Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)
1971-12-08 / nr. 1177
Pag. 2 PREOCUPĂRI SUSŢINUTE PENTRU EDUCAREA la SPIRIT COMUNIST A »Alifii! MUICII Complexitatea şi profunzimea actului edu- cativ presupune o activitate ’ permanentă. Membri de partid, toţi oamenii muncii, tineri, vîrstnici trebuie să cunoască, să înţeleagă ştiinţific, în mod comunist, acţiunea de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, să simtă febra novatoare a actualei etape de dezvoltare a ţării. „Participarea maselor la conducerea societăţii — spune tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Expunerea cu privire la programul P.C.R., pentru îmbunăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste — este condiţionată însă şi de înţelegerea justă a fenomenelor economico-sociale, a situaţiei politice, pentru a putea judeca lucrurile în deplină cunoştinţă de cauză“. Aceasta reprezintă nu numai o dezvoltare a democraţiei noastre socialiste, ci şi o creştere a răspunderii fiecărui cetăţean faţă de interesele generale ale naţiunii noastre, aflată în plin avînt spre comunism. Acţiunea de educare a maselor în spiritul idealurilor de progres, ridicarea nivelului politico-ideologic, formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste sînt doar cîteva din sarcinile ce revin factorilor cuprinşi în munca de modelare a omului nou, devotat cauzei socialismului şi comunismului, iar pentru împlinirea acestor deziderate majore se impune a fi folosite mijloacele educaţionale cele , mai eficiente, cu un bogat conţinut de idei şi fapte. Intr-o discuţie purtată cu Béla Orbán, preşedintele Consiliului orăşenesc al sindicatelor din Gheorgheni aflăm că în perioada ce urmează Plenarei C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie atenţia tuturor factorilor politico-educativi este direcţionată în sensul popularizării documentelor de partid şi de stat, stabilindu-se cele mai adecvateforme de studiere a politicii economice a partidului nostru, a problemelor societăţii socialiste multilateral dezvoltate, ca şi cunoaşterea aprofundată a politicii interne şi externe a partidului şi statului. „Din expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara din noiembrie, am reţinut un lucru, căruia trebuie să-i acordăm maximum de atenţie — amintea interlocutorul nostru — şi care vizeaza organizarea linei acţiuni de masă în vederea răspândirii cunoştinţelor ştiinţifice. Şi, ca urmare, în cadrul învăţămîntului de partid am iniţiat cursuri de educaţie materialist-ştiinţifică, care vin să îmbogăţească orizontul de cunoştinţe despre lume şi viaţă a oamenilor muncii. In completarea acestei idei menţionăm că la nivelul oraşului au fost înfiinţate trei lectorate ştiinţifice (activează în cadrul instituţiilor de învăţămînt) şi cinci brigăzi ştiinţifice, a căror sarcină este de a se întreţine periodic, cu muncitorii din unităţile economice şi forestierii de la gurile de exploatare ale U.E.I.L. Gheorgheni. Sub directa îndrumare a Comitetului orăşenesc de partid, universitatea populară şi-a reorganizat activitatea , conţinutul cursurilor fiind în strînsă legătură cu practica, cu cerinţele dezvoltării spirituale ale societăţii socialiste. Incepînd cu toamna acestui an s-a procedat la deschiderea unor cursuri ca : „File din cartea de aur a Partidului Comunist Român“, „Cadran politic mondial“, „România socialistă“, „Din istoria mişcării muncitoreşti şi a partidului“, iar