Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1039-1118)

1971-07-31 / nr. 1065

) JL# 1 ­­r­o­r Respectarea neîntîrziată a obligaţiilor contractuale în altă datorie patriotică Nu poate decît să ne bucure faptul că susţi­nutele preocupări ale cooperatorilor din cele 24 unităţi agricole coo­peratiste din împrejuri­mile Cristurului şi Odor­­heiului Secuiesc, s-au soldat cu încheierea recoltării orzului, că în prezent recoltatul griului şi treierişul or­zoaicei se execută într­­un ritm­­susţinut. Ar fi fost însă de aşteptat ca, paralel cu mersul amin­titelor lucrări, conduce­rile unităţilor să acorde atenţia cuvenită şi livră­rii la fondul centralizat al statului a cantităţilor contractate, aceasta con­stituind o înaltă înda­­torie patriotică. Sprijinind prezenta a­­firmaţie, e de ajuns doar să amintim că din 24 de unităţi, ca­re — după cum spuneam — au în­cheiat în linii generale recoltatul orzului, nu­mai cooperativele din Cristuru Secuiesc, Ru­­găneşti, Secuieni şi Să­cel au livrat cantităţile iniţial prevăzute a fi predate la fondul cen­tralizat al statului. O re­marcă specială se cuvi­ne făcută la adresa coo­peratorilor din Secuieni, care şi-au suplimentat obligaţiile lor, cu peste 21.000 kg orz. Dacă la baza de re­cepţie din Cristuru Se­cuiesc (unde sînt repar­tizate un număr de 15 cooperative) s-au pre­dat pînă în prezent 110.144 kg orz, la bază de recepţie din Odorhe­­iu Secuiesc, din 9 uni­tăţi agricole, doar o sin­gură unitate, cea din Sînpaul, a predat o oa­recare cantitate de orz, reprezentînd o mică parte a muncilor I.M.A. Aşadar, 19 unităţi în restanţă la predatul cantităţilor de orz. Cît priveşte achitarea obli­gaţiilor contractuale la grîu, în ciuda faptului că pe alocuri recoltatul se desfăşoară de circa două săptămîni, în afa­ră de unitatea agricolă din Siculeni, nici o alta nu-şi face simţită pre­zenţa la cele două baze de recepţie. Este de ne­înţeles de ce se poate face un lucru bun şi în folosul tuturor numai la Secuieni ? ! Apreciem e­­forturile cooperatorilor noştri, susţinuta muncă depusă zilnic pe tarlale pentru a imprima un ritm corespunzător campaniei de recoltare a păioaselor. Dar, să nu uităm că datoria ne-am făcut-o pe deplin abia atunci cînd ne achităm cu cinste de obligaţiile contractuale. Este aceas­ta o înaltă îndatorire patriotică şi în acelaşi timp o sursă importantă de venituri atît pentru cooperative, cît şi pen­tru membrii cooperatori. Încheierea recoltatului orzului, substanţialul a­­vans cîştigat în urma zi­lelor prielnice de lucru la strîngerea griului, re­clamă din partea tutu­ror unităţilor angajate în iureşul bătăliei pen­tru pîinea de mîine, o atenţie sporită livrării la timp a cantităţilor prevăzute în obligaţiile contractuale. Consiliile de conducere ale coo­perativelor, organele lo­cale sunt chemate să ai­bă permanent în vedere această necesitate im­perioasă. I.D. KISS i.scs-PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV, nr. 1065 SÎMBATA 31 Iulie 1971 Expoziţie de artă populară la Topliţa Covoare, ştergare, străchini, costume, obiecte sculptate în lemn ... O încăpere în care au fost strînse cîteva din ele­mentele tradiţiei noastre populare. Privindu-le, încerci un sentiment de vibrantă mîndrie patriotică. Strălucirea ochilor trădează emoţia redescoperirii acelei vechi şi continue gene­ze a poporului răspîndit pe văi cu nume de legendă: Mu­reş, Olt, Siret, Someş. Privirile întîrzie pe un fluier cu mo­del frumos, iar în memorie se reaprinde poema începutului şi a veşniciei: „Fluieraş de fag, Mult zice cu drag ...