Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1039-1118)

1971-07-24 / nr. 1059

I VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU * , ■ * în portul şi pe Şantierul de construcţii navale Constanţa în cursul zilei de vineri, cele mai reprezentative unităţi indus­triale ale municipiului Constanţa — portul şi Şantierul naval — au fost vizitate de secretarul gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa Elena Ceauşescu. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Florian Dă­nălache, János Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Ge­re, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ şi Ion Stănescu. Este pentru a doua oară în această săp­­tămînă cînd conducători de partid şi de stat, în frunte cu secretarul general al parti­dului, iau contact, în judeţul şi municipiul Constanţa, cu realită­ţile din economie, cu stadiul în­deplinirii sarcinilor de producţie, cu modul cum sunt transpuse în practică obiectivele de perspectivă ale planului cincinal, întîlnirile de lucru ale secreta­rului general al partidului cu co­lectivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni şi specialişti din in­dustrie şi agricultură au un pu­ternic efect mobilizator, duc la descoperirea unor soluţii mai va­loroase, pentru soluţionarea unor probleme importante, de stringen­tă actualitate şi de perspectivă, stimulează spiritul creator al oamenilor muncii. S-a vădit aceasta cu prisosinţă în dia­logul secretarului general al par­tidului cu realizatorii proiectului de extindere şi modernizare a portului Constanţa, cu navigato­rii, cu muncitorii portuari, cu constructorii de nave. (Continuare în pag. a 3-a) ­ Un colectiv de con­cepţie din cadrul coope­rativei meşteşugăreşti „Deservirea“ a pus la punct două noi modele de mobilă, de pe acum solicitate de clientelă. Este vorba de o garnitu­ră de mobilă de dormi­tor tip „Harghita", cu furnir exotic, imitaţie „fileu“ — foarte aspec­tuoasă — şi o originală garnitură de mobilă pentru adolescenţi. Pro­totipurile vor fi expuse în sala de expoziţii a U.J.C.M. La cinematograful din Tuşnad s-a desfăşurat etapa zonală a concursu­lui şi festivalului de muzică uşoară „Bradul de argint“. Soliştii şi cele două formaţii de muzică uşoară (Vidra — a Clubului sindicatelor din Bălan şi Saepva — a Casei de cultură din Miercurea-Ciuc) au pre­­ ZILEI­ zentat numere ce s-au bucurat de succes din partea publicului. * Ieri a fost prima zi de funcţionare a atelieru­lui de ceasornicărie, deschis, în cadrul nou­lui complex social am­plasat lingă cinema­tograful „Transilvania“ din Miercurea-Ciuc. A­­tît cadrul cît și lucră­torii, ne asigură un ser­viciu de calitate. REZULTATELE TRAGERII LOTO DIN 23 IULIE 1971 EXTRAGEREA I : 56, 67, 85, 34, 75, 44, 18, 35, 12 Fond de premii pentru extragerea I : 533.721 lei EXTRAGEREA a H a: 73, 45, 58, 55, 82, 71, 88 Zond de premii pentru extragerea a II-a : 568.437 lei. ­­a f­i Aspect dintr-una din halele Fabricii de apă din Odorheiu Secuiesc. , Anul IV, nr. 1050 SÎMBÂTĂ 24 iulie 1971 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Intilnire cu activul După vizitarea întreprinderilor economice constănţene, în Sala Sporturilor din localitate a avut loc o adunare cu activul de par­tid din judeţ. Adresîndu-se tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi con­ducători de partid şi de