Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)

1971-10-14 / nr. 1130

Pag 2 INTRE PLANIFICAREA BIBLIOTECII SI REALITATE­ Alături de toţi cei care militează pe tărîmul ac­tivităţii ideologice şi cultural-educative, se înscriu şi bibliotecarii , activi participanţi, la înfăptuirea programului aprobat de conducerea partidului nostru, pri­vind îmbunătăţirea acti­vităţii politico-educative. Nu există nici un do­meniu al activităţii so­ciale care să nu facă a­­pel la documentaţie, la informaţia cuprinsă în colecţiile bibliotecilor. Bibliotecile, mai ales ce­le publice, sînt în primul rînd instituţii ideologice, depozitare ale ideilor concretizate în publica­ţii. Bibliotecarilor li s-a încredinţat păstrarea tu­turor comorilor de gîn­­dire înaintată şi­ misiu­nea de răspundere în a dezvălui şi propaga, în interesul transformării socialiste a vieţii, a fău­ririi eticii comuniste, lucrările care corespund ideologiei şi ■ concepţiei revoluţionare a clasei muncitoare. Analizând situaţia pla­­nificării, desluşim situ­a­­ţii neconcordante de la o bibliotecă la alta. Pla­nul bibliotecilor din O­­dorheiu Secuiesc şi Gheorgheni comparîndu- le cu celelalte ne par mai acceptabile, întrucît ele fac dovada concepe­rii muncii bibliotecii în­­tr-un sistem complex impus de munca de fă­urire a omului nou. Planul bibliotecii mu­nicipale acordă un spa­ţiu suficient propagan­dei cărţii ştiinţifice şi ateiste. Se prevăd expo­ziţii, expuneri, prezen­tări de cărţi şi întocmi­rea unor liste bibliogra­­fice sau de recomanda­re, care urmează să fie susţinute sau difuzate la diferite instituţii şi în­treprinderi ale oraşului. Este bine concepută şi propaganda cărţii social­­politice şi de educare comunistă, patriotică , cetăţenească a oameni­lor. Variate manifestări tematice închinate cul­tivării memoriei luptei clasei muncitoare, comu­niştilor (de pildă pre­zentarea de portrete ale eroilor clasei muncitoa­re) sunt forme reuşite de formare a conştiinţei so­cialiste. Totuşi în aceas­tă direcţie, biblioteca a neglijat cîteva acţiuni care aveau o audienţă deosebită în public. Con­­cursul planificat să fie organizat în colaborare cu comitetul U.T.C. şi consiliul sindicatelor pe teme „Figura comunistu­lui în literatura noastră“ s-a redus la cîteva pre­zentări de cărţi. De o insuficientă documenta­re prealabilă dă dovadă planificarea concursului „Cel mai bun recitator“ pe tema : „Poeţii noştri cîntă partidul“. Activul bibliotecii in­tenţiona să facă sonda­je de opinii, şi cercetări în vederea determinării raportului între numărul cititorilor potenţiali şi numărul lor real — ac­ţiune din care, pînă la data controlului nostru, nu s-a făcut mare lucru! Planul bibliotecii din Gheorgheni este de ase­menea bine gîndit, în esenţă sarcinile fiind sis­tematic grupate pe te­me şi domenii de activi­tate. Ceea ce se poate obiecta colectivului bi­bliotecii este faptul că între planificare şi rea­lizarea efectivă a mani­festărilor cu cartea este un dezacord vizibil. A­­mintim printre altele nerealizarea bibliogra­fiei pentru tema „Eroi ai mişcării comuniste şi muncitoreşti din Româ­nia“. Ca o idee originală semnalăm întocmirea bibliografiei „Ce să fiu“, cu scopul de a veni in a­­jutorul tineretului şcolar în alegerea profesiunii.