“ Moravuri si... năravuri — In loc să stringă furaje pentru noi, doarme ! Şi la iarnă o să aibă pretenţia să dăm lapte ! informaţia ——— -----m ZILEI • La fermele zooteh­nice ale I.A.S. Miercu­­rea-Ciuc din Lăzarea, O­­dorheiu Secuiesc, Cris­turu Secuiesc sînt în construcţie noi grajduri pentru bovine şi taurine, care vor adăposti peste 700 animale. Noile con­strucţii vor fi terminate pînă la sfîrşitul anului. Ansamblul folcloric „Ţara Oaşului“ din Satu Mare îşi anunţă pentru zilele următoare pre­zenţa, intr-un turneu prin localităţile judeţului nostru, cu spectacolul muzical-coregrafic inti­tulat sugestiv „Sub gru­­mazu' cererii“. Datorită originalităţii melodice şi interpretative, formaţia s-a făcut remarcată atît în ţara noastră cît şi în străinătate, anul trecut fiind laureată cu Marele Premiu „Toporaşul de aur“ la Festivalul inter­naţional de folclor de la Zakopane — Polo­nia. Pe scenele caselor de cultură din Băile Tuşnad şi Miercurea-­­ Ciuc,­ sîmbătă seara şi ■ respectiv duminică sea­­­ra vor evolua ... oşenii. La, Casa de cultură din Băile Tuşrtad s-a deschis o interesantă ex­poziţie de cusături popu­lare specifice Văii Ghi­­meşului. Expoziţia va putea fi vizitată pînă în ziua de 10 august. Oamenilor muncii a­­flaţi la odihnă în aceste zile în staţiunile balneo­climaterice din judeţul nostru, li se oferă în per­manenţă, posibilitatea u­­nor excursii interesante şi instructive. Azi, 31 iulie, un autocar cu excursionişti va pleca din Băile Tuşnad spre Bran, iar de­­la Borsec circa 80 de persoane vor pleca să viziteze monu­mentele istorice şi mă­năstirile din nordul Mol­dovei. Ştirea apărută în zia­rul nostru de joi 29 iu­lie, privind realizările în munca patriotică în oraşul Cristuru Secu­iesc, se va citi corect astfel: „Un bilanţ la zi sintetizează lucrări ca­re, valoric, depășesc 1,3 milioane lei, efectuate numai prin muncă pa­triotică. în pagina a 3-a: INFORMAŢIA HARGHITEI LA MICROSTAȚIUNILE DE PE D. N. 12 Conştiinţa datoriei Nimic spectaculos, şi totuşi ce concentrare da energie, ce revărsare de forţă umană in munca minerilor! Pentru ca materia inertă să se me­tamorfozeze in cupru, pentru ca rocile încre­menite de milenii, in pieptul muntelui, să ce­deze in faţa exploziei şi să iasă la lumină — bulgări strălucitori în bătaia soarelui — mine­rul săvîrşeşte un adevă­rat ritual: o descleştare geologică, supunerea in faţa raţiunii umane a pietrei neînsufleţite, a naturii oarbe. Dar floate că cel mai demn de re­marcat fapt in activita­tea minerilor, este con­ştiinţa acestora că tot ceea ce fac, munca lor de zi cu zi, pulsează fre­netic în circuitul indus­trial al patriei, situîndu­se permanent undeva între premiere. Aici, in subteran, se plămădesc izvoare de energie. Cînd această conştiin­ţă devine criteriu de ba­ză în viaţa unui colec­tiv, rezultatele sunt pe măsura intenţiei, cînd un grup de oameni îşi iau drept deviză a în­tregii lor activităţi con­ştiinţa datoriei, con­ştiinţa că munca pe ca­re o prestează se înscrie ca o necesitate superioa­ră în fluxul de valori al economiei ţării, sunt po­sibile cele mai remarca­bile succese. Aceasta este şi explicaţia rezul­tatelor obţinute de sala­riaţii sectorului Şipoş V. AVRAM (Continuare în pag. a 2_a) 1 Vedere din centrul orașului Gheorgheni Adunările generale ale salariaţilor Secţia palex de la Complexul de prelucrare a lemnului Gălăuţaş Pronunţat caracter de lucru şi respon­sabilitate faţă de îndatoriri Caracterizată sintetic, darea de seamă semes­trială prezentată de co­mitetul de direcţie în faţa salariaţilor la Sali­na Praid, a fost analiti­că, realistă, a reliefat succint succesele dobîn­­dite şi s-a axat mai mult pe analiza critică a unor deficienţe care au împiedicat obţinerea unui bilanţ mai rodnic, punînd în dezbaterea participanţilor şi o su­mă de măsuri deosebit de importante pentru îndeplinirea fără rezer­ve­ a planului pe 1971 şi pregătirea încă de pe a­­cum a condiţiilor reali­zării planului pe anul 1972. A constituit, să spunem aşa, o temeini­că bază de discuţii pen­tru numeroşii vorbitori, care, cu simţ de răs­pundere, au venit