Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1039-1118)
1971-07-31 / nr. 1065
) JL# 1 ror Respectarea neîntîrziată a obligaţiilor contractuale în altă datorie patriotică Nu poate decît să ne bucure faptul că susţinutele preocupări ale cooperatorilor din cele 24 unităţi agricole cooperatiste din împrejurimile Cristurului şi Odorheiului Secuiesc, s-au soldat cu încheierea recoltării orzului, că în prezent recoltatul griului şi treierişul orzoaicei se execută întrun ritmsusţinut. Ar fi fost însă de aşteptat ca, paralel cu mersul amintitelor lucrări, conducerile unităţilor să acorde atenţia cuvenită şi livrării la fondul centralizat al statului a cantităţilor contractate, aceasta constituind o înaltă îndatorie patriotică. Sprijinind prezenta afirmaţie, e de ajuns doar să amintim că din 24 de unităţi, care — după cum spuneam — au încheiat în linii generale recoltatul orzului, numai cooperativele din Cristuru Secuiesc, Rugăneşti, Secuieni şi Săcel au livrat cantităţile iniţial prevăzute a fi predate la fondul centralizat al statului. O remarcă specială se cuvine făcută la adresa cooperatorilor din Secuieni, care şi-au suplimentat obligaţiile lor, cu peste 21.000 kg orz. Dacă la baza de recepţie din Cristuru Secuiesc (unde sînt repartizate un număr de 15 cooperative) s-au predat pînă în prezent 110.144 kg orz, la bază de recepţie din Odorheiu Secuiesc, din 9 unităţi agricole, doar o singură unitate, cea din Sînpaul, a predat o oarecare cantitate de orz, reprezentînd o mică parte a muncilor I.M.A. Aşadar, 19 unităţi în restanţă la predatul cantităţilor de orz. Cît priveşte achitarea obligaţiilor contractuale la grîu, în ciuda faptului că pe alocuri recoltatul se desfăşoară de circa două săptămîni, în afară de unitatea agricolă din Siculeni, nici o alta nu-şi face simţită prezenţa la cele două baze de recepţie. Este de neînţeles de ce se poate face un lucru bun şi în folosul tuturor numai la Secuieni ? ! Apreciem eforturile cooperatorilor noştri, susţinuta muncă depusă zilnic pe tarlale pentru a imprima un ritm corespunzător campaniei de recoltare a păioaselor. Dar, să nu uităm că datoria ne-am făcut-o pe deplin abia atunci cînd ne achităm cu cinste de obligaţiile contractuale. Este aceasta o înaltă îndatorire patriotică şi în acelaşi timp o sursă importantă de venituri atît pentru cooperative, cît şi pentru membrii cooperatori. Încheierea recoltatului orzului, substanţialul avans cîştigat în urma zilelor prielnice de lucru la strîngerea griului, reclamă din partea tuturor unităţilor angajate în iureşul bătăliei pentru pîinea de mîine, o atenţie sporită livrării la timp a cantităţilor prevăzute în obligaţiile contractuale. Consiliile de conducere ale cooperativelor, organele locale sunt chemate să aibă permanent în vedere această necesitate imperioasă. I.D. KISS i.scs-PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV, nr. 1065 SÎMBATA 31 Iulie 1971 Expoziţie de artă populară la Topliţa Covoare, ştergare, străchini, costume, obiecte sculptate în lemn ... O încăpere în care au fost strînse cîteva din elementele tradiţiei noastre populare. Privindu-le, încerci un sentiment de vibrantă mîndrie patriotică. Strălucirea ochilor trădează emoţia redescoperirii acelei vechi şi continue geneze a poporului răspîndit pe văi cu nume de legendă: Mureş, Olt, Siret, Someş. Privirile întîrzie pe un fluier cu model frumos, iar în memorie se reaprinde poema începutului şi a veşniciei: „Fluieraş de fag, Mult zice cu drag ...