­ Dar ce folos dacă aceas­tă prevedere nu­ a fost tradusă în practică ! Biblioteca, instituţie educativă în primul rînd trebuie să se integreze puternic în viaţa colec­tivităţii şi să-şi desfă­şoare activitatea într-o strînsă colaborare cu diferite organizaţii ob­şteşti, cu şcoala, cu sin­dicatul, cu U.T.C., sub conducerea organelor de partid. Programul de ac­tivitate al bibliotecii pu­blice trebuie să fie ela­borat de comun acord cu aceste organizaţii şi instituţii. Este total gre­şită în acest sens atitu­dinea conducerii biblio­tecii din Miercurea-Ciuc care lasă la voia întîm­­plării colaborarea de care vorbeam. Munca de educare cu cartea este redusă în planul de muncă al bi­bliotecii din Cristuru Se­cuiesc la simplul împru­­mut de­­cărţi şi la orga­nizarea de „expoziţii“ l­a formă comodă, pentru realizarea căreia efortu­rile sunt minime. Este de inspiraţie îndoielnică şi conţinutul acestor ex­poziţii. Nu se păstrează nici un document pri­vind materialul „expo­ziţiilor“ organizate în acest an, dar pe baza celor constatate tragem concluzia că nu se res­pectă nici cele mai ele­mentare cerinţe ale unei expoziţii (exponatele să corespundă tematicii in­dicate)! Nu au fost reali­zate nici întîlnirile scrii­torilor cu cititorii pla­nificate pentru că direc­torul instituţiei s-a aşe­zat pe poziţia minimului efort oprindu-se la pri­mul refuz al unui invi­tat. Planurile de muncă a­­nuale şi trimestriale ale bibliotecii din Topliţa, atestă că directorul bi­bliotecii ştie ce are de făcut. Sunt prevăzute ac­ţiuni de amploare cu scopul de a populariza cartea social-politică („Luna cărţii politice“, , „Succesele R.S. Româ­nia pe drumul făuririi societăţii socialiste“, „Economia României“) — manifestări ce au drept scop educaţia co­munistă a maselor , sea­ra de poezie „Omagiu marilor luptători“, sim­pozionul literar „Lupta comuniştilor oglindită în literatura contemporană“ seara literară „Copiii noştri — viitorul ţării“ şi altele care, însă, din păcate, au rămas trecute doar în plan. Consem­năm că o seamă de pre­vederi sunt repetate din plan în plan în loc să fie duse la bun sfîrşit în timpul necesar. Menţio­năm că şi aici docu­mentaţia manifestărilor realizate este în totală dezordine. Această stare nu este scuzabilă prin mult pretextata supra­încărcare, deoarece cei doi salariaţi ai bibliote­cii au deservit doar 743 cititori din care 500 sunt elevi. Despre munca de pla­nificare desfăşurată de bibliotecara din Vlăhi­­ţa nu avem prea multe de zis, întrucît nu are nici un plan de activita­te.­­ Ca atare şi activita­tea instituţiei merge pe un drum saturat de im­provizaţii facile, fără o prospectare subordonată unei concepţii clare, ju­dicioase. Propaganda cărţii so­­cial-politice este negli­jată totalmente şi aici, ca şi la biblioteca din Cristuru Secuiesc. Din cele constatate re­iese că unele colective ale bibliotecilor se o­­presc, cu prilejul plani­ficării, la un interval de timp, scăpînd din ve­dere planificarea de perspectivă. Aceasta se datoreşte şi faptului că activitatea cu cartea nu a fost analizată la nici o sesiune a consiliilor populare locale, la nici o şedinţă a comitetului executiv, în cursul anu­lui 1971. Este, aşadar, imperios necesar ca bibliotecile orăşeneşti să-şi revizu­iască structural stilul de muncă, să-şi programeze acţiuni realiste, funda­mental ancorate în