cu propuneri valoroase pentru continua îmbu­nătăţire a activităţii e­­conomico-financiare a întreprinderii, a condi­ţiilor de muncă şi viaţă. Atît­­ din darea de seamă cît şi din discuţii, s-au desprins unele re­zultate notabile. In pe­rioada analizată, s-a obţinut o producţie su­plimentară care se ci­frează la 4.259 tone sare DUMITRU GÂŢĂ (Continuare în pag. a 2_a) Tribună de mani­festare a opiniei colectivului Adunarea generală a reprezentanţilor salaria­ţilor de la „Tehnoutilaj“ Odorheiu Secuiesc a constituit un moment de sinteză a activităţii desfăşurate în prima ju­mătate a acestui an, o tribună de manifestare a spiritului de răspun­dere faţă de sarcinile de plan ce revin, în conti­nuare, colectivului. In cadrul dezbaterilor s-a remarcat exigenţa cu care angajaţii unităţii caută cele mai bune so­luţii pentru rezolvarea problemelor esenţiale a­­le activităţii lor, grija pe care o manifestă pen­tru continua perfecţio­nare a procesului de producţie, pentru ridi­carea neîntreruptă a e­­ficie­nţei economice. Punctul de plecare al dezbaterilor l-a consti­tuit, cum era şi firesc, darea de seamă întoc­mită de comitetul de di­recţie şi prezentată de tovarăşul Fábian Şte­fan, inginerul-şef al în­treprinderii. S-a relevat că planul pe primele şa­se luni ale anului a fost îndeplinit şi chiar depă­şit la principalii indica­tori. In condiţiile creşterii volumului producţiei — cu 12 la sută faţă de a­­ceeaşi perioadă a anului trecut — s-a depăşit cu 7,7 la sută planul la pro­ducţia marfă, s­au exe- V. VIŞINEANU (Continuare în pag. a 2_a) . Străvechi străjer al meleagurilor sudice, Du­nărea tiveşte o întreagă latură a judeţului Brăi­la, înfrăţindu-se cu aces­te ţinuturi care au cu­noscut de-a lungul vea­curilor, dramatice zbu­ciume. Pe aici s-au scurs cohorte romane şi negus­tori greci cu chipurile de mirodenii şi vinuri de Rhodos, au avut loc cumplite încleştări ar­mate cu cei ce rivneau la pămintul ţării, „sche­la" Brăilei era cunoscută şi ca „hambar al sulta­nului“, loc de acostare al tartanelor şi barabaf­­telor ce nu mai pridi­deau să care grînele cîmpiilor bărăgănene. Intr-adevăr, „prin mul­te locuri şi prin mari greutăţi a trecut Brăila pe vremuri“ — cum con­semnează Alexandru Vlahuţă în „România pitorescă“. Acestor tărî­­muri, dăruite cu harul, rodirii fabuloase, le-a fost dat să poarte şi în­semnul unor paradoxuri de neînchipuit: cîmpii întinse şi mănoase şi mii de plugari fără pă­­m­înt, un oraş al celor mai avuţi stipendiaţi, dar şi al celor mai mi­zere mahalale, leagăn al unor străluciţi oameni de cultură, dar şi al unei pleiade de neştiutori de carte. Această situaţie s-a prezentat pînă în urmă cu ceva mai mult de un sfert de secol, cînd aces­te meleaguri brăilene, o dată cu întreaga ţară, au fost cuprinse de fe­bra înnoirilor revoluţio­nare. Cronicii erei soci­aliste i s-au adăugat ver­tiginos filele prefaceri­lor profunde care au croit acestor locuri un nou chip înzestrat cu atributele unei tinereţi robuste şi optimiste, an­­gajîndu-le într-un spec­taculos proces de revi­­talizare în toate dome­niile de activitate. Inainte se spunea că portul este plămînul prin care Brăila respiră. Astăzi, se poate afirma cu toată certitudinea că combinatele, uzinele și fabricile ei reprezintă inima plină de vitalitate tinerească a oraşului. So­cialismul a adăugat astfel, Brăilei o nouă di­mensiune, conferindu-i prestigiul unei cetăţi in­dustriale. Vechea „sche­lă“ de peşte, vechiul port de export al cerealelor a devenit în epoca noas­tră un important oraş industrial, înzestrat cu mari şi moderne fabrici şi uzine, care au modifi­cat atît structura econo­mică cît şi semnificaţia spirituală a Brăilei. Pulsul viu, alert, al industriei brăilene il bat cu frenezie atît între­prinderile care au fost dezvoltate şi moderniza­te, cît şi cele noi — mul­te