pentru activul organizaţiilor de masă şi obşteşti, a fost iniţiat cursul „Marxismleninismul — ideologia clasei muncitoare“. Preocuparea factorilor răspunzători de munca ideologică, politico-educativă, ce se desfăşoară la nivelul oraşului, se extinde şi asupra organizaţiilor de tineret şi de femei. In cadrul cursului „Mica enciclopedie pentru tineret“ se dezbat probleme de istorie, politică internă şi externă a partidului şi statului nostru, vor fi popularizate realizările obţinute de România pe drumul construcţiei socialiste. Am redat doar cîteva secvenţe, care vin să ilustreze preocupările factorilor politico-educativi din oraşul Gheorgheni, privind educarea în spirit comunist a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, indiferent de ocupaţii, vîrstă, sex. Şi, toate aceste acţiuni au , un scop bine definit : transpunerea în viaţă a sarcinilor izvorîte din recenta Plenară a C.C. al P.C.R. şi din documentele celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. L. CUSNEVICIU La Gheorgheni Ansamblul artistic al cercului literar „Mihail Sadoveanu“ de la Liceul nr. 2 din Miercurea-Ciuc a prezentat piesa „Musafirul nepoftit“, dramatizare după schița lui Petre Locusteanu. In foto : moment din spectacol. HAWGHITES IN 448 DE PAGINI ALMANAHUL SCÍNTEIA 1972 oferă o interesantă înmănunchere de manuale, dicţionare, breviare, compendii, enciclopedii şi dosare pe mari probleme ale lumii contemporane. DIALOGURI DESPRE EDUCAŢIA SOCIALISTA : CONŞTIINŢA REVOLUŢIEI ŞI REVOLUŢIA. IN CONŞTIINŢA. Formarea conştiinţei socialiste în ansamblul vieţii sociale, în familie, în şcoală, în muncă, în facultate, în colectivitate. MIC DICŢIONAR ECONOMIC O iniţiere utilă, accesibilă, indiferent de domeniul de activitate. 50 de termeni de cea mai mare actualitate, comentaţi de specialişti O MICRO-ENCICLOPEDIE UTILĂ TUTUROR : ORAŞELE ROMÂNIEI TERRA LANSEAZĂ UN SEMNAL GRAV : S.O.S. —NATURA ! CUM ÎL RECEPŢIONEAZĂ OMENIREA ? Anchetă mondială la care participă 30 de savanţi din 15 ţări ale lumii. In dezbatere: AERUL pe care-1 respirăm, APA pe care o bem, PÂMÎNTUL care ne hrăneşte. O PREZENŢĂ TRADIŢIONALĂ ŞI TOTUŞI NOUA : BREVIAR JURIDIC Avocatul casei vă oferă 21 de consultaţii juridice. DOCUMENTAR MONDIAL : ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE EXISTĂ „O ARTĂ DE A TRĂI ?“ Recomandări şi reţete cu privire la alimentaţie, somn şi relaxare. UN ATRACTIV GHID TURISTIC : ROMANIA PITOREASCĂ 1972 ALMANAHUL „SClNTEIA 1972 vă oferă două albume miniaturale în culori. La chioşcurile de ziare şi în librării, reţineţi cartea pe care aţi aşteptat-o 365 de zile. ALMANAHUL SClNTEIA 1972 \ \ \\ Juristul vă răspunde \ COSTICĂ BORCEA — Bălan : Potrivit prevederilor Decretului nr. 285/1960, republicat în baza art. IV din Decretul nr. 275 1971 și apărut în Buletinul Oficial nr. 100 din 21 august 1971, angajații cu contracte de muncă pe durată nedeterminată (exclusiv cei cu contracte de muncă pe durată determinată ( temporari şi sezonieri) ai organizaţiilor socialiste de stat au dreptul de a beneficia de alocaţie de stat pentru copii. Alocaţia de stat se acordă în raport de cuantumul salariului tarifar brut de încadrare, inclusiv sporul fix, s\\ eventual, acordat pentru menţinerea salariului tarifar avut anterior, precum şi în funcţie de numărul copiilor aflaţi în întreţinerea familiei şi de mediul (urban sau rural) în care domiciliază beneficiarul. Prin j