentru un dolar. J TELEX