Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)
1971-11-26 / nr. 1167
Pag. 2 TURISMUL-important mijloc de valorificare a frumuseţilor şi bogăţiilor judeţului nostru Judeţul Harghita se află printre cele dinţii în ţară in ceea ce priveşte bogăţiile naturale, dispunînd de neasemuite frumuseţi turistice, ce atrag în fiecare an, mii şi mii de vizitatori din ţară şi din străinătate. In acest fel turismul devine tot mai mult o industrie în plină înflorire, bucurindu-se de permanentă atenţie din partea Comitetului judeţean de partid, a Consiliului popular judeţean, a organelor locale de partid şi de stat. In ultimii ani , datorită politicii partidului de dezvoltare armonioasă a tuturor domeniilor vieţii economice şi sociale, — turismul din judeţul nostru a făcut paşi importanţi pe calea lărgirii bazei sale materiale, numai în anii 1968— 1971 investindu-se pentru dezvoltarea acestei ramuri, peste 60.000.000 lei. Cu toate acestea — aşa cum s-a apreciat la o consfătuire ce a avut loc recent, în organizarea Biroului Comitetului judeţean Harghita al P.C.R., precum şi la un simpozion pe tema dezvoltării turismului, ce s-a ţinut în luna noiembrie la Băile Tuşnad —, turismul, n-a ajuns încă la nivelul condiţiilor şi posibilităţilor ce-i stau la dispoziţie. Ce ar trebui făcut pentru dezvoltarea lui, pentru mai buna punere în valoare a bogăţiilor şi frumuseţilor judeţului nostru ? Iată cîteva întrebări la care-şi propune să răspundă pagina de faţă. Baza materialii în continuă dezvoltare Trei mari staţiuni balneoclimaterice, numeroase microstaţiuni, numite impropriu „localei“ — dar care depăşesc cu mult (şi de mult) acest statut —, hoteluri, cabane, campinguri, popasuri şi hanuri turistice, case de vînătoare — iată, sumar, baza materială a turismului harghitean. Cu totul, circa 10.000 locuri de cazare, dintre care 7000 locuri se află in Băile Tuşnad, Borsec şi Lacu Roşu. Care este situaţia în fiecare staţiune balneoclimaterică ? BICSAK CAROL, DIRECTORUL I.B.C. BĂILE TUŞNAD : — Principala bază de tratament, pavilionul de fizioterapie, a fost construită în 1866, puţind deservi zilnic 200—300 persoane. Acum, zilnic se fac între 600—900 proceduri, în condiţii necorespunzătoare. Există 1953 locuri de cazare, numai 1600 locuri corespunzând cerinţelor actuale, aproximativ 40 la sută din vile fiind uzate fizic și moral. Numai 250 locuri sunt de confort superior, iar încălzirea centrală este asigurată doar pentru 640 locuri. NATEA MIMAI, DIRECTORUL I.B.C. BORSEC : — Stabilimentul balnear se află într-o stare tehnică necorespunzătoare. Numeroase locuri în cele mai bune vile sunt ocupate de salariaţi. In curînd se va da în folosinţă un bloc de locuinţe, dar problema nu va fi decit parţial rezolvată, rămînînd în continuare numeroşi salariaţi ca locatari în vite. Cea mai importantă problemă e însă aceea a apei care curge, la cantine și în vile, doar cîteva ore pe v din cauza debitului redus. De aici, pornesc multe neajunsuri la cantine, spălătorie, vile. HIRETM DIONISIE, DIRECTORUL ÎNTREPRINDERII CLIMATERICE LACU ROȘU: — Majoritatea vilelor existente au fost construite din lemn, cu 40— 50 ani în urmă. Din cele 18 vile din staţiune, doar 5 au încălzire centrală, iarna puţind valorifica mai puţin de 200 locuri. Numeroase vile sunt atît de uzate, incit n-are nici un rost să le reparăm, întrucit ar costa prea mult. Anul trecut a trebuit să abandonăm cea mai bună dintre vilele staţiunii, avînd încălzire centrală şi camere de confort superior, fiindcă schelăria lemnoasă era mîncată de ciuperci, vila