excepţie, „pentru... muncitori, precum şi pentru maiştri, alocaţia se acordă pentru toţi copiii , indiferent de cuantumul salariului lor tarifar, cu precizarea că muncitorii şi maiştrii cu salarii tarifare între 2500 şi 3000 lei, primesc pentru primul copil acelaşi ale ca şi centru al doilea, iar cei ale căror salarii tarifare lunare depăşesc 3000 lei, primesc câte 100 lei, respectiv 50 lei pentru fiecare copil, indiferent de rangul acestora. Angajaţii cu contracte de muncă pe durată nedeterminată din ramura minieră, beneficiază de alocaţie de stat în cuantumul corespunzător mediului urban, chiar dacă domiciliază în mediul rural. Prin Decretul nr. l din 20 august 1971, începînd cu data de 11 septembrie 1971, s-a abrogat art. 6 din Decretul nr. 285 1960, articol care flPSduitor la acordarea4 ,. locației de stat de realizarea unor venituri impozabile, din surse agricole. Ca atare, deci, după data de 1 septembrie 1971, nu mai este necesar a se prezenta adeverinţe despre veniturile pe care solicitantul de alocaţie le obţine din surse agricole sau din alte surse. Potrivit H.C.M. 880 1965 angajaţii cu contracte de muncă pe durată nedeterminată (permanenţi) au dreptul în cazul incapacităţii temporare de muncă determinată de boală sau accident, la ajutoare care se acordă din prima zi de incapacitate şi pînă la data însănătoşirii. Angajaţii cu contracte de muncă pe durată determinată (temporar sau sezonieri) au dreptul, în cazul pierderi temporare a capacităţi de muncă, din cauză de boală sau accident, 1. ajutoare care se acord pe Q o durată de pel mu 05 zile lucrătoare , în cursul unui an calenderistic, cu condiţia să aibă o vechime în mânz de cel puţin 4 luni în ultimele 12 luni premergătoare concediului medical, sau de 10 luni , ultimii doi ani premergători concediului radical. Pensionarii de invaliditate de gradul III care au calitatea de angajaţi, primesc ajutoare în cazul incapacităţii temporare de muncă în aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi angajaţi. Ceilalţi pensionari care au şi calitatea de angajaţi, primesc în perioada incapacităţii temporare de muncă, în loc de ajutoare pensia integrală. Cuantumul ajutoarejr pentru incapacitate temporară de muncă deerminată de boală sau inciident, în afara cazuri Ior cînd incapacitatea provine din accident de « * rsuoeă, alt* accident în egătură cu munca, din boală profesională sau iberculoză, se stabilesc,în raport cu vechimea, neîntreruptă în muncă, pe baza salariuli tarifar astfel: - pînă la 2 ani 50 la sută; - de la 2—5 ani 65 La sută; - de la 5—8 ani 75 la sută; - peste 8 ani 85 la sută. Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă din cauza unui accident care nu are legătură cu munca, sau a unei boli obişnuite se acordă pentru primele 3 zile calendaristice de concediu medical în proporţie de 50 la sută din cuantumul cuvenit. Beneficiază din prima zi de cuantumul integral al ajutorului ce li se cuvine, angajaţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă, ca urmare a unui accident de muncă sau în legătură cu munca, a unei boli profesionale, în caz de tuberculoză şi în situaţia bolilor transmisibile sau urgenţelor medicochirurgicale. Cuantumul minim al ajutorului pentru incapacitate temporară de muncă este de 18 lei. Potrivit art. 51 din Legea 26/1967, pensionarului de invaliditate i se poate recalcula pensia atunci cînd solicită adăugarea unor perioade de vechime de cel puţin