Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)

1971-11-26 / nr. 1167

Pag. 2 TURISMUL-important mijloc de valorificare a frumuseţilor şi bogăţiilor judeţului nostru Judeţul Harghita se află printre cele dinţii în ţară in ceea ce priveşte bogăţiile naturale, dis­­punînd de neasemuite frumuseţi turistice, ce atrag în fiecare an, mii şi mii de vizitatori din ţară şi din străinătate. In acest fel turismul de­vine tot mai mult o industrie în plină înflorire, bucurindu-se de permanentă atenţie din partea Comitetului judeţean de partid, a Consiliului popular judeţean, a organelor locale de partid şi de stat. In ultimii ani , datorită politicii partidului de dezvoltare armonioasă a tuturor domeniilor vieţii economice şi sociale, — turismul din ju­deţul nostru a făcut paşi importanţi pe calea lărgirii bazei sale materiale, numai în anii 1968— 1971 investindu-se pentru dezvoltarea acestei ramuri, peste 60.000.000 lei. Cu toate acestea — aşa cum s-a apreciat la o consfătuire ce a avut loc recent, în organizarea Biroului Comitetului judeţean Harghita al P.C.R., precum şi la un simpozion pe tema dezvoltării turismului, ce s-a ţinut în luna noiembrie la Băile Tuşnad —, turismul, n-a ajuns încă la nivelul condiţiilor şi posibilităţilor ce-i stau la dispoziţie. Ce ar trebui făcut pentru dezvoltarea lui, pentru mai buna punere în valoare a bogă­ţiilor şi frumuseţilor judeţului nostru ? Iată cî­­teva întrebări la care-şi propune să răspundă pagina de faţă. Baza materialii în continuă dezvoltare Trei mari staţiuni balneoclimaterice, nume­roase microstaţiuni, numite impropriu „localei“ — dar care depăşesc cu mult (şi de mult) acest statut —, hoteluri, cabane, campinguri, popasuri şi hanuri turistice, case de vînătoare — iată, su­mar, baza materială a turismului hargh­itean. Cu totul, circa 10.000 locuri de cazare, dintre care 7000 locuri se află in Băile Tuşnad, Borsec şi Lacu Roşu. Care este situaţia în fiecare staţiune balneo­climaterică ? BICSAK CAROL, DI­RECTORUL I.B.C. BĂI­LE TUŞNAD : — Prin­cipala bază de trata­ment, pavilionul de fi­zioterapie, a fost con­struită în 1866, puţind deservi zilnic 200—300 persoane. Acum, zilnic se fac între 600—900 proceduri, în condiţii necorespunzătoare. Exis­tă 1953 locuri de caza­re, numai 1600 locuri corespunzând cerinţelor actuale, aproximativ 40 la sută din vile fiind u­­zate fizic și moral. Nu­mai 250 locuri sunt de confort superior, iar în­călzirea centrală este a­­sigurată doar pentru 640 locuri. NATEA MIMAI, DI­RECTORUL I.B.C. BOR­SEC : — Stabilimentul balnear se află într-o stare tehnică neco­respunzătoare. Nume­roase locuri în cele mai bune vile sunt ocu­pate de salariaţi. In cu­­rînd se va da în folo­sinţă un bloc de locuin­ţe, dar problema nu va fi decit parţial rezolva­tă, rămînînd în conti­nuare numeroşi sala­riaţi ca locatari în vite. Cea mai importantă problemă e însă aceea a apei care curge, la cantine și în vile, doar cîteva ore pe v din cauza debitului redus. De aici, pornesc multe neajunsuri la cantine, spălătorie, vile. HIRETM DIONISIE, DIRECTORUL ÎNTRE­PRINDERII CLIMATE­RICE LACU ROȘU: — Majoritatea vilelor e­­xistente au fost con­struite din lemn, cu 40— 50 ani în urmă. Din cele 18 vile din staţiune, doar 5 au încălzire cen­trală, iarna puţind va­lorifica mai puţin de 200 locuri. Numeroase vile sunt atît de uzate, incit n-are nici un rost să le reparăm, întrucit ar costa prea mult. Anul trecut a trebuit să a­­bandonăm cea mai bu­nă dintre vilele staţiu­nii, avînd încălzire cen­trală şi camere de con­fort superior, fiindcă schelăria lemnoasă era mîncată de ciuperci, vi­la puţind