la număr — care au remodelat, întregit, pro­filul industrial al aces­tor meleaguri. Actuala uzină de construcţii in­dustriale şi rutiere „Pro­gresul“, s-a înălţat în di­mensiuni urieşeşti pe lo­cul cîtorva ateliere în care lucrau înainte doar cîteva sute de muncitori. Secţiile uzinei — ele în­sele autentice fabrici — au fost înzestrate cu u­­tilaje şi maşini din cele mai moderne cu ajuto­rul cărora se realizează produse cu un grad înalt de tehnicitate. E expli­cabilă­­această metamor­foză dacă­ luăm în consi­deraţie faptul că pentru amenajări, modernizări şi construcţii s-au chel­tuit in ultimii ani peste 500 milioane lei. Aşa, de pildă, au fost construite din temelii hala de me­canică grea,, cu o supra­faţă de aproape 5.000 m.p., secţia forjă mijlo­cie, hala cazangerie, scu­­lăria centrală, fabrica de bioxid de carbon. In prezent, se află in con­strucţie o nouă şi mare fabrică de excavatoare. Este lesne de înţeles că numai pe baza dez­voltării impetuoase a uzinei s-au creat condi­ţiile pentru realizarea u­­nor utilaje complexe, de factură unicată, pen­tru furnale şi cocserii, pentru laminoare şi transporturile navale, pentru industria chimi­că ca şi pentru cea ali­mentară sau a materia­lelor de construcţii. La „Progresul“ se realizea­ză întreaga producţie de rulouri compresoare şi excavatoare a ţării, din care o bună parte este solicitată la export. Câte­­va cifre sunt edificatoare pentru expansiunea pro­ducţiei acestei uzine; în 1922, la înfiinţare, lucrau aici 280 de muncitori ca­re reparau locomotive ; azi lucrează aproape 7.000 de salariaţi care realizează o producţie globală anuală de circa un miliard lei. Faţă de 1938 producţia anuală a crescut de 27 ori; în 1960 se realizau 428 excava­toare şi rulouri compre­soare, iar prin da­rea in funcţiune a cuptorului „Simens“ se obţineau anual 3.100 to­ne oţel, pe cînd acum se realizează circa 32.000 tone. Astfel, „Progresul“ este o emblemă care s-a transformat în renume, un simbol al traiectului vertiginos spre înalt şi spre mai bine, parcurs în anii socialismului. Traversînd oraşul spre partea sa vestică, dr.­ VALERIU STOIU (Continuare în pag. a 2_a) ITINERARII INDUSTRIALE BRAILENE „Avem o ţară frumoasă şi bogată, ‘ ntr''popor harnic şi cutezător, care timp de peste două milenii, în ani grei de restrişte, înfrăţit cu codrii, riurile şi văile, şi-a apărat , glia, iar­­ acum, sub conducerea partidului, îşi zideşte o viaţă nouă.“ -V-' -­|; 7; '-te ' te.' NICOLAE CEALSESCh­ TELEX • UN AVION de pa­sageri de tip „Boeing— 727“, aparţinînd com­paniei „All Nippon Air­ways“, s-a ciocnit vineri cu un avion cu reacţie militar japonez. Avionul de pasageri, care avea 161 de persoane la bord, s-a prăbuşit într-o zonă muntoasă, în apropiere de oraşul Shizukuishi, în nordul Japoniei. Po­trivit primelor informa­­maţii, echipele de sal­vare nu au descoperit nici un supravieţuitor. • CONSILIUL Coman­damentului Revoluţiei Algeriene a decretat mo­nopolul de stat asupra comerţului exterior al ţării. A fost instaurat, de asemenea, controlul guvernamental asupra comerţului cu ridicata din interiorul Algeriei. Aceste măsuri au fost adoptate în scopul întă­ririi economiei naţiona­le. mszi. ORĂ • DUPĂ CUM trans­mite agenţia M.T.I., la Budapesta au avut loc, între 22 şi 29 iulie, con­vorbiri între împuterni­ciţi ai guvernelor R. P. Ungare şi Pakistanului cu privire la schimburi­le comerciale dintre ce­le două ţări. La înche­ierea convorbirilor a fost semnat un protocol co­mercial pe o perioadă de trei ani. • ÎN SEMIFINALELE interzonale ale Gupei Davis, după primele două partide de simplu, scorul este egal: 1—1. Ilie Năstase l-a învins în trei seturi 6—3, 6—3, 6—4 pe Jaideep Muk­­herjea, iar formaţia in­diană a egalat prin vic­toria obţinută de Prem­­ju­ Lall cu 14—12, 6—3, 9—7 în fața lui Ion Ți­riac. TELEX .

Next