via­ţa oamenilor muncii din localităţile respective. Numai astfel bibliotecile noastre, depozitare ale tezaurului gîndirii pro­gresiste româneşti şi universale, îşi vor putea face datoria faţă de pu­blicul, prin care îşi jus­tifică existenţa, în lu­mina ideilor de excep­ţională însemnătate teo­retică cuprinsă în expu­nerea secretarului gene­ral al Partidului Comu­nist Român. BALĂZS LUDOVIC, inspector principal al Comitetului judeţean pentru cultură şi edu­caţie socialistă. • SITUAŢIA DIFERĂ DE LA O UNITATE LA ALTA • ACTIVITATE REDUSĂ LA SIMPLUL ÎM­PRUMUT DE C­ĂRŢI • PE LINIA CEA MAI COMODĂ Disputarea meciurilor restante Pe fotbal divizia C Ieri, după amiază, s-au desfășurat jocurile amî­­nate din etapa a VH-a a diviziei C, seria a 12-a. In afara partidei Viitorul Gheorgheni — Textila Odorheiu Secuiesc, au avut loc încă două parti­de importante. La Zăr­­nești, Colorom Codlea a primit ca oaspete pe Ol­tul Sf. Gheorghe, în fa­ţa căreia a cedat la li­mită. Scor final 3—2 în favoarea fotbaliştilor din Sf. Gheorghe. Cealaltă partidă a a­­vut loc la Braşov între cele două echipe locale Tractorul şi Carpaţi — victoria revenind, fără drept de apel celei din­ţii, la scorul de 3-0. In urma acestor re­zultate, pe primul loc în clasament se află Tracto­rul Braşov, care a ega­lat la puncte pe Metrom, dar cu un golaveraj superior. Ca urmare a jocului egal de la Gheor­gheni, Textila a acumu­lat un punct preţios Partida a fost aşteptată cu un deosebit interes, mai ales că pînă acum localnicii n-au reuşit să cîştige niciodată cele două puncte. Am­bele echipe practică un joc strict „la om“. Lo­calnicii joacă prudent, dar se pripesc în acţiunile ofensive. Oaspeţii depăşesc uneori limi­­tele sportivităţii ceea ce face­ ca din minutul 45 să rămînă in 10 oameni, prin eliminarea lui Kovács, menţinîndu-se în seria fruntaşilor. La periferia clasamentului au surve­nit, de asemenea, cîteva modificări. Minerul Bă­lan, deşi n-a jucat a săl­tat un loc (de la 12 la 11), iar Colorom Codlea, în urma înfrîngerii sufe­rite, împarte acum, cu debutanta noastră din Miercurea-Ciuc, ultimele două locuri. C. GRUIA Şi după pauză se joacă cris­pat, gazdele nereuşind să pro­fite de superioritatea nume­rică. Galambfatui (Textila) a reuşit să-l anihileze pe con­ducătorul de joc al localnicilor — Publik. Cele mai mari ocazii d­e a înscrie au fost în minute­le 75 și 90, în care László II și Floaşiu ratează. A condus bine brigada sibi­­ană, condusă de Ion Vinfan. VIITORUL GHEORGHENI — TEXTILA ODORHEIU SECUIESC 0—0 ! Mereu credincios munţilor (Urmare din pag. 1) Gheorghe Pop, Dumitru Pop, cu maistrul princi­pal la hala gatere Ludo­vic Nagy, îmi vorbesc despre responsabilitatea cu care comunistul Ale­xandru Portic priveşte munca. Despre conştiin­­ţa lui profesională şi ce­tăţenească, despre stră­duinţa şi efortul pe care îl depune pentru ca bri­gada pe care o conduce să fie mereu în fruntea celorlalte. Modul cu care se­­ dăruieşte muncii, in­suflarea acestui senti­ment întregului colectiv pe care îl conduce, au adus în luna trecută, brigăzii titlul de fruntaşă pe unitate. De şapte ani, de cînd este în fruntea brigăzii succesele obţi­nute în muncă, realiza­rea, lună de lună, şi de­păşirea sarcinilor de plan, adaugă noi însem­ne de hărnicie. Subordo­­nîndu-şi efortul şi pri­ceperea