să se prăbu­şească în orice moment. Faţă de anii prece­denţi, în acest an capa­citatea staţiunilor a fost utilizată în proporţie de 79 la sută. Există, aşadar, încă mari rezerve nefolosite pen­tru permanen­ti­zarea activităţii turistice în staţiuni, ceea ce ar per­mite completa lor utili­zare pe tot parcursul a­­nului, realizîndu-se im­portante beneficii. Desi­gur, creşterea indicelui de utilizare e legată de sporirea confortului vi­lelor, de creşterea nu­mărului locurilor la tra­tament, dar şi de o se­rie de amenajări nece­sare practicării sportu­rilor de iarnă — pati­najul şi skiul. Surprinde faptul că vara, în plin sezon turistic, cînd sta­ţiunile, microstaţiunile şi hotelurile orăşeneşti erau suprasolicitate, ca­sele de vînătoare ale Inspectoratului silvic şi multe din cabanele coo­peraţiei de consum aş­teptau în zadar vizita­tori, rămînînd mai tot timpul goale. Nu a exis­tat nici un fel de cola­borare între aceste in­stituţii şi O.J.T. care ar fi putut îndrepta nume­roşi vizitatori sau gru­puri organizate de tu­rişti spre aceste baze­­ turistice situate în a­­­propierea şoselelor sau pe trasee montane. In viitor va trebui să se aibă în vedere şi acest aspect. Deşi nu întru totul corespunzătoare, baza ma­terială existentă In prezent poate fi mai bine şi mai mult folosită. In staţiuni se va ridica, în continuare, gradul de confort al unor vile, cre­­îndu-se noi spaţii de cazare cu confort superior. Se vor construi noi baze de tratament, care vor permite efectuarea procedurilor în condiţii co­respunzătoare, mărindu-se numărul acestora şi astfel şi numărul persoanelor prezente în sta­ţiuni. Creşterea cadrelor — un domeniu ce necesită mai multă preocupare în orice­ domeniu al vieţii sociale — aşa cum s-a accentuat nu o dată în documentele de partid şi de stat, şi în special în legea de cu­rînd votată de către M.A.N. cu privire la creşterea şi promovarea cadrelor — oamenii sînt cei ce determină canti­tatea şi calitatea activi­tăţii , de felul cum mun­cesc ei depind rezultate­le obţinute. In acest context, preocuparea pentru creşterea califi­cării cadrelor, pregăti­rea de cadre noi, cu ca­lificare corespunzătoare este o sarcină ce se pu­ne cu importanţă şi per­manenţă în fiecare sec­tor de muncă. Una din problemele mult discu­tate în cadrul şedinţelor şi consfătuirilor, care au avut ca tem­ă dezvol­tarea turismului, este aceea că staţiunile de interes republican, uni­tăţile comerciale aflate sub conducerea O.J.T. nu dispun de cadre cu calificare corespunză­toare : bucătari, ospă­tari, îngrijitori de vile, personal auxiliar în ge­neral, din care cauză deservirea oaspeţilor e necorespunzătoare. în lipsa acestora, conduce­rile staţiunilor şi ale comerţului de stat şi cooperatist, apelează — în perioadele de vîrf — la oameni sezonieri, re­crutaţi din satele din jur, care sunt încadraţi în muncă, cărora li se încredinţează răspun­deri de care, de multe ori, se dovedesc a fi in­capabili din punct de vedere profesional. Ce s-ar putea — şi ar trebu­i să se facă pen­tru completarea necesa­rului de cadre, pentru creşterea calificării ce­lor existente ? In primul rînd, orga­nizarea de cursuri de ridicare a calificării şi chiar de calificare — într-o serie de profe­siuni unde se dovedeşte a fi nevoie. In al doilea rînd, organizarea unui curs de instruire a ace­lor oameni, numiţi sezo­nieri, la care apelează staţiunile şi comerţul în timpul verii. Asemenea cursuri cu o durată mai îndelungată s-ar putea organiza iarna, la una din cele 3 staţiuni, şi ar putea cuprinde marea majoritate a personalu­lui staţiunilor. Sunt pro­puneri izvorîte chiar din partea conducerilor stațiunilor — care a­­șteaptă să-și găsească o rezolvare cît mai grab­­n­ică. harghitei O. J.T.