un an NICOLAE STĂNESCU, jurist \ 1 t \ 1 î AURUL VERDE (Urmare din pag. 1) pămint, prin dimensionarea mai atentă a buştenilor, prin curăţirea trunchiului pînă la grosimea de 5 cm diametru. V-aţi pus vreodată întrebarea cite sortimente de masă lemnoasă pleacă dintr-un parchet? Nu mai puţin de 16. A trecut de mult vremea în care lemnul era împărţit doar in două-trei categorii: buşteni, lemn de foc şi eventual lemn de nină, lemn-celuloză, bicomanele. Acum se exploatează pînă şi crăcile valorificate la Gălăuţa şi coaja de molid (expediată la Orăştie). Aurul verde îşi sporeşte caratele. Am rămas în preajma cabanei pînă cînd ţapinarii au început să coboare din munte. Aceiaşi oameni ai munţilor, oameni cu mîini aspre, cu faţa înnegrită de soare, dar cu vorba domoală şi prietenească, despre care am scris de atîtea ori. Aceiaşi oameni care, deşi departe de centrele urbane, nu mai sunt, acum, rupţi de lume. Radioul, presa, spectacolele prezentate în cinstea lor de brigăzile artistice ale U.E.I.L., conferinţele, simpozioanele asupra celor mai importante probleme politice şi profesionale au devenit coordonate obişnuite ale vieţii lor. Am notat cîteva nume dintre cele prezente în mod obişnuit pe panoul fruntaşilor: Iosif Kiss, şef de brigadă, Emeric György, fasonator,, Fülöp Koncz, tăietor, Ludovic Gál şi Ştefan Gál — stivuitoriîncărcători, Ştefan Réti şi Iosif Kinda, vizitii. Am părăsit parchetul cu aceeaşi impresie de prospeţime şi tinereţe, cu aceeaşi imagine de permanenţă vegetală strivită între pleoape, cu acelaşi gînd: de a reveni într-un viitor apropiat... \ 1 \ s \ \ \ \ \ \ \ \ \ \\ \ \s \s \1 } \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ Campionatul judeţean de fotbal Etapa a 15-a, ultima din turul campionatului judeţean de fotbal, a fost susţinută numai de 12 echipe, deoarece meciul Unirea Cristuru Secuiesc — Bradul Hodoşa a fost programat pe data de 5 decembrie, dată la care fotbaliştii din Hodoşa au pierdut şi ultimul tren al turului, neprezentîndu-se la întîlnire, luîndu-se astfel hotărîrea ca victoria să aparţină Unirei cu 3—0 — prin neprezentarea fotbaliştilor din Hodoşa. Poate acest final al primei jumătăţi a campionatului a fost considerat de unele cluburi judeţene ca o simplă formalitate, unii gîndind că „ce nu au realizat într-un an nu vor putea realiza într-un singur meci“. Sportivitatea de care trebuia să dea dovadă jucătorii din Hodoşa, pune multe semne de întrebare. Dar, în asemenea situaţii au mai fost şi alte echipe, care, au motivat într-un fel sau altul, mai mult sau mai puţin convingător, unde situaţii care le-au determinat să nu se prezinte la meciurile programate. Nu vom mai da exemple de echipe „restante“ la capitolul sportivitate (căci ele se cunosc şi singure) dar, încercăm să le amintim că şi în retur sunt aşteptate de spectatori măcar cu prezenţa dacă nu, cu un fotbal... de calitate. In cele 15 etape ale turului au fost şi cazuri cînd modul de arbitraj a avantajat sau dezavantajat unele echipe, fapt care a determinat o serie de contestaţii ale cluburilor sau ale jucătorilor, contestaţii cărora comisia de disciplină le-a dat curs şi rezolvare. Dar, poate, era cazul să se ia măsuri mai severe atît împotriva arbitrilor cît şi a jucătorilor certaţi cu disciplina sportivă. Au fost cazuri cînt la buna desfăşurare a jocului a „contribuit“ şi publicul prin atitudini nesportive faţă de arbitri şi jucători şi nu de puţine