stat, to­varăşul Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comite­tului judeţean Constanţa al P.C.R., a spus : Avem astăzi plăcutul prilej să vă exprimăm direct, iubite to­varăşe Nicolae Ceauşescu, din a­­dîncul inimii, cele mai calde sen­timente de preţuire ale comuniş­tilor, ale tuturor oamenilor mun­cii din judeţul Constanţa, pentru eforturile pe care le depuneţi, pentru ajutorul neprecupeţit pe care ni-l acordaţi, pentru grija cu care vă interesaţi de activita­tea noastră. Salutăm, de asemenea, prezen­ţa celorlalţi conducători de par­tid şi de stat, care vă însoţesc în această vizită cu multiple şi pro­funde semnificaţii pentru noi. In continuare vorbitorul a in­format pe oaspeţi asupra înde­­ ­­ plinirii planului producţiei in­dustriale pe primul semestru al acestui an, a desfăşurării campa­niei de recoltare a griului şi a al­tor lucrări agricole, precum şi a­­supra unor probleme de interes cetăţenesc. El a subliniat apoi, că organizaţia judeţeană de par­tid şi toţi oamenii muncii din judeţ, manifestîndu-şi deplina a­­probare şi adeziunea faţă de do­­cumentele-program elaborate de conducerea partidului privind e­­ducarea comunistă a maselor, muncesc pentru traducerea lor în viaţă. A mai luat apoi cuvîntul: Ion Voicu, secretar al Comitetu­lui P.C.R. din Port, Alexandru Tunschi, directorul întreprinderii de Reţele Electrice Constanţa, Ion I. Lungu, rectorul Institutu­lui pedagogic, Ion Păun, preşe­­ dintele Cooperativei agricole de producţie din comuna Castelu, Liliana Bucur, directoarea între­prinderii integrate de lînă şi Ma­rin Croitoru, secretarul Comite­tului U.T.C. de la Şantierul na­val Constanţa. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea a fost ascultată cu deosebită atenție şi subliniată în repetate rînduri de aplauze pre­lungite. M­M 4M­M "­* Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Stimaţi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adre­sa dumneavoastră, precum şi ce­lor 60.000 de comunişti ai organi­zaţiei judeţene, tuturor locuitori­lor municipiului şi judeţului Con­stanţa, un salut călduros din par­tea Comitetului Central al parti­dului, a Consiliului de Stat şi a guvernului României socialiste. (Aplauze puternice). In aceste zile, am vizitat unele unităţi din judeţul şi municipiul Constanţa, atît în industrie cît şi în agricultură. Cunosc, de alt­fel, mai de mult judeţul Constan­ţa , încă din anii imediat urmă­tori eliberării ţării, precum şi din anii mai apropiaţi — şi pot să a­­preciez marile realizări, transfor­mările adinei care au avut loc aici, atît în industrie şi agricul­tură, cît şi în domeniul ştiinţei, învăţămintului şi culturii, in ri­dicarea bunăstării oamenilor muncii. Astăzi, Constanţa este un puternic centru industrial al pa­triei, iar în curînd va deveni şi oraşul cu cel mai important şan­tier naval al României. Sper că atît organizaţiile de partid de la şantierul naval, cît şi organizaţiile municipiului cît şi comitetul judeţean vor ac­ţiona în aşa fel încît programul de dezvoltare a şantierelor nava­le din Constanţa să se realizeze cel puţin la termenele planifica­te, dacă nu chiar ceva mai de­vreme. (Aplauze­ puternice). Constanţa a fost prima regiune în care s-a terminat cooperativi­ (Continuare în pag. a 3-a) De ce nu aţi onorat contractele? Printre întreprinderi­le industriale cu statut de centrală care pînă la această dată nu şi-au o­­norat