- o instituţie ce-şi caută personalitatea în conformitate cu o hotărîre a Consiliului de Miniştri, emisă la începutul acestui an, activitatea turistică din ţara noastră a fost re­organizată, oferindu-i-se astfel condiţii optime de desfăşurare şi dez­voltare. în urma aces­tei hotărîri s-a înfiin­ţat — la 1 aprilie a.c. — Oficiul judeţean de tu­rism — o unitate cu ca­racteristici economice­, care are ca principală atribuţie coordonarea întregii activităţi turis­tice de pe raza judeţu­lui şi punerea tot mai deplină în valoare a numeroaselor bogăţii turistice. Au trecut 6 luni de la înfiinţarea acestei instituţii şi, cu regret, trebuie s-o spunem, — deşi nu pot fi contesta­te unele rezultate în domeniul încasării de la populaţie, organiza­rea de excursii şi alte­le — că O.J.T. nu-şi în­deplineşte încă, aşa cum trebuie, menirea pen­tru care a fost creat. Coordonarea activităţii turistice nu a ajuns încă la competenţa necesară, nu s-a realizat o cola­borare strînsă între O.J.T. şi celelalte între­prinderi şi instituţii din judeţ care concură la turism — U.J.C.C., U.J.C.M., O.C.L. etc. — urmărirea realizării in­vestiţiilor se face încă necorespunzător. S-au făcut foarte puţine lu­cruri în domeniul pro­pagandei turistice, în sectorul excursiilor. E­­vident că în această si­tuaţie pot fi invocate şi cauze ce merită a fi luate în seamă: lipsa cadrelor necesare, a u­­nui sediu corespunzător, experienţă puţină acu­mulată şi altele. Dar — socotim noi — pe lingă acestea există şi o serie de motive ce pot fi pu­se pe seama stilului de muncă al Oficiului ju­deţean de turism. Insti­tuţia la care ne referim foloseşte încă — în bu­nă măsură — stilul ve­chii filiale a O.N.T., tot ceea ce întreprinde mai are încă la bază o con­cepţie neclară asupra viitorului. De multe ori se lucrează haotic, ne­organizat­, nereuşindu-se încă să se cristalizeze un stil de muncă adec­vat. Comisia judeţeană de turism, nu s-a întru­nit niciodată în ultime­le şase luni, comisia de propagandă a fost în­fiinţată abia în urmă cu o săptămînă şi ceva. Socotim că e timpul ca tovarăşii care lucrea­ză în cadrul O.J.T. să renunţe la a invoca — şi după şase luni de func­ţionare — o serie de greutăţi, aşa-zise obiec­tive, şi să se străduias­că mai mult pentru în­deplinirea atribuţiunilor importante ce le revin. Propaganda turistică Astăzi, turismul este de neconceput fără o propagandă eficace, mai bine-zis fără un sistem de mijloace propagan­distice. Or, în momentul de faţă, zestrea propagan­distică a turismului har­­ghitean este destul de săracă şi, mai ales, ne­concordantă — în mul­te cazuri — cu realita­tea. Săracă, pentru că nu există decit unul­­două îndreptare turisti­ce­­ pentru Băile Tuşnad, apărute în primii ani ai deceniului trecut, un pliant intitulat „Mier­­curea-Ciuc şi împrejuri­mile“, editat de fostul O.N.T., cuprinzînd, de fapt aproape tot judeţul Harghita, un ghid pen­tru Lacu Roşu şi masi­vul Hăşmaş, editat de C.N.E.F.S. plus cîteva hărţi turistice, confec­ţionate din tablă, de mult bătute de vînturi şi spălate de ploi. Ne­concordantă cu realita­tea, în primul rînd pen­tru că realitatea econo­­mico-socială evoluează mai rapid, de la apari­ţia acestor ghiduri tre­­cînd ciţiva ani, dar şi datorită superficialităţii şi incompetenţei autori­lor şi forurilor care au aprobat apariţia lor. — Acest mod de a fa­ce propagandă, provoa­că mai curînd deservirii turismului harghitean, remarca la simpozionul de la Băile Tuşnad, to­varăşul Ioan Oprea, şe­ful