ori comisia de disciplină a hotărît suspendarea unor terenuri de fotbal. De ce publicul nostru nu ştie să aprecieze evoluţia celor 22 de jucători, chiar dacă acesta nu este de un nivel tehnic bun, şi că nu ajută cu nimic desfăşurarea jocului in modul care îl doresc, dacă aruncă în teren cu tot ce le cade în mînă ? Turul campionatului judeţean de fotbal a fost pentru unele echipe un prilej de a-şi etala buna comportare din toate punctele de vedere. Este suficient să privim clasamentul şi să ne dăm seama că echipele care au abordat toate întrecerile cu multă seriozitate, au ocupat un loc fruntaş, loc pe care doreau să ajungă încă din prima etapă a turului (Mureşul Topliţa, Harghita Odorheiu Secuiesc, Rapid Ciceu). O serie de echipe s-au mulţumit cu un loc mediocru, căci mediocru a fost şi jocul în tot timpul desfăşurării turului. Sclipirile sporadice nu le-a asigurat în schimb un loc fruntaş în clasament (Minerul Lueta, Complexul Gălăuţaş), rezervîndu-le „plăcerea“ de a încheia plutonul celor 16 echipe (Textila II Odorheiu Secuiesc şi Bradul Hodoşa). Suntem încrezători in faptul că atitudinea unor echipe şi jucători se va analiza, creîndu-se posibilitatea ca în retur să evolueze la un nivel superior, să satisfacă pretenţiile îndreptăţite ale spectatorilor. DAN DUMITRU A. \ \ \\ ţilt \\tt CLASAMENTUL ETAPEI A XV-A 1.1 Mureşul Topliţa 15104149—15 24 2.Harghita Odorheiu Sec.15102348—14 22 3.Rapid Ciceu 15 85237—19 21 4.Unirea N. Cristuru Sec.15 75324—19 19 5.Minerul Chileni 15 90644—26 18 6.Bastionul Lăzarea 15 64532—33 16 7.Constructorul M.Ciuc 15 71724—25 15 Meciul Bradul Hodoşan Flamura Roşie Sînsimion se va juca la începutul returului, dată care va fi anunţată. 8.Apemin Borsec 15 53737—32 13 9.FI. Roşie Sînsimion 14 53631—29 13 10.Viitorul N. Gheorgheni 15 61818—31 13 11.Sănătatea Tulgheş 15 52822—40 12 12.Minerul N. Bălan 15 35721—29 11 13.Complexul Gălăuțaș 15 51931—52 11 14.Minerul Lueta 15 35719—43 11 15.Textila II Odorheiu Sec. 15 34824—35 10 16.Bradul Hodoşa 14 33816—369 \ \ \ televiziune MIERCURI, 8 DECEMBRIE IS.00 Muzică. Emisiune de actualitate muzicală. 18.15 Mult e dulce şi frumoasă. 18.80 Confruntări. Cum măsurăm eficienta. 18.50 Gala interpreţilor. 19.10 Tragerea Pronoexpres. 19.20 — 1001 de seri : Creionul fermecat — ,,In şopronul vechi". 19.38 Telejurnalul de seară. 20.00 Cincinalul în acţiune. Judeţul Buzău la cotele industrializării. 20.10 Telecinemateca : ,,Şcicul alb“ 21.45 Anchetă TV . Procesul unei prejudecăţi. 22.20 Teleglob. Trei oraşe poloneze. Reportaj filmat. 22.40 Telejurnalul de noapte. 22.50 Tenis : „Turneul Campionilor“. Transmisiune directă de la Paris. cineme MIERCUREA-CIUC — Cinematografii „Transilvania“: Din nou despre dragoste, film sovietic. Cinematograful „Harghita“: Trec zilele, film iugoslav. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful ,.Homorod“ . Articolul 420, seriile 1 -11, film indian. GHEORGHENI — Cinematograful ..Mioriţa“: Ambasador al Uniunii Sovietice, film sovietic. Cinematograful „Forestierul“ : Paşi spre lună, film românesc. BĂLAN — Cinematograful Minerul“: Ultimul samurai, film japonez. IOPLIțA — Cinematograful ..Căliman“: Numai mortul va răspunde, film polonez. RISIURI* SECI 11 K*5 _ Cinrmnntigraful „Progresul“ : Sprijiniţii pe şerif!, film american. VLAHIŢA — Cinematograful „Fierarul“: Întîlnire la vechea moschee, film sovietic. GĂLĂUŢAŞ — Cinematograful „Bradul“ : Aurul, film