Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)

1971-12-08 / nr. 1177

Pag. 2 PREOCUPĂRI SUSŢINUTE PENTRU EDUCAREA la SPIRIT COMUNIST A »Alifii! MUICII Complexitatea şi­ pro­funzimea actului edu-­ cativ presupune o acti­vitate ’ permanentă. Membri de partid, toţi oamenii muncii, tineri, vîrstnici trebuie să cu­noască, să înţeleagă ştiinţific, în mod comu­nist, acţiunea de edifi­care a societăţii socialis­te multilateral dezvolta­te, să simtă febra no­vatoare a actualei etape de­ dezvoltare a ţării. „Participarea maselor la conducerea societăţii — spune tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Expunerea cu privire la programul P.C.R., pentru îmbună­­ţirea activităţii ideo­logice, ridicarea nivelu­lui general al cunoaşte­rii şi educaţia socialistă a maselor, pentru aşe­zarea relaţiilor din so­cietatea noastră pe baza principiilor eticii şi e­­chităţii socialiste şi co­muniste — este condiţio­nată însă şi de înţelege­rea justă a fenomenelor economico-sociale, a si­tuaţiei politice, pentru a putea judeca lucruri­le în deplină cunoştin­ţă de cauză“. Aceasta reprezintă nu numai o dezvoltare a democraţiei noastre socialiste, ci şi o creştere a răspunderii fiecărui cetăţean faţă de interesele generale ale naţiunii noastre, aflată în plin avînt spre comu­nism. Acţiunea de educare a maselor în spiritul idealurilor de progres, ridicarea nivelului po­litico-ideologic, forma­rea şi dezvoltarea con­ştiinţei socialiste sînt doar cîteva din sarcinile ce revin factorilor cu­prinşi în munca de mo­delare a omului nou, devotat cauzei socialis­mului şi comunismului, iar pentru împlinirea a­­cestor deziderate majo­re se impune a fi folosi­te mijloacele educaţio­nale cele , mai eficiente, cu un bogat conţinut de idei şi fapte. Intr-o discuţie purtată cu Béla Orbán, preşe­dintele Consiliului oră­şenesc al sindicatelor din Gheorgheni aflăm că în perioada ce ur­mează Plenarei C.C. al P.C.R. din 3-5 noiem­brie atenţia tuturor fac­torilor politico-educa­­tivi este direcţionată în sensul popularizării do­cumentelor de partid şi de stat, stabilindu-se ce­le mai adecvate­­forme de studiere a politicii economice a partidului nostru, a problemelor­­ societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate, ca şi cunoaşterea aprofunda­tă a politicii interne şi externe a partidului şi statului. „Din expunerea to­varăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara din noiembrie, am reţi­nut un lucru, căruia trebuie să-i acordăm maximum de atenţie — amintea interlocutorul nostru — şi care vi­zeaza organizarea li­nei acţiuni de masă în vederea răspândi­rii cunoştinţelor ştiinţi­fice. Şi, ca urmare, în cadrul învăţămîntului de partid am iniţiat cursuri de educaţie ma­terial­ist-ş­tii­­­nţ­i­f­­ică, care vin să îmbogăţească ori­zontul de cunoştinţe despre lume şi viaţă a oamenilor muncii. In completarea acestei idei menţionăm că la nivelul oraşului au fost înfiin­ţate trei lectorate ştiin­ţifice (activează în ca­drul instituţiilor de în­­văţămînt) şi cinci bri­găzi ştiinţifice, a căror sarcină este de a se în­treţine periodic, cu muncitorii din unităţile economice şi forestierii de la gurile de exploata­re ale U.E.I.L. Gheor­gheni. Sub directa îndruma­re a Comitetului orăşe­nesc de partid, univer­sitatea populară şi-a re­organizat activitatea , conţinutul cursurilor fiind în strînsă legătu­ră cu practica, cu ce­rinţele dezvoltării spiri­tuale ale societăţii so­cialiste. Incepînd cu toamna acestui an s-a procedat la deschiderea unor