secţiei de propagan­dă a Comitetului jude­ţean de partid. Erorile semnalate în lucrările apărute pînă acum se datorează faptului că ,atît autorii, cît şi cei care le-au comandat şi tipărit lucrările, nu s-au consultat cu organele judeţene competente. Cine se ocupă, însă, de propaganda turistică ? Firesc, O.J.T. şi celelal­te întreprinderi şi insti­tuţii interesate în acti­vitatea turistică, O.J.T. trebuind să coordoneze această muncă. Din pă­cate, de la înfiinţarea sa şi până acum, O.J.T. nu a făcut nimic în a­­cest sens, justificîndu-se prin faptul că în acest an nu s-au prevăzut fonduri pentru propa­gandă. (De aceasta cine e oare vinovat, pentru că bugetul anual a fost refăcut în momentul înfiinţării O.I.T.?), iar fondurile prevăzute pen­tru anul viitor sunt insu­ficiente. Celelalte insti­tuţii interesate în acti­vitatea turistică — Di­recţia comercială, Con­siliul judeţean de cul­tură şi educaţie socia­listă, Inspectoratul sil­vic, sectorul de turism al Comitetului judeţean U.T.C., consiliile popu­lare municipal şi oră­şeneşti, Consiliul jude­ţean al Organizaţiei Pionierilor n-au făcut nimic, deşi au fonduri special prevăzute în a­­cest scop, aşteptînd ca O.J.T. să facă totul. Firesc este ca fiecare instituţie să-şi aibă pro­gramul său propriu de propagandă, incluzînd tipărituri, panouri pu­blicitare şi hărţi turis­tice confecţionate din fondurile proprii, a­­şezate pe marginea şose­lelor naţionale. Consiliile populare, municipal şi orăşeneşti, trebuie să se ocupe de editarea unor pliante, incluzînd ima­gini, o hartă şi un text despre respectiva loca­litate. In fine, traseele turistice montane tre­buie popularizate de Inspectoratul silvic, sec­torul de turism al Co­mitetului judeţean U.T.C. şi Consiliului ju­deţean al Organizaţiei Pionierilor. Tot ceea ce se va face însă pe linie de propagandă trebuie discutat şi aprobat în prealabil de Consiliul judeţean al turismului, în scopul prevenirii po­sibilelor erori și înlătu­rarea eventualelor su­prapuneri. Mai multă atenţie micro­staţiunilor şi cabanelor O bună parte a activi­tăţii turistice se desfă­şoară în microstaţiunile şi cabanele aflate sub conducerea directă a consiliilor populare o­­răşeneşti şi comunale, organe care trebuie să se îngrijească de ame­najarea şi buna func­ţionare a acestora. Nu­mărul acestor unităţi turistice — unele din­tre ele foarte căutate de oameni din ţară şi din străinătate,­datorită efectelor terapeutice ce le oferă, este destul de mare şi multe dintre e­­le au faimă naţională şi internaţională. — Băile Harghita, Sîntimbru, Praid şi altele. De aici rezultă sarcina foarte importantă ce stă în fa­ţa organelor locale ale puterii de stat, de a se ocupa de administrarea lor, de dezvoltarea lor continuă. Desigur, nu se poate nega faptul că multe consilii populare s-au străduit să asigure în staţiunile pe care le conduc, condiţii bune de primire şi găzduire a musafirilor. La Har­­ghita-Băi, la Praid, Ho­­morod, Pucioasa şi alte­le, s-au efectuat, în ul­tima vreme, o serie de lucrări de reparare a vilelor, de curăţire a împrejurimilor, de noi amenajări. Putem amin­ti aici preocuparea con­siliilor populare din Miercurea-Ciuc, Topliţa, Odorheiu Secuiesc, Cris­­turu Secuiesc, Sîncră­­ieni, Praid şi altele. Trebuie să se recunoas­că însă că — cu toate cele realizate pînă acum — s-a făcut mult prea puţin pe linia moderni­zării şi bunei funcţio­nări a staţiunilor de in­teres local. Unele din aceste locuri de trata­ment şi agrement au instalaţii învechite, vi­lele sunt neprimitoare. La microstaţiunea Mă­­dăraş — spre exemplu, Consiliul popular din Dăneşti şi-a