bunului mers al procesului de producţie, în afară de indicatorii de plan , reducerea consu­mului specific, creşterea productivităţii muncii, creşterea indicelui de utilizare a timpului de lucru, se preocupă şi de pregătirea schimbului care va prelua ştafeta , a tinerilor gaterişti care se califică la locul de mun­că. Viorel Gavrea şi Grigore Pop sub îndru­marea lui învaţă să pă­trundă tainele meseriei. Cuvintele rostite de ei sunt expresie a recunoş­tinţei pentru învăţătorul lor, pentru modul în ca­re acesta îi ajută să cum­cerească în fiecare zi noi redute în profesia pen­tru care sunt hotărîţi să se pregătească. ZILE HOTARITOARE pentru soarta recoltei­ la CAP. Martiniş (Urmare din pag. 1) răşoară însămînţările de toamnă. Bunăoară, din 480 hectare planificate a fi în­sămînţate cu grîu în această toamnă, sunt ga­ta doar 148. Arăturile sânt executate pe 208 hectare. Dar C.A.P. Măr­­tiniş dispune de 18 tractoare, ce nu sînt fo­losite la capacitatea lor normală. „Lucrează a­­proape fiecare“ — ne spune inginerul şef (Pas de le numără ! — şi-o fi zis dumnealui). Deci 18 tractoare, cînd în alte părţi cîte 4—5 tractoare au ajuns la aceleaşi re­zultate ! — Terenul e foarte greu de lucrat. Discuim de 3—4 ori şi pe urmă mai şi grăpăm. Chiar aşa stînd lucru­rile, de ce nu s-a arat în schimb, sau, cel pu­ţin să se fi eliberat tot terenul. Mai sînt 247 hectare neeliberate care urmează să fie însămîn­­ţate cu grîu. Aici nu mai poate fi vorba de teren. Nu putem lua în considerare scuzele in­ginerului şef al coope­rativei, pentru că forţe sunt. Această situaţie slabă în ce priveşte vii­toarea recoltă de grîu se va repercuta negativ. Scuzele „semănate“ a­­cum cu dezinvoltură, vor „rodi“ în acuze. Nici în ce priveşte ac­tuala recoltă de păioase, situaţia nu e deloc mai bună. Din ovăz nu s-a treierat pînă la ora ac­tuală nici un bob, iar la grîu mai sînt 15 hectare de treierat. Probabil că se aşteaptă să se treiere o dată cu cea de-a doua recoltă pe care o vor da stogurile înverzite vesel şi primăvărat de... Oricum, din această si­tuaţie cineva n-ar tre­bui să­ iasă tocmai... vesel. (Urmare din pag. 1) aşeze. In această situa­ţie, evident, că era greu să-i treacă cuiva prin minte că trebuie întoc­mit şi un plan de mă­suri pentru iarnă ... PREGĂTIRI S-AU FĂCUT, TOTUŞI... Deşi n-a existat un plan, în sectoarele de producţie s-au luat u­­nele măsuri în vederea iernii ce se apropie. Du­pă cum ne spuneau tova­răşii Kemenes Vincze, şeful Serviteiiului exploa­tare şi Okoş Ioan, şeful sectorului centrale ter­mice, utilajele producă­toare de căldură din cartierele oraşului — în număr de şase — sânt în general pregătite pen­tru a trimite în calori­ferele din apartamente căldura necesară. Unele cazane şi boilere au fost revizuite şi curăţate de piatra ce s-a depus pe conductele ce le alcătu­iesc. Ca dovadă e fap­tul că în toate blocurile oraşului se distribuie deja căldură prin calo­rifere. Echipa alcătuită din meseriaşi lucrează în continuare la revizia utilajelor care au mai rămas neverificate şi se prevede ca pînă la 20 octombrie pregătirile să fie încheiate în general. Asta în condiţiile în ca­re se va asigura con­tractarea lucrărilor ră­mase neefectuate cu vreo echipă de mese­riaşi de la I.O.R.C.I., aşa cum se preconizează, deoarece cu cei şase