cursuri ca : „File din cartea de aur a Partidului Comunist Român“, „Cadran poli­tic mondial“, „România socialistă“, „Din istoria mişcării muncitoreşti şi a partidului“, iar pentru activul organizaţiilor de masă şi obşteşti, a fost iniţiat cursul „Marxism­­leninismul — ideologia clasei muncitoare“. Preo­cuparea factorilor răs­punzători de munca i­­deologică, politico-edu­­cativă, ce se desfăşoară la nivelul oraşului, se extinde şi asupra orga­nizaţiilor de tineret şi de femei. In cadrul cursului „Mica enciclopedie pen­tru tineret“ se dezbat probleme de istorie, po­litică internă şi externă a partidului şi statului nostru, vor fi populari­zate realizările obţinute de România pe drumul construcţiei socialiste. Am redat doar cîteva secvenţe, care vin să ilustreze preocupările factorilor politico-edu­­cativi din oraşul Gheor­gheni, privind educarea în spirit comunist a membrilor de partid, a tuturor oamenilor mun­cii, indiferent de ocupa­ţii, vîrstă, sex. Şi, toate aceste acţiuni au , un scop bine definit : trans­punerea în viaţă a sar­cinilor izvorîte din re­centa Plenară a C.C. al P.C.R. şi din documen­tele celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. L. CUSNEVICIU La Gheorgheni Ansamblul artistic al cercului literar „Mihail Sadoveanu“ de la Liceul nr. 2 din Miercurea-Ciuc a prezentat piesa „Mu­safirul nepoftit“, drama­tizare după schița lui Petre Locusteanu. In fo­to : moment din spec­tacol. HAWGHITES IN 448 DE PAGINI ALMANAHUL SCÍNTEIA 1972 oferă o interesantă înmănunchere de manuale, dicţionare, breviare, compendii, enciclopedii şi dosare pe mari probleme ale lumii contempora­ne. DIALOGURI DESPRE EDUCAŢIA SOCIA­LISTA : CONŞTIINŢA REVOLUŢIEI ŞI REVO­LUŢIA. IN CONŞTIINŢA. Formarea conştiinţei socialiste în ansamblul vieţii sociale, în familie, în şcoală, în muncă, în facultate, în colectivitate. MIC DICŢIONAR ECONOMIC O iniţiere utilă, accesibilă, indiferent de do­meniul de activitate. 50 de termeni de cea mai mare actualitate, comentaţi de specialişti O MICRO-ENCICLOPEDIE UTILĂ TUTU­ROR : ORAŞELE ROMÂNIEI TERRA LANSEAZĂ UN SEMNAL GRAV : S.O.S. —NATURA ! CUM ÎL RECEPŢIONEAZĂ OMENIREA ? Anchetă mondială la care participă 30 de sa­vanţi din 15 ţări ale lumii. In dezbatere: AERUL pe care-1 respirăm, APA pe care o bem, PÂMÎNTUL care ne hrăneşte. O PREZENŢĂ TRADIŢIONALĂ ŞI TOTUŞI NOUA : BREVIAR JURIDIC Avocatul casei vă oferă 21 de consultaţii ju­ridice. DOCUMENTAR MONDIAL : ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE EXISTĂ „O ARTĂ DE A TRĂI ?“ Recomandări şi reţete cu privire la alimenta­ţie, somn şi relaxare. UN ATRACTIV GHID TURISTIC : ROMA­NIA PITOREASCĂ 1972 ALMANAHUL „SClNTEIA 1972 vă oferă două albume miniaturale în culori. La chioşcurile de ziare şi în librării, reţineţi cartea pe care aţi aşteptat-o 365 de zile. ALMANAHUL SClNTEIA 1972 \ \ \\ Juristul vă răspunde \ COSTICĂ BORCEA — Bălan : Potrivit prevederilor Decretului nr. 285/1960, republicat în baza art. IV din Decretul nr. 275 1971 și apărut în Buletinul Oficial nr. 100 din 21 august 1971, an­gajații cu contracte de muncă pe durată nede­terminată (exclusiv cei cu contracte de muncă pe durată determinată ( temporari şi sezo­nieri) ai organizaţiilor socialiste de stat au dreptul de a beneficia de alocaţie de stat pen­tru copii. Alocaţia de stat se acordă în raport de cuantumul salariului tarifar brut de încadra­re, inclusiv sporul fix, s\\ eventual, acordat pen­tru menţinerea salariu­lui tarifar avut ante­rior, precum şi în func­ţie de numărul copiilor