“ Moravuri si... năravuri — In loc să stringă furaje pentru noi, doarme ! Şi la iarnă o să aibă pretenţia să dăm lapte ! informaţia ——— -----m ZILEI • La fermele zootehnice ale I.A.S. Miercurea-Ciuc din Lăzarea, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc sînt în construcţie noi grajduri pentru bovine şi taurine, care vor adăposti peste 700 animale. Noile construcţii vor fi terminate pînă la sfîrşitul anului. Ansamblul folcloric „Ţara Oaşului“ din Satu Mare îşi anunţă pentru zilele următoare prezenţa, intr-un turneu prin localităţile judeţului nostru, cu spectacolul muzical-coregrafic intitulat sugestiv „Sub grumazu' cererii“. Datorită originalităţii melodice şi interpretative, formaţia s-a făcut remarcată atît în ţara noastră cît şi în străinătate, anul trecut fiind laureată cu Marele Premiu „Toporaşul de aur“ la Festivalul internaţional de folclor de la Zakopane — Polonia. Pe scenele caselor de cultură din Băile Tuşnad şi Miercurea- Ciuc, sîmbătă seara şi ■ respectiv duminică seara vor evolua ... oşenii. La, Casa de cultură din Băile Tuşrtad s-a deschis o interesantă expoziţie de cusături populare specifice Văii Ghimeşului. Expoziţia va putea fi vizitată pînă în ziua de 10 august. Oamenilor muncii aflaţi la odihnă în aceste zile în staţiunile balneoclimaterice din judeţul nostru, li se oferă în permanenţă, posibilitatea unor excursii interesante şi instructive. Azi, 31 iulie, un autocar cu excursionişti va pleca din Băile Tuşnad spre Bran, iar dela Borsec circa 80 de persoane vor pleca să viziteze monumentele istorice şi mănăstirile din nordul Moldovei. Ştirea apărută în ziarul nostru de joi 29 iulie, privind realizările în munca patriotică în oraşul Cristuru Secuiesc, se va citi corect astfel: „Un bilanţ la zi sintetizează lucrări care, valoric, depășesc 1,3 milioane lei, efectuate numai prin muncă patriotică. în pagina a 3-a: INFORMAŢIA HARGHITEI LA MICROSTAȚIUNILE DE PE D. N. 12 Conştiinţa datoriei Nimic spectaculos, şi totuşi ce concentrare da energie, ce revărsare de forţă umană in munca minerilor! Pentru ca materia inertă să se metamorfozeze in cupru, pentru ca rocile încremenite de milenii, in pieptul muntelui, să cedeze in faţa exploziei şi să iasă la lumină — bulgări strălucitori în bătaia soarelui — minerul săvîrşeşte un adevărat ritual: o descleştare geologică, supunerea in faţa raţiunii umane a pietrei neînsufleţite, a naturii oarbe. Dar floate că cel mai demn de remarcat fapt in activitatea minerilor, este conştiinţa acestora că tot ceea ce fac, munca lor de zi cu zi, pulsează frenetic în circuitul industrial al patriei, situînduse permanent undeva între premiere. Aici, in subteran, se plămădesc izvoare de energie. Cînd această conştiinţă devine criteriu de bază în viaţa unui colectiv, rezultatele sunt pe măsura intenţiei, cînd un grup de oameni îşi iau drept deviză a întregii lor activităţi conştiinţa datoriei, conştiinţa că munca pe care o prestează se înscrie ca o necesitate superioară în fluxul de valori al economiei ţării, sunt posibile cele mai remarcabile succese. Aceasta este şi explicaţia rezultatelor obţinute de salariaţii sectorului Şipoş V. AVRAM (Continuare în pag. a 2_a) 1 Vedere din centrul orașului Gheorgheni Adunările generale ale salariaţilor Secţia palex de la Complexul de prelucrare a lemnului Gălăuţaş Pronunţat caracter de lucru şi responsabilitate faţă de îndatoriri Caracterizată sintetic, darea de seamă semestrială prezentată de comitetul de direcţie în faţa salariaţilor la Salina Praid, a fost analitică, realistă, a reliefat succint succesele dobîndite şi s-a axat mai mult pe analiza critică a unor deficienţe care au împiedicat obţinerea unui bilanţ mai rodnic, punînd în dezbaterea participanţilor şi o sumă de măsuri deosebit de importante pentru îndeplinirea fără rezerve a planului pe 1971 şi pregătirea încă de pe acum a condiţiilor realizării planului pe anul 1972. A constituit, să spunem aşa, o temeinică bază de discuţii pentru numeroşii vorbitori, care, cu simţ de răspundere, au