me­seriaşi instalatori ai I.G.O. care sînt afectaţi acestor lucrări nu se poate asigura repararea cazanelor, la opt luni o dată, aşa cum prevăd fişele lor tehnice. Soco­tim necesar — tocmai avînd în vedere faptul că timpul s-a răcit mai repede decît ne-am aş­teptat — să se urgente­ze angajarea de lucră­tori necesari, pentru a se asigura terminarea lucrărilor pregătitoare la termenul stabilit. MAI SlNT CÎTEVA NECAZURI Dar, In discuţia ce am avut-o, tovarăşul Keme­­nes şi-a manifestat în­grijorarea în ceea ce priveşte încălzirea apar­tamentelor din cartierul Patinoarului, deoarece, la centrala nr. 1 de aici lucrările de reparaţii, la patru din cele opt ca­zane, stagnează, din lip­sa materialelor necesare şi a pieselor de schimb. Meseriaşii care efectuea­ză această lucrare nu au ţevi suficiente. De a­­semenea, lipsesc cără­mizile de şamot necesa­re. Situaţia cu cărămi­zile se datoreşte — se spune — unei încurcă­turi petrecute în repar­tiţia acestora. I.G.O. a avut repartiţie pentru un asemenea material, şi acesta a sosit, dar , se zice, că el a luat o destinaţie greşită. Se presupune că I.O.R.C.I. a luat ea, singură, toată cantitatea de cărămizi, deşi avea dreptul numai la o parte din ele. In a­­ceastă situaţie I.G.O. stă cu mîinile in sîn, fără a face rost de alte cără­mizi şi, dacă e nevoie, să insiste cu tărie pen­tru primirea lor. In a­­cest sens, un ajutor bi­nevenit ar putea da şi direcţia de specialitate din cadrul Consiliului popular judeţean. * Din toate cele spuse pînă acum reiese că, la I.G.C. Miercurea-Ciuc, nu s-a făcut destul în vederea iernii. E adevă­rat că s-a asigurat can­titatea de combustibil, s-a format şi necesarul stoc tampon, iar oame­nii ce deservesc centra­lele termice vor fi te­meinic instruiţi în pe­rioada imediat următoa­re. Cei care se ocupă cu funcţionarea centra­lelor termice ne-au asi­gurat că în apartamen­tele noastre va fi destul de cald în iarna ce ur­mează să sosească. Dar pregătirile nu trebuie să se oprească aici, ci tre­buie stabilite măsuri şi responsabilităţi con­crete, pentru ca aceste promisiuni să-şi găseas­că un suport în vederea îndeplinirii lor. Cit de cald va fi in aparta­mentele noastre la iarnă? HARGHITEI Sortarea cartofilor, pentru unii o problema neglijată? Se ştie că, în acest an, unităţile cooperatiste cultivatoare de cartofi beneficiază de o plată în plus pentru sortatul cartofilor, urmărindu-se, prin aceasta, o mai bu­nă aprovizionare a populaţiei cu cartofi, o mai riguroasă selecţie a cartofilor pentru sămîn­­ţă. In ciuda acestor mă­suri, a avantajelor de care se bucură coopera­torii, la unele baze de recepţie cartofii sosesc nesortaţi, nu sînt res­pectate normele statu­lui, creîndu-se, astfel, o seamă de greutăţi bene­ficiarilor. Astfel, la baza de recepţie de la Voşlo­­beni se află cartofi tri­mişi de unităţile agrico­le din Suseni şi Valea Strîmbă, complet nesor­taţi.