aflaţi în întreţinerea fa­miliei şi de mediul (ur­ban sau rural) în care domiciliază beneficiarul. Prin j excepţie, „pentru... muncitori, precum şi pentru maiştri, alocaţia se acordă pentru toţi copiii , indiferent de cuantumul salariului lor tarifar, cu precizarea că muncitorii şi maiştrii cu salarii tarifare între 2500 şi 3000 lei, primesc pentru primul copil a­­celaşi ale ca şi cen­tru al doilea, iar cei ale căror salarii tarifare lu­nare depăşesc 3000 lei, primesc câte 100 lei, respectiv 50 lei pentru fiecare copil, indiferent de rangul acestora. An­gajaţii cu contracte de muncă pe durată nede­­terminată din ramura minieră, beneficiază de alocaţie de stat în cuan­tumul corespunzător mediului urban, chiar dacă domiciliază în mediul rural. Prin Decretul nr. l­­ din 20 august 1971, în­­cepînd cu data de 1­1 sep­tembrie 1971, s-a abro­gat art. 6 din Decretul nr. 285 1960, articol care flPSduitor la acordarea­­4 ,. locației de stat de reali­zarea unor venituri im­pozabile, din surse a­­gricole. Ca atare, deci, după data de 1 septem­brie 1971, nu mai este necesar a se prezenta adeverinţe despre veni­turile pe care solicitan­tul de alocaţie le obţine din surse agricole sau din alte surse. Potrivit H.C.M. 880 1965 angaja­ţii cu contracte de mun­că pe durată nedete­rmi­nată (permanenţi) au dreptul în cazul inca­pacităţii temporare de muncă determinată de boală sau accident, la ajutoare care se acordă din prima zi de incapa­citate şi pînă la data însănătoşirii. Angajaţii cu contrac­te de muncă pe durată determinată (temporar sau sezonieri) au drep­tul, în cazul pierderi temporare a capacităţi de muncă, din cauză de boală sau accident, 1. ajutoare care se­ acord pe­ Q o durată de pel mu 05 zile lucrătoare , în cursul unui an calende­ristic, cu condiţia să ai­bă o vechime în mânz de cel puţin 4 luni în ultimele 12 luni premer­gătoare concediului me­dic­al, sau de 10 luni , ultimii doi ani premer­gători concediului ra­dical. Pensionarii de invali­ditate de gradul III care au calitatea de angajaţi, primesc ajutoare în ca­zul incapacităţii tempo­rare de muncă în ace­leaşi condiţii ca şi cei­lalţi angajaţi. Ceilalţi pensionari ca­re au şi calitatea de angajaţi, primesc în pe­rioada incapacităţii temporare de muncă, în loc de ajutoare pensia integrală. Cuantumul ajutoare­­jr pentru incapacitate temporară de muncă de­­erminată de boală sau inciident, în afara cazu­­ri­ Ior cînd incapacitatea provine din accident de « * rsuoeă, alt* accident în egătură cu munca, din boală profesională sau iberculoză, se stabiles­­c,în raport cu vechi­mea, neîntreruptă în muncă, pe baza salariu­­li tarifar astfel: - pînă la 2 ani 50 la sută; - de la 2—5 ani 65 La sută; - de la 5—8 ani 75 la sută; - peste 8 ani 85 la sută. Ajutoarele pentru in­capacitate temporară de muncă din cauza unui accident care nu are le­gătură cu munca, sau a unei boli obişnuite se acordă pentru primele 3 zile calendaristice de concediu medical în pro­porţie de 50 la sută din cuantumul cuvenit. Beneficiază din prima zi de cuantumul inte­gral al ajutorului ce li se cuvine, angajaţii a­­flaţi în incapacitate tem­porară de muncă, ca ur­mare a unui accident de muncă sau în legătură cu munca, a unei boli profesionale, în caz de tuberculoză şi în situa­ţia bolilor transmisibile sau urgenţelor medico­­chirurgicale. Cuantumul minim al ajutorului pentru inca­pacitate temporară de muncă este de 18 lei. Potrivit art. 51 din Le­gea 26/1967, pensionaru­lui de invaliditate i se poate recalcula pensia