o serie de contrac­te economice cu între­prinderi din ţară se a­­flă şi C.E.I.L- Miercu­­rea-Ciuc. In primul se­mestru al anului şi în luna iulie nu au fost li­vrate importante canti­tăţi de cherestea de ră­­şinoase şi de stejar, lăzi din foioase, parchete, butoaie de uz general. . Ponderea acestor con­tracte neonorate revine U.E.I.L. Gheorgheni şi S.I.L. Sîncrăieni. Cheresteaua de răşi­­noase şi cheresteaua de stejar sunt produsele­­ lemnoase nelivrate de U.E.I.L. Gheorgheni. Din ce cauză ? — In ceea ce priveşte cheresteaua de răşinoa­­se, n-am putut livra cantităţile contractate cu Uzinele Mîrşa-Sibiu, întrucît beneficiarul ne-a solicitat lemn de calitate superioară celei contractate, ne spune ing. Varga Ştefan, direc­torul U.E.IL. Gheorghe­ni. Datorită debitării speciale necesare pen­tru îndeplinirea sarcini­lor de export, ne-am pu­tut asigura în întregi­me cheresteaua de cali­tatea solicitată, mai a­­les că nici nu avem con­tract pentru această ca­litate. Cam acelaşi lucru s-a întîmplat şi cu che­resteaua de stejar. In primul trimestru al omu­lui, aproape că nu ni s-au livrat buşteni de stejar de către C.E.I.L. Tg- Secuiesc, C.E.I.L. Tg. Mureş şi C.E.I.L. Cluj — principalii noştri furni­zori. Apoi, au început să vină buşteni, supra­­aglomerînd depozitul de la Ditrău şi capacitatea de debitare existentă. Deşi avem cantităţi mari de buşteni de ste­jar, nu avem calităţile solicitate. De aceea tre­buie să facem o sorta­re minuţioasă şi n-am reuşit să livrăm în în­tregime cantităţile soli­citate, mai ales către C.E.I L. Braşov. La a­cestea, a mai contribuit şi faptul că unii benefi­ciari nu şi-a­u ridicat cheresteaua cu mijloace proprii, nerespectînd obligaţiile contractuale stabilite de comun acord. De fapt, majoritatea be­neficiarilor cărora nu le-am livrat cheresteaua de stejar, sunt dintre a­­ceia care n-au venit să o transporte cu mijloa­ce proprii. — Lăsînd la o parte aceste nerespectări con­tractuale din partea be­neficiarilor, care consi­deraţi că este „partea de vină“ proprie ? — Deficienţele orga­­nizatorice de la unitatea din Ditrău, generate şi de absenţa personalului de specialitate. De alt­fel, chiar la nivelul în­treprinderii lipsesc mulţi specialişti. Cu toate acestea, am hotărît să trimitem un tehnician la Ditrău. De curînd, am constatat că acolo s-a îmbunătăţit debitarea şi livrarea, astfel că vom putea onora contractele. Este bine că măcar acum la U.E.I.L. Gheor­gheni s-au luat măsuri pentru remedierea a­­cestei situaţii, deşi a­­cestea se puteau lua din timp, întrucît se cunoş­teau greutăţile de la Di­trău şi urmările erau previzibile. Să sperăm că de acum încolo lu­crurile vor intra pe fă­gaşul normat ! La S.I.L. Sîncrăieni, o dată cu intrarea în V. RADU (Continuare în pag. a 2.a) în actualitate Un omagiu eroilor sovietici căzuţi în lupta împotriva fascismului La Miercurea-Ciuc, în incinta monumentului eroilor sovietici, a avut loc în cursul zilei de ieri, înhumarea osemin­telor unui ostaş sovietic căzut în luptele împo­triva trupelor fasciste, purtate în acest oraş. Osemintele au fost des­coperite cu ocazia efec­tuării unor lucrări edi­litare în cartierul gării. La ceremonia care a avut loc cu această o­­cazie au fost prezenţi tovarăşii Bertalan Ale­xandru, secretarul Co­mitetului executiv al Consiliului popular ju­deţean, lt. col. Ţibrea Vasile, reprezentanţi ai Consiliului