propus să efectueze o serie de îmbunătăţiri, dar a rea­lizat puţine din inten­ţiile sale. Homorodul — microstaţiune aflată sub îndrumarea Consiliului­,, popular Vlăhiţa — şi-a primit şi în acest an musafirii în condiţii des­tul de necorespunzătoa­re. Apoi o serie de ca­bane turistice — cum sînt cele de la Piatra Unică (aparţinînd Con­siliului popular Bălan), Mădăraş şi altele oferă oaspeţilor condiţii ne­corespunzătoare de ca­zare. Reclama turistică a miicrostaţiunilor — în ge­neral — este aproape inexistentă, din care cauză nici nu sunt cu­noscute; deservirea în unităţile comerciale ce funcţionează aici e u­­neori departe de a fi mulţumitoare. Nu pu­tem enumera toate lip­surile ce se înregistrea­ză în unităţile turistice locale, şi nici nu e ne­voie, deoarece ele se cunosc foarte bine; vrem să insistăm însă ca — pe linia indicaţiilor Co­mitetului judeţean de partid şi ale Consiliului popular judeţean, — consiliile populare să se ocupe mai mult de valorificarea deplină a frumuseților turistice, a locurilor de tratament și odihnă ce se află în administrarea lor. Dr. AMBRUS ZOLTÁN, sanitare , directorul Direcţiei Cîteva propuneri Ar fi nimerită înfiinţarea la Miercurea-Ciuc a unui laborator pentru cercetarea ştiinţifică a resurselor naturale, în vederea folosirii lor c­a mijloace terapeutice. Arhitect ŞTEFAN RADU IONESCU, şeful co­lectivului de sistematizare din C.S.P.P.T.: Pe lingă investiţiile mari, trebuie să ne con­centrăm atenţia asupra investiţiilor minime, dar capabile să aducă eficienţă maximă. In a­­cest sens aş propune, ţinind seama de fenomenul migrării populaţiei din satele de pe Valea Ca­­şinului, transformarea unora dintre ele în sate turistice, rivalizînd cu cele din Argeş-Rucăr, Dragoslavele, Şirnea, putînd fi vizitate, cu bi­ciclete închiriate, de turiştii aflaţi în Băile Tuşnad. Maior VALERIU BUTIRI, Miercurea-Ciuc : Se simte stringent necesitatea unei decizii a Comitetului executiv al Consiliului popular jude­ţean, stabilind locurile unde se pot amplasa, pe teritoriul judeţului, corturi, în afara campingu­rilor organizate, precum şi reguli pentru păstra­rea ordinei şi curăţeniei. , Frumoasa staţiune Bradul-Topliţa trebuie pre­luată de O.J.T.­­ Harghita, fie direct, fie prin intermediul I.B.C. Borsec, şi dezvoltată cores­punzător, conform posibilităţilor şi exigenţelor actuale, întrucit I.G.O. Topliţa, din cauza lipsei fondurilor, nu va putea face acest lucru. Prof. JANOS Miercurea-Ciuc : PAL, directorul Muzeului din Deşi în judeţul Harghita sunt numeroase cen­tre producătoare de diverse tipuri de ceramică, nu există — ca în alte judeţe —, un tîrg al ola­rilor. Ar fi o manifestare anuală reuşită, care s-ar bucura de mult succes. ANUL IV, nr. 1167 Investiţiile cincinalului actual Cincinalul 1971—1975 prevăzind un amplu program de investiţii, ilus­­trind eforturile statului nostru socialist pentru dezvoltarea armonioasă a tuturor judeţelor ţării ţinînd seama de valorificarea condiţiilor existen­te, va situa Harghita printre judeţele cu o puternică bază turistică, per­­miţînd intrarea mai hotărîtă în circuitul turistic internaţional. Consem­năm cîteva dintre obiectivele ce se vor construi : • Teleferic cu cabină între Băile Tuşnad şi Lacul Ana ; 0 Un motel la Gheorgheni ; 0 Un hotel la Borsec şi unul la Lacu Roşu ; 0 Clup tip „Neptun“ la Băile Tuşnad cu boating şi piscină acoperită; 0 Un garaj cu instalaţii anexe de întreţinere la Miercurea-Ciuc ; 0 Cabană la Lacul Ana ; 0 Hanuri turistice la Praid şi Izvoru Mureş ; 0 Staţii PECO în Miercurea-Ciuc şi Băile Tuşnad ­ Pagină realizată de TRAIAN BONDOR, RADU VECSLER

Next