atunci cînd solicită a­­dăugarea unor perioade de vechime de cel pu­ţin un an NICOLAE STĂNESCU, jurist \ 1 t \ 1 î AURUL VERDE (Urmare din pag. 1) pămint, prin dimensio­narea mai atentă a buş­tenilor, prin curăţirea trunchiului pînă la gro­simea de 5 cm diametru. V-aţi pus vreodată în­trebarea cite sortimente de masă lemnoasă plea­că dintr-un parchet? Nu mai puţin de 16. A tre­cut de mult vremea în care lemnul era împăr­ţit doar in două-trei ca­tegorii: buşteni, lemn de foc şi eventual lemn de nină, lemn-celuloză, bi­­c­o­manele. Acum se ex­ploatează pînă şi crăcile valorificate la Gălăuţa ş­­i coaja de molid (expe­diată la Orăştie). Aurul verde îşi sporeşte cara­tele. Am rămas în preajma cabanei pînă cînd ţapi­narii au început să co­boare din munte. A­­ceiaşi oameni ai munţi­lor, oameni cu mîini a­­spre, cu faţa înnegrită de soare, dar cu vorba domoală şi prieteneas­că, despre care am scris de atîtea ori. Aceiaşi oameni care, deşi de­parte de centrele urba­ne, nu mai sunt, acum, rupţi de lume. Radioul, presa, spectacolele pre­zentate în cinstea lor de brigăzile artistice ale U.E.I.L., conferinţele, simpozioanele asupra celor mai importante probleme politice şi pro­fesionale au devenit coordonate obişnuite ale vieţii lor. Am notat cî­teva nume dintre cele prezente în mod obiş­nuit pe panoul fruntaşi­lor: Iosif Kiss, şef de brigadă, Emeric György, fasonator,, Fülöp Koncz, tăietor, Ludovic Gál şi Ştefan Gál — stivuitori­­încărcători, Ştefan Réti şi Iosif Kinda, vizitii. Am părăsit parchetul cu aceeaşi impresie de prospeţime şi tinereţe, cu aceeaşi imagine de permanenţă vegetală strivită între pleoape, cu acelaşi gînd: de a reveni într-un viitor apropiat... \ 1 \ s \ \ \ \ \ \ \ \ \ \\ \ \s \s \1 } \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ Campionatul judeţean de fotbal Etapa a 15-a, ultima din turul campionatu­lui judeţean de fotbal, a fost susţinută numai de 12 echipe, deoarece meciul Unirea Cristuru Secuiesc — Bradul Ho­­doşa a fost programat pe data de 5 decembrie, dată la care fotbaliştii din Hodoşa au pierdut şi ultimul tren al turu­lui, neprezentîndu-se la întîlnire, luînd­u-se ast­fel hotărîrea ca victo­ria să aparţină Unirei cu 3—0 — prin nepre­­zentarea fotbaliştilor din Hodoşa. Poate acest fi­nal al primei jumătăţi a campionatului a fost considerat de unele clu­buri judeţene ca o sim­plă formalitate, unii gîndind că „ce nu au realizat într-un an nu vor putea realiza în­tr-un singur meci“. Sportivitatea de care trebuia să dea dovadă jucătorii din Hodoşa, pune multe semne de întrebare. Dar, în ase­menea situaţii a­u mai fost şi alte echipe, care, au motivat într-un fel sau altul, mai mult sau mai puţin convingător, und­e situaţii care le-au determinat să nu se pre­zinte la meciurile pro­gramate. Nu vom mai da exem­ple de echi­pe „restante“ la capitolul sportivitate (căci ele se cunosc şi singure) dar, încercăm să le amintim că şi în retur sunt aşteptate de spectatori măcar cu prezenţa dacă nu, cu un fotbal... de calitate. In cele 15 etape ale turu­lui au fost şi cazuri cînd modul de arbitraj a a­­vantajat sau dezavanta­jat unele echipe, fapt care a determinat o se­rie de contestaţii ale cluburilor sau ale jucă­torilor, contestaţii căro­ra comisia de discipli­nă le-a dat curs şi rezol­vare. Dar, poate, era ca­zul să se ia măsuri mai severe atît împotriva arbitrilor cît şi a jucă­torilor certaţi cu disci­plina sportivă. Au fost cazuri cînt­ la buna desfăşurare a jocului a „contribuit“ şi publicul prin atitudini