venit cu propuneri valoroase pentru continua îmbunătăţire a activităţii economico-financiare a întreprinderii, a condiţiilor de muncă şi viaţă. Atît din darea de seamă cît şi din discuţii, s-au desprins unele rezultate notabile. In perioada analizată, s-a obţinut o producţie suplimentară care se cifrează la 4.259 tone sare DUMITRU GÂŢĂ (Continuare în pag. a 2_a) Tribună de manifestare a opiniei colectivului Adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor de la „Tehnoutilaj“ Odorheiu Secuiesc a constituit un moment de sinteză a activităţii desfăşurate în prima jumătate a acestui an, o tribună de manifestare a spiritului de răspundere faţă de sarcinile de plan ce revin, în continuare, colectivului. In cadrul dezbaterilor s-a remarcat exigenţa cu care angajaţii unităţii caută cele mai bune soluţii pentru rezolvarea problemelor esenţiale ale activităţii lor, grija pe care o manifestă pentru continua perfecţionare a procesului de producţie, pentru ridicarea neîntreruptă a eficienţei economice. Punctul de plecare al dezbaterilor l-a constituit, cum era şi firesc, darea de seamă întocmită de comitetul de direcţie şi prezentată de tovarăşul Fábian Ştefan, inginerul-şef al întreprinderii. S-a relevat că planul pe primele şase luni ale anului a fost îndeplinit şi chiar depăşit la principalii indicatori. In condiţiile creşterii volumului producţiei — cu 12 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut — s-a depăşit cu 7,7 la sută planul la producţia marfă, sau exe- V. VIŞINEANU (Continuare în pag. a 2_a) . Străvechi străjer al meleagurilor sudice, Dunărea tiveşte o întreagă latură a judeţului Brăila, înfrăţindu-se cu aceste ţinuturi care au cunoscut de-a lungul veacurilor, dramatice zbuciume. Pe aici s-au scurs cohorte romane şi negustori greci cu chipurile de mirodenii şi vinuri de Rhodos, au avut loc cumplite încleştări armate cu cei ce rivneau la pămintul ţării, „schela" Brăilei era cunoscută şi ca „hambar al sultanului“, loc de acostare al tartanelor şi barabaftelor ce nu mai pridideau să care grînele cîmpiilor bărăgănene. Intr-adevăr, „prin multe locuri şi prin mari greutăţi a trecut Brăila pe vremuri“ — cum consemnează Alexandru Vlahuţă în „România pitorescă“. Acestor tărîmuri, dăruite cu harul, rodirii fabuloase, le-a fost dat să poarte şi însemnul unor paradoxuri de neînchipuit: cîmpii întinse şi mănoase şi mii de plugari fără pămînt, un oraş al celor mai avuţi stipendiaţi, dar şi al celor mai mizere mahalale, leagăn al unor străluciţi oameni de cultură, dar şi al unei pleiade de neştiutori de carte. Această situaţie s-a prezentat pînă în urmă cu ceva mai mult de un sfert de secol, cînd aceste meleaguri brăilene, o dată cu întreaga ţară, au fost cuprinse de febra înnoirilor revoluţionare. Cronicii erei socialiste i s-au adăugat vertiginos filele prefacerilor profunde care au croit acestor locuri un nou chip înzestrat cu atributele unei tinereţi robuste şi optimiste, angajîndu-le într-un spectaculos proces de revitalizare în toate domeniile de activitate. Inainte se spunea că portul este plămînul prin care Brăila respiră. Astăzi, se poate afirma cu toată certitudinea că combinatele, uzinele și fabricile ei reprezintă inima plină de vitalitate tinerească a oraşului. Socialismul a adăugat astfel, Brăilei o nouă dimensiune, conferindu-i prestigiul unei cetăţi industriale. Vechea „schelă“ de peşte, vechiul port de export al cerealelor a devenit în epoca noastră un important oraş industrial, înzestrat cu mari şi moderne fabrici şi uzine, care au modificat atît structura economică cît şi semnificaţia spirituală a Brăilei. Pulsul viu, alert, al industriei brăilene il bat cu frenezie atît întreprinderile care au fost dezvoltate şi modernizate, cît şi cele noi — multe la număr — care au remodelat, întregit, profilul industrial al acestor meleaguri. Actuala uzină de construcţii industriale şi rutiere „Progresul“, s-a înălţat în dimensiuni urieşeşti pe locul cîtorva ateliere în care lucrau înainte doar cîteva sute de muncitori. Secţiile uzinei — ele însele autentice fabrici — au fost înzestrate cu utilaje şi maşini din cele mai moderne cu ajutorul cărora se realizează produse cu un grad înalt de tehnicitate. E explicabilăaceastă metamorfoză dacă luăm în consideraţie faptul că pentru amenajări, modernizări şi construcţii s-au cheltuit in ultimii ani peste 500 milioane lei. Aşa, de pildă, au fost construite din temelii hala de mecanică grea,, cu o suprafaţă de aproape 5.000 m.p., secţia forjă mijlocie, hala cazangerie, sculăria centrală, fabrica de bioxid de carbon. In prezent, se află in construcţie o nouă şi mare fabrică de excavatoare. Este lesne de înţeles că numai pe baza dezvoltării impetuoase a uzinei s-au creat condiţiile pentru realizarea unor utilaje complexe, de factură unicată, pentru furnale şi cocserii, pentru laminoare şi transporturile navale, pentru industria chimică ca şi pentru cea alimentară sau a materialelor de construcţii. La „Progresul“ se realizează întreaga producţie de rulouri compresoare şi excavatoare a ţării, din care o bună parte este solicitată la export. Câteva cifre sunt edificatoare pentru expansiunea producţiei acestei uzine; în 1922, la înfiinţare, lucrau aici 280 de muncitori care reparau locomotive ; azi lucrează aproape 7.000 de salariaţi care realizează o producţie globală anuală de circa un miliard lei. Faţă de 1938 producţia anuală a crescut de 27 ori; în 1960 se realizau 428 excavatoare şi rulouri compresoare, iar prin darea in funcţiune a cuptorului „Simens“ se obţineau anual 3.100 tone oţel, pe cînd acum se realizează circa 32.000 tone. Astfel, „Progresul“ este o emblemă care s-a transformat în renume, un simbol al traiectului vertiginos spre înalt şi spre mai bine, parcurs în anii socialismului. Traversînd oraşul spre partea sa vestică, dr. VALERIU STOIU (Continuare în pag. a 2_a) ITINERARII INDUSTRIALE BRAILENE „Avem o ţară frumoasă şi bogată, ‘ ntr''popor harnic şi cutezător, care timp de peste două milenii, în ani grei de restrişte, înfrăţit cu codrii, riurile şi văile, şi-a apărat , glia, iar acum, sub conducerea partidului, îşi zideşte o viaţă nouă.“ -V-' -|; 7; '-te ' te.' NICOLAE CEALSESCh TELEX • UN AVION de pasageri de tip „Boeing— 727“, aparţinînd companiei „All Nippon Airways“, s-a ciocnit vineri cu un avion cu reacţie militar japonez. Avionul de pasageri, care avea 161 de persoane la bord, s-a prăbuşit într-o zonă muntoasă, în apropiere de oraşul Shizukuishi, în nordul Japoniei. Potrivit primelor informamaţii, echipele de salvare nu au descoperit nici un supravieţuitor. • CONSILIUL Comandamentului Revoluţiei Algeriene a decretat monopolul de stat asupra comerţului exterior al ţării. A fost instaurat, de asemenea, controlul guvernamental asupra comerţului cu ridicata din interiorul Algeriei. Aceste măsuri au fost adoptate în scopul întăririi economiei naţionale. mszi. ORĂ • DUPĂ CUM transmite agenţia M.T.I., la Budapesta au avut loc, între 22 şi 29 iulie, convorbiri între împuterniciţi ai guvernelor R. P. Ungare şi Pakistanului cu privire la schimburile comerciale dintre cele două ţări. La încheierea convorbirilor a fost semnat un protocol comercial pe o perioadă de trei ani. • ÎN SEMIFINALELE interzonale ale Gupei Davis, după primele două partide de simplu, scorul este egal: 1—1. Ilie Năstase l-a învins în trei seturi 6—3, 6—3, 6—4 pe Jaideep Mukherjea, iar formaţia indiană a egalat prin victoria obţinută de Premju Lall cu 14—12, 6—3, 9—7 în fața lui Ion Țiriac. TELEX .