popular oră­şenesc Miercurea-Ciuc, oameni ai muncii, pio­nieri. Au participat tovară­şul Dastembek Raimbe­­kov, prim-secretar al Ambasadei U.R.S.S. la Bucureşti şi alţi membri ai ambasadei. In acordurile mar­şurilor funebre in­tonate de fanfara mi­litară, sicriul cu ose­mintele ostaşului so­vietic a fost depus în incinta monumentului. In semn de pios omagiu au fost depuse coroane de flori din partea Con­siliului popular orăşe­nesc şi a oamenilor muncii din oraş şi din partea Ambasadei Uni­unii Sovietice la Bucu­reşti. Un grup de pio­nieri au depus jerbe de flori. Participanții au păs­trat un moment de re­culegere, iar o gardă de onoare a dat onorul cu­venit. LA C.A.P. SÎNPAUL Orzul de pe 70 de hectare sa fie recoltat aşteaptă Informam pe cititorii noştri că în majoritatea covîrşitoare a unităţilor agricole cooperatiste din zonele mai calde a­le judeţului preocupa­rea susţinută, responsa­bilitatea sporită pentru soarta recoltei s-a sol­dat cu încheierea la timp a recoltării orzu­lui. Din păcate însă, nu la fel stau lucrurile la C.A.P. Sînpaul, unde nu mai puţin de 70 ha în­­sămînţate cu orz, cu boabele coapte mai bi­ne de trei săptămîni, continuă să stea nere­coltate. Fireşte, nu se poate spune că la Sînpaul cooperatorii nu-şi văd de treabă. Dimpotrivă, mai bine de o săptă­­mînă echipele special constituite pentru se­ceriş lucrează din zo­rii zilei pînă la asfinţi­tul soarelui. Şi totuşi lucrurile continuă să meargă anapoda, pentru că consiliul de conduce­re al cooperativei, deşi dispune de suficiente mijloace mecanice, ţine cu tot dinadinsul ca grosul lucrărilor să fie executat prin muncă manuală. Evident, pro­cedeul de a lăsa ca ma­şinile de recoltat păioa­­se „să asiste“ de pe mar­ginea tarlalelor la des­făşurarea lucrărilor de recoltare a orzului, nu poate duce decât la cre­area unei situaţii de fe­lul celei descrise. Nu întîmplător ne spunea tovarăşul Vasile Marc, inginerul-şef al între­prinderii judeţene de mecanizare a agricultu­rii, că maşinile de re­coltat, deşi sunt puse la punct, nu întotdeauna şi nu în cazul fiecărei coo­perative participă la campania de recoltare, pentru că conducerile cooperativelor agricole de producţie renunţă cu seninătate la utilizarea acestora. Aşa se explică faptul că, în timp­­ce I. D. KISS (Continuare in pag. a 2_a) ARAD- oraş de glorie în trecutul şi prezentul poporului nostru Aradul, oraşul de pe malul drept al Mureşu­lui este un oraş cu trai­nice atribute istorice, în care s-au tipărit nenu­mărate file de glorie din trecutul poporului ro­mân. Patrimoniul nos­tru cultural are la Arad valori excepţionale create de-a lungul seco­lelor de români, ma­ghiari, germani şi sârbi, oameni care s-au unit în luptele duse împotri­va invadatorilor străini şi a exploatatorilor in­terni. Pentru relevarea pi­torescului acestui splen­did oraş, invităm citi­torul la o plimbare de-a lungul Mureşului ară­dean . Părăsind gara şi în­­dreptîndu-ne prin lar­gul bulevard spre cen­trul oraşului, vom intîl­ni noul şi modernul cartier al Podgoriei, de unde porneşte calea fe­rată electrificată (prima cale ferată electrificată din România, construită înainte de primul răz­boi mondial) ce leagă Aradul de localităţile Radna şi Pîncota, brăz­­dînd în cale mai multe localităţi, vestite pentru viticultura lor seculară. In apropiere de car­tierul Podgoriei se ridi­că digurile Mureşului