puţind să se prăbuşească în orice moment. Faţă de anii precedenţi, în acest an capacitatea staţiunilor a fost utilizată în proporţie de 79 la sută. Există, aşadar, încă mari rezerve nefolosite pentru permanentizarea activităţii turistice în staţiuni, ceea ce ar permite completa lor utilizare pe tot parcursul anului, realizîndu-se importante beneficii. Desigur, creşterea indicelui de utilizare e legată de sporirea confortului vilelor, de creşterea numărului locurilor la tratament, dar şi de o serie de amenajări necesare practicării sporturilor de iarnă — patinajul şi skiul. Surprinde faptul că vara, în plin sezon turistic, cînd staţiunile, microstaţiunile şi hotelurile orăşeneşti erau suprasolicitate, casele de vînătoare ale Inspectoratului silvic şi multe din cabanele cooperaţiei de consum aşteptau în zadar vizitatori, rămînînd mai tot timpul goale. Nu a existat nici un fel de colaborare între aceste instituţii şi O.J.T. care ar fi putut îndrepta numeroşi vizitatori sau grupuri organizate de turişti spre aceste baze turistice situate în apropierea şoselelor sau pe trasee montane. In viitor va trebui să se aibă în vedere şi acest aspect. Deşi nu întru totul corespunzătoare, baza materială existentă In prezent poate fi mai bine şi mai mult folosită. In staţiuni se va ridica, în continuare, gradul de confort al unor vile, creîndu-se noi spaţii de cazare cu confort superior. Se vor construi noi baze de tratament, care vor permite efectuarea procedurilor în condiţii corespunzătoare, mărindu-se numărul acestora şi astfel şi numărul persoanelor prezente în staţiuni. Creşterea cadrelor — un domeniu ce necesită mai multă preocupare în orice domeniu al vieţii sociale — aşa cum s-a accentuat nu o dată în documentele de partid şi de stat, şi în special în legea de curînd votată de către M.A.N. cu privire la creşterea şi promovarea cadrelor — oamenii sînt cei ce determină cantitatea şi calitatea activităţii , de felul cum muncesc ei depind rezultatele obţinute. In acest context, preocuparea pentru creşterea calificării cadrelor, pregătirea de cadre noi, cu calificare corespunzătoare este o sarcină ce se pune cu importanţă şi permanenţă în fiecare sector de muncă. Una din problemele mult discutate în cadrul şedinţelor şi consfătuirilor, care au avut ca temă dezvoltarea turismului, este aceea că staţiunile de interes republican, unităţile comerciale aflate sub conducerea O.J.T. nu dispun de cadre cu calificare corespunzătoare : bucătari, ospătari, îngrijitori de vile, personal auxiliar în general, din care cauză deservirea oaspeţilor e necorespunzătoare. în lipsa acestora, conducerile staţiunilor şi ale comerţului de stat şi cooperatist, apelează — în perioadele de vîrf — la oameni sezonieri, recrutaţi din satele din jur, care sunt încadraţi în muncă, cărora li se încredinţează răspunderi de care, de multe ori, se dovedesc a fi incapabili din punct de vedere profesional. Ce s-ar putea — şi ar trebui să se facă pentru completarea necesarului de cadre, pentru creşterea calificării celor existente ? In primul rînd, organizarea de cursuri de ridicare a calificării şi chiar de calificare — într-o serie de profesiuni unde se dovedeşte a fi nevoie. In al doilea rînd, organizarea unui curs de instruire a acelor oameni, numiţi sezonieri, la care apelează staţiunile şi comerţul în timpul verii. Asemenea cursuri cu o durată mai îndelungată s-ar putea organiza iarna, la una din cele 3 staţiuni, şi ar putea cuprinde marea majoritate a personalului staţiunilor. Sunt propuneri izvorîte chiar din partea conducerilor stațiunilor — care așteaptă să-și găsească o rezolvare cît mai grabnică. harghitei O. J.T.