sovietic. BORSEC — Cinematograful Borsec": Genoveva de Brabant, film hispanoitalian. Cinematograful „Izvorul“: Elefantul Slowly, film englez. BĂILE TUȘNAD — Cinematograful Oltul": Sherlock Holmes, film german (R.F.G.). ANUL IV, nr 1177 Neglijenţe in aprovizionarea magazinelor cu articole pentru copii „In oraşul nostru, în cadrul magazinului general de mărfuri industriale, există şi un raion de încălţăminte. De aproape trei luni, însă, raionul respectiv îşi etalează rafturile mai mult goale, neexistînd încălţăminte în sortimente variate şi de mărimile cele mai căutate. Dacă pînă acum am putut umbla în pantofi uşori, de vară, o dată cu răcirea timpului acest lucru nu mai e posibil, fără pericol de a ne îmbolnăvi. Cei mai vitregiţi sînt însă, copiii noştri care umblă în tenişi şi sandale, aşteptînd sosirea pantofilor şi ghetelor ...“ Am spicuit cîteva rînduri din scrisoarea adresată ziarului de Török D. din Bălan (blocul 50, scara V, apartamentul 4), informîndu-ne despre gravele şi nejustificatele absenţe din unităţile comerciale ale oraşului şi invitîndu-ne la Bălan pentru a le constata. Intrînd, într-una din dimineţile acestor zile, în magazinul respectiv, însoţiţi de Alexandru Székely, coordonatorul comercial al O. C. L. Miercurea-Ciuc pentru unităţile din Bălan, nu a fost deloc greu să identificăm raionul de încălţăminte. Acolo erau cei mai mulţi cumpărători, fiecare solibitînd pantofi, ghete, cizme, vînzătoarea Elisabeta Roth străduindu-se să satisfacă fiecare cerere, în mijlocul raionului, maldăre de cutii cu încălţăminte de tot felul, abia sosită de la depozitul ICRTI — Braşov. — Cu o săptămînă în urmă au fost aici mai mulţi şefi de depozite de mărfuri industriale şi alimentare din cadrul ICRTI — Braşov, ne informează coordonatorul comercial. Am arătat La redacţie a sosit o scrisoare minusurile în aprovizionarea oraşului, printre acestea şi cele de încălţăminte. Suntem mulţumiţi că am primit marfă . . — Aşa este, intervine vînzătoarea, numai că şi acum, ca şi înainte cu cîteva luni, încălţămintea pentru copii continuă să lipsească. Solicitările sînt foarte mari, iar în raport cu acestea, cantităţile de încălţăminte primite sunt mult prea mici. De pildă, deşi acum ni s-au trimis 2.000 perechi de diferite sortimente de încălţăminte, inclusiv ghete şi cizme, numărul perechilor de încălţăminte pentru copii e mic, doar 500 perechi. Pe deasupra, sortimentul livrat este incompier, lipsind cizmele de culoare neagră de diferite mărimi, pantofi cu talpă de microporos etc. Părinţii şi copiii ne solicită tenişi sau bascheţi pentru orele de educaţie fizică, dar nu avem aproape deloc ... . Articolele pentru copii lipsesc nu numai de la raionul de încălţăminte, ci şi de la alte raioane ale magazinului general de mărfuri industriale din Bălan. De pildă, la raionul de confecţii nu s-a spus că lipsesc cămăşi, pantaloni, treninguri, ciorapi, paltoane etc. In genere, în magazin se găsesc puţine articole pentru copii. Nu e o lipsă de azi sau de ieri, ci de mai multe luni de zile, ceea ce dovedeşte că numai preocuparea pentru aprovizionarea magazinului după principiul, „oricum, numai marfă să fie!“ nu e suficientă. Poate că măcar acum, cînd zăpada s-a aşternut prin aceste locuri, merceologii O.C.L. Miercurea Ciuc vor avea grijă şi de aprovizionarea magazinelor cu articole pentru copii, amintindu-şi — poate — că şi dînşii şi şefii serviciilor, sunt părinţi. V. RADU