pe care se dădea uriaşa bătălie din primăvara trecutului an, pentru salvarea valorilor ora­şului, cînd furia oarbă a valurilor s-a năspustit asupra a tot ce a creat de-a lungul secolelor mintea şi energia uma­nă. Dar digurile au re­zistat, au rezistat dato­rită omului, datorită a zeci de mii de oameni, muncitori, ostaşi, ţărani şi intelectuali, tineri şi bătrîni, femei şi băr­baţi, români, maghiari, germani, sîrbi, care au răspuns în unanimitate chemării partidului. In oraşul unde s-a pregătit Adunarea Naţională de la Alba Iulia din 1 de­cembrie 1918, oraşul în care a fluturat drapelul internaţional al munci­torilor la primul 1 Mai din ţara noastră, nu pu­teau­ birui apele. In apa lină a Mureşu­lui se oglindesc zidurile KOVÁCS GÉZA, doctorand în istorie (Continuare în pag. a 2.a) „Avem o ţară frumoasă şi bogată, un popor harnic şi cutezător,­ care timp de peste două milenii, în ani grei de restrişte, înfrăţit cu codrii, rîurile şi văile, şi-a apărat glia, iar acum, sub conducerea partidului, îşi zideşte o viaţă nouă.“ --.Ă -NICOLAE CEAUŞESCU „Vasile Alecsandri­­un cărturar mereu pre­zent în cultura patriei“ Sub acest titlu s-a desfăşurat ieri în sala Casei de cultură orăşeneşti din Miercurea-Ciuc ma­nifestarea dedicată aniversării a 150 de ani de la naşterea marelui poet patriot Vasile Alec­­sandri. Conferenţiarul Universităţii populare din Bu­cureşti, publicistul Eugen Cialîc, a susţinut o ex­punere care a reliefat însemnatul aport al bar­dului de la Mirceşti la edificarea culturii româ­neşti, pasionata sa acti­vitate civică. Un numeros public a urmărit cu viu interes recitalul de poezie susţinut de membrii scenei lirice, interpretînd apoi în sunetele fanfarei şi împreună cu corul şi dansatorii formaţiei fol­clorice a Casei de cultură, „Hora Unirii“. Reînnoiți-vă ^ abonamentele ^^AHGHHia la ziarul TELEX MINISTRUL sănătăţii publice din Nigeria a declarat la 22 iulie că în această ţară au fost în­registrate 962 cazuri de holeră în luna iunie şi că 644 de persoane au murit de această mala­die. AGENŢIA China Nouă informează că, la 122 iulie, un avion mili­tar american a violat spaţiul aerian al R.P. Chineze deasupra pro­vinciei Guandun . REGELE HASSAN al II-lea al Marocului a primit o delegaţie pa­lestiniană, alcătuită din Abou Khalil, reprezen­tantul Organizaţiei pen­tru Eliberarea Palesti­nei la Alger, şi Abou Merouan, şeful Biroului O.E.P. de la Rabat. SAM NUJUMA, pre­ședintele Mișcării de Eliberare din Africa de sud-vest (S.W.A.P.O.), a sosit la Alger, într-o vi­zită oficială. mm ORĂ CINCI dintre cele mai importante companii de transporturi navale din Japonia au hotărît să-şi întrerupă cursele cu destinaţia Taiwan — a­­nunţă agenţia U.P.I., citind un comunicat al Asociaţiei pentru promo­varea comerţului inter­naţional — Kokubosoku. PROCURORUL gene­ral al Republicii Arabe Unite, Mustafa Abu Zeid, a formulat joi, în mod oficial, acuzaţia de înaltă trădare împotri­va fostului vicepreşe­dinte Aii Sabri, rela­tează agenţia M.E.N. NICHOLAS READLY, adjunct al ministrului comerţului şi industriei a­l Marii Britanii, a inau­gurat la Moscova prima expoziţie de maşini-u­­nelte engleze în Uniu­nea Sovietică. La expoziţie participă 43 de firme britanice. CURSUL oficial al do­larului a scăzut joi la bursa de devize din Frankfurt pe Main de la 3,4733 la 3,4645 mărci vest-germane pentru un dolar. J TELEX

Next