- o instituţie ce-şi caută personalitatea în conformitate cu o hotărîre a Consiliului de Miniştri, emisă la începutul acestui an, activitatea turistică din ţara noastră a fost reorganizată, oferindu-i-se astfel condiţii optime de desfăşurare şi dezvoltare. în urma acestei hotărîri s-a înfiinţat — la 1 aprilie a.c. — Oficiul judeţean de turism — o unitate cu caracteristici economice, care are ca principală atribuţie coordonarea întregii activităţi turistice de pe raza judeţului şi punerea tot mai deplină în valoare a numeroaselor bogăţii turistice. Au trecut 6 luni de la înfiinţarea acestei instituţii şi, cu regret, trebuie s-o spunem, — deşi nu pot fi contestate unele rezultate în domeniul încasării de la populaţie, organizarea de excursii şi altele — că O.J.T. nu-şi îndeplineşte încă, aşa cum trebuie, menirea pentru care a fost creat. Coordonarea activităţii turistice nu a ajuns încă la competenţa necesară, nu s-a realizat o colaborare strînsă între O.J.T. şi celelalte întreprinderi şi instituţii din judeţ care concură la turism — U.J.C.C., U.J.C.M., O.C.L. etc. — urmărirea realizării investiţiilor se face încă necorespunzător. S-au făcut foarte puţine lucruri în domeniul propagandei turistice, în sectorul excursiilor. Evident că în această situaţie pot fi invocate şi cauze ce merită a fi luate în seamă: lipsa cadrelor necesare, a unui sediu corespunzător, experienţă puţină acumulată şi altele. Dar — socotim noi — pe lingă acestea există şi o serie de motive ce pot fi puse pe seama stilului de muncă al Oficiului judeţean de turism. Instituţia la care ne referim foloseşte încă — în bună măsură — stilul vechii filiale a O.N.T., tot ceea ce întreprinde mai are încă la bază o concepţie neclară asupra viitorului. De multe ori se lucrează haotic, neorganizat, nereuşindu-se încă să se cristalizeze un stil de muncă adecvat. Comisia judeţeană de turism, nu s-a întrunit niciodată în ultimele şase luni, comisia de propagandă a fost înfiinţată abia în urmă cu o săptămînă şi ceva. Socotim că e timpul ca tovarăşii care lucrează în cadrul O.J.T. să renunţe la a invoca — şi după şase luni de funcţionare — o serie de greutăţi, aşa-zise obiective, şi să se străduiască mai mult pentru îndeplinirea atribuţiunilor importante ce le revin. Propaganda turistică Astăzi, turismul este de neconceput fără o propagandă eficace, mai bine-zis fără un sistem de mijloace propagandistice. Or, în momentul de faţă, zestrea propagandistică a turismului harghitean este destul de săracă şi, mai ales, neconcordantă — în multe cazuri — cu realitatea. Săracă, pentru că nu există decit unuldouă îndreptare turistice pentru Băile Tuşnad, apărute în primii ani ai deceniului trecut, un pliant intitulat „Miercurea-Ciuc şi împrejurimile“, editat de fostul O.N.T., cuprinzînd, de fapt aproape tot judeţul Harghita, un ghid pentru Lacu Roşu şi masivul Hăşmaş, editat de C.N.E.F.S. plus cîteva hărţi turistice, confecţionate din tablă, de mult bătute de vînturi şi spălate de ploi. Neconcordantă cu realitatea, în primul rînd pentru că realitatea economico-socială evoluează mai rapid, de la apariţia acestor ghiduri trecînd ciţiva ani, dar şi datorită superficialităţii şi incompetenţei autorilor şi forurilor care au aprobat apariţia lor. — Acest mod de a face propagandă, provoacă mai curînd deservirii turismului harghitean, remarca la simpozionul de la Băile Tuşnad, tovarăşul Ioan Oprea, şeful secţiei de propagandă a