nesporti­ve faţă de arbitri şi ju­cători şi nu de puţine ori comisia de discipli­nă a hotărît suspen­darea unor terenuri de fot­bal. De ce publicul nostru nu ştie să aprecieze e­voluţia celor 22 de ju­cători, chiar dacă acesta nu este de un nivel teh­nic bun, şi că nu ajută cu nimic desfăşurarea jocului in modul care îl doresc, dacă aruncă în teren cu tot ce le cade în mînă ? Turul campionatului judeţean de fotbal a fost pentru unele echi­pe un prilej de a-şi eta­la buna comportare din toate punctele de vede­re. Este suficient să pri­vim clasamentul şi să ne dăm seama că echi­pele care au abordat toate întrecerile cu mul­tă seriozitate, au ocupat un loc fruntaş,­­ loc pe care doreau să ajungă încă din prima etapă a turului (Mureşul Topli­­ţa, Harghita Odorheiu Secuiesc, Rapid Ciceu). O serie de echipe s-au mulţumit cu un loc me­diocru, căci mediocru a fost şi jocul în tot timpul desfăşurării tu­rului. Sclipirile sporadi­ce nu le-a asigurat în schimb un loc fruntaş în clasament (Minerul Lueta, Complexul Gă­­lăuţaş), rezervîndu-le „plăcerea“ de a încheia plutonul celor 16 echipe (Textila II Odorheiu Se­cuiesc şi Bradul Hodoşa). Suntem­ încrezători in faptul că atitudinea u­­nor echipe şi jucători se va analiza, creîndu-se posibilitatea ca în re­tur să evolueze la un nivel superior, să satis­facă pretenţiile în­dreptăţite ale specta­torilor. DAN DUMITRU A. \ \ \\ ţ­i­l­t \\t­t CLASAMENTUL ETAPEI A XV-A 1.1 Mureşul Topliţa 15104149—15 24 2.Harghita Odorheiu Sec.15102348—14 22 3.Rapid Ciceu 15 85237—19 21 4.Unirea N­. Cristuru Sec.15 75324—19 19 5.Minerul Chileni 15 90644—26 18 6.Bastionul Lăzarea 15 64532—33 16 7.Constructorul M.­Ciuc 15 71724—25 15 Meciul Bradul Hodoşan Flamura Roşie Sînsimion se va juca la începutul returului, dată care va fi anunţată. 8.Apemin Borsec 15 53737—32 13 9.FI. Roşie Sînsimion 14 53631—29 13 10.Viitorul N­. Gheorgheni 15 61818—31 13 11.Sănătatea Tulgheş 15 52822—40 12 12.Minerul N­. Bălan 15 35721—29 11 13.Complexul Gălăuțaș 15 51931—52 11 14.Minerul Lueta 15 35719—43 11 15.Textila II Odorheiu Sec. 15 34824—35 10 16.Bradul Hodoşa 14 33816—369 \ \ \ televiziune MIERCURI, 8 DECEMBRIE IS.00 Muzică. Emisiune de actualitate muzicală. 18.15 Mult e dulce şi frumoasă. 18.80 Confruntări. Cum măsurăm eficienta. 18.50 Gala interpreţilor. 19.10 Tragerea Pronoexpres. 19.20 — 1001 de seri : Creio­nul fermecat — ,,In şopronul vechi". 19.38 Telejurnalul de seară. 20.00 Cincinalul în acţiune. Judeţul Buzău la cotele industria­lizării. 20.10 Telecinemateca : ,,Şcicul alb“ 21.45 Anchetă TV . Procesul unei prejude­căţi. 22.20 Teleglob. Trei oraşe poloneze. Reportaj filmat. 22.40 Telejurnalul de noapte. 22.50 Tenis : „Turneul Campioni­­lor“. Transmisiune directă de la Paris. cineme MI­ERCUREA-CIUC — Cinematografii „Transilvania“: Din nou despre dragoste, film sovietic. Cinematograful „Harghita“: Trec zilele, film iugoslav. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful ,.Homorod“ . Articolul 420, seriile 1 -11, film indian. GHEORGHENI — Cinematograful ..Mio­riţa“: Ambasador al Uniunii Sovietice, film sovietic. Cinematograful „Forestierul“ : Paşi spre lună, film românesc. BĂLAN — Cinematograful Minerul“: Ultimul samurai, film japonez. IOPLIțA — Cinematograful ..Căliman“: Numai mortul va răspunde, film polonez. RISIU­RI* SECI 11 K*5­ _ Cin­rmnntigraful „Progresul“ : Sprijiniţii pe şerif!, film american. VLAH­IŢA — Cinematograful „Fierarul“: Întîlnire la vechea moschee, film sovietic. GĂLĂUŢAŞ — Cinematograful „Bradul“ : Aurul, film sovietic. BORSEC — Cinematograful Borsec": Genoveva de Brabant, film hispano­­ital­ian. Cinematograful „Izvorul“: Elefantul Slowly, film englez. BĂILE TUȘNAD — Cinematograful Oltul": Sherlock Holmes, film german (R.F.G.). ANUL IV, nr 1177 Neglijenţe in aprovizionarea magazinelor cu articole pentru copii „In oraşul nostru, în cadrul magazinului ge­neral de mărfuri indus­triale, există şi un raion de încălţăminte. De a­­proape trei luni, însă, ra­­ionul respectiv îşi eta­lează rafturile mai mult goale, neexistînd încăl­ţăminte în sortimente variate şi de mărimile cele mai căutate. Dacă pînă acum am putut umbla în pantofi uşori, de vară, o dată cu răci­rea timpului acest lucru nu mai e posibil, fără pericol de a ne îmbol­năvi. Cei mai vitregiţi sînt însă, copiii noştri care umblă în tenişi şi sandale, aşteptînd sosi­rea pantofilor şi ghete­lor ...“ Am spicuit cîteva rîn­­duri din scrisoarea adre­sată ziarului de Török D. din Bălan (blocul 50, scara V, apartamentul 4), informîndu-ne despre gravele şi nejustificatele absenţe din unităţile comerciale ale oraşului şi invitîndu-ne la Bălan pentru a le constata. Intrînd, într-una din dimineţile acestor zile, în magazinul respectiv, însoţiţi de Alexandru Székely, coordonatorul comercial al O. C. L. Miercurea-Ciuc pentru unităţile din Bălan, nu a fost deloc greu să iden­­tificăm raionul de încăl­ţăminte. Acolo erau cei mai mulţi cumpărători, fiecare sol­ib­itînd pantofi, ghete, cizme, vînzătoa­­rea Elisabeta Roth stră­duindu-se să satisfacă fiecare cerere, în mijlo­cul raionului, maldăre de cutii cu încălţăminte de tot felul, abia sosită de la depozitul ICRTI — Braşov. — Cu o săptămînă în urmă au fost aici mai mulţi şefi de depozite de mărfuri industriale şi alimentare din cadrul ICRTI — Braşov, ne in­formează coordonatorul comercial. Am arătat La redacţie a sosit o scrisoare minusurile în aprovizio­narea oraşului, printre acestea şi cele de încăl­ţăminte. Suntem­ mul­ţumiţi că am primit marfă . . — Aşa este, intervine vînzătoarea, numai că şi acum, ca şi înainte cu cîteva luni, încălţămin­tea pentru copii conti­nuă să lipsească. Solici­tările sînt foarte mari, iar în raport cu acestea, cantităţile de încălţă­minte primite sunt mult prea mici. De pildă, deşi acum ni s-au trimis 2.000 perechi de diferite sorti­­mente de încălţăminte, inclusiv ghete şi cizme, numărul perechilor de încălţăminte pentru co­pii e mic, doar 500 perechi. Pe deasupra, sortimentul livrat este incompier, lipsind ciz­mele de culoare neagră de diferite mărimi, pan­tofi cu talpă de micro­­poros etc. Părinţii şi copiii ne solicită tenişi sau bascheţi pentru o­­rele de educaţie fizică, dar nu avem aproape deloc ... . Articolele pentru co­pii lipsesc nu numai de la raionul de încălţă­minte, ci şi de la alte raioane ale magazinului general de mărfuri in­dustriale din Bălan. De pildă, la raionul de con­fecţii nu s-a spus că lip­sesc cămăşi, pantaloni, treninguri, ciorapi, pal­­toane etc. In genere, în magazin se găsesc puţine articole pentru copii. Nu e o lipsă de azi sau de ieri, ci de mai multe luni de zile, ceea ce do­vedeşte că numai preo­cuparea pentru aprovi­zionarea magazinului după principiul, „ori­cum, numai marfă să fie!“ nu e suficientă. Poa­te că măcar acum, cînd zăpada s-a aşternut prin aceste locuri, merceologii O.C.L. Miercurea Ciuc vor avea grijă şi de a­­provizionarea magazine­­lor cu articole pentru copii, amintindu-şi — poate — că şi dînşii şi şefii serviciilor, sunt pă­rinţi. V. RADU

Next