­ Să sperăm că a fost o greşeală de moment, şi că în viitor sortatul car­tofilor nu va fi neglijat. Bătălia recoltei continuă (Urmare din pag. 1) participau la strîngerea acestei culturi peste 700 cooperatori şi elevi, pre­cum şi 12 maşini de scos cartofi. Unei asemenea masive mobilizări i se datoreşte faptul că la unitatea de faţă recol­­tatul cartofilor se apro­pie de sfîrşit. Din cele 465 hectare au rămas de recoltat circa 90. Vor­bind despre munca entu­­ziastă consemnăm două fapte semnificative : în­cheierea în cursul zilei a însămînţărilor de toamnă pe întreaga su­prafaţă planificată (450 hectare), precum şi re­cordul de 7 hectare de cartofi scoşi într-o zi de mecanizatorul Fazekas Iuliu cu maşina lui. C.A.P. Remetea Operativitate, muncă de calitate iată reperele campaniei de toamnă la această unitate coopera­tistă. Sîunt prezenţi zilnic pe ogoare circa 1000 coo­peratori, ajutaţi de elevi care asigură desfăşura­rea într-un ritm susţinut a campaniei de recoltare. Merită apreciată calita­tea muncii, precum şi preocuparea ca recolta de cartofi rămasă pe cîmp să fie ferită de pe­ricolul îngheţului, gră­mezile fiind acoperite cu paie peste care se aşter­ne un strat de pămînt. I. D. KISS Cînd sînt folosite toate mijloacele... (Urmare din pag. I) tone, din care, pentru sâmînţă, s-au predat peste 800 tone, faţă de 1200, cît prevede planul, i­ar pentru consum, din cele 650 tone, s-au reali­zat peste 250 tone. — Timpul este bun, am mobilizat forţele şi sperăm ca în cursul săptămînii viitoare, să terminăm recoltarea cartofilor. In afară de cooperatorii care lucrau în acest punct, alţi 40 se aflau în marginea satului, la un alt lot de cartofi, iar peste 20 se aflau le treierat. In ceea ce priveşte folosirea mijloacelor, din cele 24 de atelaje a­­le cooperativei agricole, 6 erau folosite la gră­­pat, iar restul de 18 la transportul cartofilor, a­­lături de 2 maşini. Desigur, că am con­semnat prezenţa pe o­­goare şi a elevilor, par­­ticipînd sub îndrumarea profesorilor la strînge­rea recoltei, pe măsura priceperii şi puterii lor Prezenţa oamenilor la cîmp, cel puţin în ceea ce priveşte ziua de 12 octombrie, este mulţu­mitoare şi tocmai de a­­c­eea am cerut tovarăşu­lui Tudor Ladislau să ne dea cîteva explicaţii asupra modului in care s-a procedat la mobili­zarea oamenilor. — Avem format un comandament, care sta­bileşte măsurile, opera­tiv, pentru fiecare zi, sau o perioadă mai lun­gă ; toţi factorii de răs­pundere urmărim res­pectarea acestor măsuri. Am folosit şi agitatorii, şi sperăm că o vom scoate la capăt cu bine. — S-ar putea deduce că la cooperativa agri­colă Cetăţuia, totul a mers bine. Or, dacă ar fi fost aşa, recoltatul trebuia terminat pînă azi. — Prin cele spuse am vrut să explic, în mod deosebit, modul în care au participat cooperato­rii din Cetăţuia, în ulti­mele zile, la lucrările agricole. Pînă a se ajun­ge la o înţelegere aproa­pe unanimă, privind ne­cesitatea urgentării cam­paniei de recoltare, a fost nevoie de muncă şi chiar de unele mă­suri. Astfel, a trebuit să aplicăm şi prevederile Legii nr. 4, culmea însă că în culpă au fost unii dintre factorii organi­zatori, care nu au ţinut cont de hotărîrile stabi­lite de comandament. Una din aceste hotărîri se referea ca recoltarea pe loturile personale să se facă doar în zilele de sîmbătă şi duminică; in­ginerul, preşedintele cooperativei, doi briga­dieri şi contabilul nu au respectat acest fapt şi a trebuit să proce­dăm în consecinţă. Prezenţa masivă la cîmp, constituie un bun argument pentru a afir­ma că, atutfel cînd sînt folosite toate mijloacele, lucrurile nu pot să meargă decît bine. ANUL IV, nr. 1130 JURISTUL VĂ RĂSPUNDE POP VALER — Topliţa Prin­­ vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate, conform anexei a VlI-a la H.C.M. nr. 914/1968, se înţelege perioada cît un angajat a fost în ra­porturi de muncă cu unitatea la care lucrează, pe baza unuia şi aceluiaşi contract de muncă încheiat pe durată nedeterminată. Intr-o formu­lare asemănătoare, Legea nr. 1/1970, în art. 8, prevede că vechime neîntreruptă în aceeași uni­tate are salariatul care a lucrat într-o unitate, pe baza aceluiași contract de muncă încheiat pe durata nedeterminată. Angajaţii care au vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate beneficiază de un spor care se calculează la salariul tarifar în următoarele procente de : — 3 la sută pentru tranşa de vechime neîntre­ruptă cuprinsă între 5—10 ani. — 5 la sută pentru tranşa de vechime neîn­treruptă de la 10—15 ani. — 7 la sută pentru tranşa de vechime neîn­treruptă de la 15—20 ani. — 10 la sută pentru vechimea neîntreruptă de peste 20 ani. Punctul V. din anexa a VII-a la H.C.M. 914/1968 prevede că se consideră vechime neîn­treruptă în aceeași unitate și perioadele în care angajatul a fost în incapacitate de muncă, în concedii de odihnă, în concedii de studii, în con­cedii fără plată de pînă la 30 zile în cursul unui an calendaristic sau pe o perioadă mai ma­re de 30 zile dacă acest concediu a fost acordat datorită reducerii temporare a activităţii unităţii. De asemenea, se consideră vechime neîntre­ruptă în aceeaşi unitate şi perioadele cît anga­jatul s-a aflat într-una din următoarele situaţii: a) a fost trimis să urmeze o formă de şcolari­zare în scopul pregătirii profesionale sau politice; b) a îndeplinit o funcţie electivă care implică o activitate permanentă; c) a încetat activitatea în urma desfacerii con­tractului de muncă pentru motivul prevăzut la art. 20, lit. „g“ din Codul muncii, dacă ulterior a intervenit achitarea, anularea urmăririi pe­nale sau încetarea procesului penal ori a urmă­ririi penale; d) a fost scos din producție pentru a fi trimis să lucreze într-o organizaţie internaţională; e) a fost suspendat din funcţie, dacă suspen­darea nu a fost urmată de desfacerea contrac­tului de muncă;­­ f) a încetat activitatea din cauza desfacerii contractului de muncă, dacă ulterior desfacerea a fost anulată ca ilegală de către organul de jurisdicţie a muncii şi cel în cauză a fost rein­tegrat în muncă pe baza hotărîrii acelui organ. Pentru ca însă, angajatul aflat în situaţiile prevăzute la literele a-f, să beneficieze de ve­chime neîntreruptă în aceeaşi unitate se mai cere ca să se reîncadreze în muncă în aceeaşi unitate, în termen de cel mult 90 zile de la data încetării acelor situaţii. In situaţiile prevăzute la literele a, b, c, d, vechimea se consideră neîntreruptă şi în cazul în care angajatul s-a reîncadrat în muncă în altă unitate, ca urmare a faptului că i s-a con­firmat în scris că nu este necesar în unitatea la care a lucrat anterior producerii respective. Ca atare în calculul vechimii dumneavoastră neîntreruptă în muncă se include şi perioada celor 3 luni cît aţi urmat cursurile de speciali­zare, trimis fiind la aceste cursuri de către unitate, împlinind la 31 august 1971, 10 ani şi o lună, vechime neîntreruptă în muncă, în aceeaşi uni­tate, sporul de vechime ce vi se cuvine este de 5 la sută. STANESCU NICOLAE, consilier juridic

Next