Comitetului judeţean de partid. Erorile semnalate în lucrările apărute pînă acum se datorează faptului că ,atît autorii, cît şi cei care le-au comandat şi tipărit lucrările, nu s-au consultat cu organele judeţene competente. Cine se ocupă, însă, de propaganda turistică ? Firesc, O.J.T. şi celelalte întreprinderi şi instituţii interesate în activitatea turistică, O.J.T. trebuind să coordoneze această muncă. Din păcate, de la înfiinţarea sa şi până acum, O.J.T. nu a făcut nimic în acest sens, justificîndu-se prin faptul că în acest an nu s-au prevăzut fonduri pentru propagandă. (De aceasta cine e oare vinovat, pentru că bugetul anual a fost refăcut în momentul înfiinţării O.I.T.?), iar fondurile prevăzute pentru anul viitor sunt insuficiente. Celelalte instituţii interesate în activitatea turistică — Direcţia comercială, Consiliul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Inspectoratul silvic, sectorul de turism al Comitetului judeţean U.T.C., consiliile populare municipal şi orăşeneşti, Consiliul judeţean al Organizaţiei Pionierilor n-au făcut nimic, deşi au fonduri special prevăzute în acest scop, aşteptînd ca O.J.T. să facă totul. Firesc este ca fiecare instituţie să-şi aibă programul său propriu de propagandă, incluzînd tipărituri, panouri publicitare şi hărţi turistice confecţionate din fondurile proprii, aşezate pe marginea şoselelor naţionale. Consiliile populare, municipal şi orăşeneşti, trebuie să se ocupe de editarea unor pliante, incluzînd imagini, o hartă şi un text despre respectiva localitate. In fine, traseele turistice montane trebuie popularizate de Inspectoratul silvic, sectorul de turism al Comitetului judeţean U.T.C. şi Consiliului judeţean al Organizaţiei Pionierilor. Tot ceea ce se va face însă pe linie de propagandă trebuie discutat şi aprobat în prealabil de Consiliul judeţean al turismului, în scopul prevenirii posibilelor erori și înlăturarea eventualelor suprapuneri. Mai multă atenţie microstaţiunilor şi cabanelor O bună parte a activităţii turistice se desfăşoară în microstaţiunile şi cabanele aflate sub conducerea directă a consiliilor populare orăşeneşti şi comunale, organe care trebuie să se îngrijească de amenajarea şi buna funcţionare a acestora. Numărul acestor unităţi turistice — unele dintre ele foarte căutate de oameni din ţară şi din străinătate,datorită efectelor terapeutice ce le oferă, este destul de mare şi multe dintre ele au faimă naţională şi internaţională. — Băile Harghita, Sîntimbru, Praid şi altele. De aici rezultă sarcina foarte importantă ce stă în faţa organelor locale ale puterii de stat, de a se ocupa de administrarea lor, de dezvoltarea lor continuă. Desigur, nu se poate nega faptul că multe consilii populare s-au străduit să asigure în staţiunile pe care le conduc, condiţii bune de primire şi găzduire a musafirilor. La Harghita-Băi, la Praid, Homorod, Pucioasa şi altele, s-au efectuat, în ultima vreme, o serie de lucrări de reparare a vilelor, de curăţire a împrejurimilor, de noi amenajări. Putem aminti aici preocuparea consiliilor populare din Miercurea-Ciuc, Topliţa, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Sîncrăieni, Praid şi altele. Trebuie să se recunoască însă că — cu toate cele realizate pînă acum — s-a făcut mult prea puţin pe linia modernizării şi bunei funcţionări a staţiunilor de interes local. Unele din aceste locuri de tratament şi agrement au instalaţii învechite, vilele sunt neprimitoare. La microstaţiunea Mădăraş — spre exemplu, Consiliul popular din Dăneşti şi-a propus să efectueze o serie de îmbunătăţiri, dar a realizat puţine din intenţiile sale. Homorodul — microstaţiune aflată sub îndrumarea Consiliului,, popular Vlăhiţa — şi-a primit şi în acest an musafirii în condiţii destul de necorespunzătoare. Apoi o serie de cabane turistice — cum sînt cele de la Piatra Unică (aparţinînd Consiliului popular Bălan), Mădăraş şi altele oferă oaspeţilor condiţii necorespunzătoare de cazare. Reclama turistică a miicrostaţiunilor — în general — este aproape inexistentă, din care cauză nici nu sunt cunoscute; deservirea în unităţile comerciale ce funcţionează aici e uneori departe de a fi mulţumitoare. Nu putem enumera toate lipsurile ce se înregistrează în unităţile turistice locale, şi nici nu e nevoie, deoarece ele se cunosc foarte bine; vrem să insistăm însă ca — pe linia indicaţiilor Comitetului judeţean de partid şi ale Consiliului popular judeţean, — consiliile populare să se ocupe mai mult de valorificarea deplină a frumuseților turistice, a locurilor de tratament și odihnă ce se află în administrarea lor. Dr. AMBRUS ZOLTÁN, sanitare , directorul Direcţiei Cîteva propuneri Ar fi nimerită înfiinţarea la Miercurea-Ciuc a unui laborator pentru cercetarea ştiinţifică a resurselor naturale, în vederea folosirii lor ca mijloace terapeutice. Arhitect ŞTEFAN RADU IONESCU, şeful colectivului de sistematizare din C.S.P.P.T.: Pe lingă investiţiile mari, trebuie să ne concentrăm atenţia asupra investiţiilor minime, dar capabile să aducă eficienţă maximă. In acest sens aş propune, ţinind seama de fenomenul migrării populaţiei din satele de pe Valea Caşinului, transformarea unora dintre ele în sate turistice, rivalizînd cu cele din Argeş-Rucăr, Dragoslavele, Şirnea, putînd fi vizitate, cu biciclete închiriate, de turiştii aflaţi în Băile Tuşnad. Maior VALERIU BUTIRI, Miercurea-Ciuc : Se simte stringent necesitatea unei decizii a Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, stabilind locurile unde se pot amplasa, pe teritoriul judeţului, corturi, în afara campingurilor organizate, precum şi reguli pentru păstrarea ordinei şi curăţeniei. , Frumoasa staţiune Bradul-Topliţa trebuie preluată de O.J.T. Harghita, fie direct, fie prin intermediul I.B.C. Borsec, şi dezvoltată corespunzător, conform posibilităţilor şi exigenţelor actuale, întrucit I.G.O. Topliţa, din cauza lipsei fondurilor, nu va putea face acest lucru. Prof. JANOS Miercurea-Ciuc : PAL, directorul Muzeului din Deşi în judeţul Harghita sunt numeroase centre producătoare de diverse tipuri de ceramică, nu există — ca în alte judeţe —, un tîrg al olarilor. Ar fi o manifestare anuală reuşită, care s-ar bucura de mult succes. ANUL IV, nr. 1167 Investiţiile cincinalului actual Cincinalul 1971—1975 prevăzind un amplu program de investiţii, ilustrind eforturile statului nostru socialist pentru dezvoltarea armonioasă a tuturor judeţelor ţării ţinînd seama de valorificarea condiţiilor existente, va situa Harghita printre judeţele cu o puternică bază turistică, permiţînd intrarea mai hotărîtă în circuitul turistic internaţional. Consemnăm cîteva dintre obiectivele ce se vor construi : • Teleferic cu cabină între Băile Tuşnad şi Lacul Ana ; 0 Un motel la Gheorgheni ; 0 Un hotel la Borsec şi unul la Lacu Roşu ; 0 Clup tip „Neptun“ la Băile Tuşnad cu boating şi piscină acoperită; 0 Un garaj cu instalaţii anexe de întreţinere la Miercurea-Ciuc ; 0 Cabană la Lacul Ana ; 0 Hanuri turistice la Praid şi Izvoru Mureş ; 0 Staţii PECO în Miercurea-Ciuc şi Băile Tuşnad Pagină realizată de TRAIAN BONDOR, RADU VECSLER