Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)

1971-10-27 / nr. 1141

Pag. 2 CONFERINŢA Naţională a Partidului Comunist Român din octombrie 1945 Evocind acum, la 26­­de ani de la ţinerea ei, Conferinţa Naţională a partidului nostru, avem prilejul de a evidenţia, prin prezentul României socialiste, prin treptele de civilizaţie şi bună­stare pe care s-a ridicat poporul nostru, justeţea poziţiei marxist-leninis­­te a politicii partidului nostru, capacitatea sa organizatorică de mobi­lizare a poporului ro­mân la lupta pentru construirea societăţii so­cialiste, aplicarea în mod creator, la condi­ţiile ţării noastre, a a­­devărurilor generale al marxism - leninismului, partidul nostru aducîn­­du-şi astfel din plin contribuţia la îmbogă­ţirea tezaurului comu­nismului ştiinţific. Primul forum al co­muniştilor români de după victoria insurec­ţiei militare antifasciste de la 23 august 1944 a avut o mare însemnăta­te datorită momentului istoric în care a avut loc, moment caracterizat prin desfăşurarea vigu­roasă a revoluţiei demo­­crat-populare, care răs­­turnase trei guverne cu majoritate reacţionară, instaurase regimul de­mocrat-popular la­­6 martie 1945, prin guver­nul de largă concentra­re democratică, eveni­ment ce a reprezentat o mare victorie a clasei muncitoare, a ţărănimii şi a tuturor forţelor de­mocratice şi care a mar­cat intrarea procesului revoluţionar într-o nouă etapă, superioară. Timpul care se scurse­se arăta cu claritate ro­lul partidului nostru comunist de singură for­ţă politică capabilă, ca­re, aplicînd în mod creator — la condiţiile specifice ale ţării noas­tre — tezele generale a­­le marxismJeninismu­­lui, să conducă poporul român la victorie sigu­ră, ceea ce însemna du­cerea procesului revolu­ţionar la nivelul revo­luţiei socialiste, rezol­varea cu succes a sarci­nilor primei etape a re­voluţiei populare şi tre­cerea la construirea so­cialismului în patria noastră. Pentru rolul pe care trebuia să-l joace în viaţa poporului român, apărea cu toată clarita­tea pentru partidul nos­tru comunist necesita­tea de a supune unei a­­nalize ştiinţifice carac­teristicile revoluţiei populare, ale etapei în care ne găseam şi să stabilească obiectivele strategiei şi tacticii, li­nia politică de urmat în viitor. Prin problemele pe care le-a dezbătut Conferinţa Naţională a partidului nostru din octombrie 1945, s-a a­­firmat cu mare strălu­cire rolul şi influenţa partidului nostru, ca partid de guvernămînt, în viaţa social-politică a României, iar progra­mul partidului definit atunci a devenit pro­gramul poporului nostru în lupta sa pentru pro­gres şi prosperitate. „Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Ro­mân din octombrie 1945 a pus în centrul preo­cupărilor partidului re­dresarea şi dezvoltarea economiei naţionale, îm­bunătăţirea condiţiilor­­de trai ale populaţiei, consolidarea unităţii clasei muncitoare şi a alianţei dintre munci­tori, ţărani şi intelec­tuali, întărirea tuturor forţelor democratice, antiimperialiste“, subli­nia tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Locul central în lu­crările Conferinţei Na­ţionale l-au ocupat pro­blemele economice. S-a elaborat un vast pro­gram în vederea dez­Conf. dr. DUMITRU V. FIROIU voltării în perspectivă a ţării, şi, împotriva teo­riilor fluturate de re­prezentanţii partidelor burgheze reacţionare, potrivit cărora România trebuia să rămînă o ţa­ră „eminamente agrico­lă“, partidul nostru a afirmat şi a fundamen­tat necesitatea indus­trializării ţării, crearea unei puternice industrii grele, şi în primul rînd a unei industrii con­structoare de maşini. Astfel, se prefaţa ideea majoră a politicii parti­dului nostru de indus­trializare socialistă, ca­re, în anii ce au urmat, s-a dovedit a fi piatra­ unghiulară a întregii opere de construire a socialismului. Strîns legat de pro­blema industrializării ţării, la Conferinţa Na­ţională s-a subliniat şi rolul electrificării, con­diţie de bază pentru ridicarea „nivelului de viaţă şi cultură al plu­­gărimii noastre“. Au fost discutate, la importanţa lor, şi cu mare simţ de răspunde­re pentru destinele po­porului român, proble­mele refacerii economi­ei naţionale distrusă de război şi s-au trasat li­niile directoare ale pro­gramului refacerii şi dezvoltării economice a ţării. De asemenea, au fost discutate problemele a­­griculturii, tot prin pris­ma intereselor fun­damentale ale ţării, a refacerii şi dezvoltării economiei naţionale, prin soluţiile care au fost date şi sarcinile ca­re au fost stabilite pen­tru agricultură. Confe­rinţa Naţională stabi­lind de fapt sarcinile partidului nostru în con­solidarea alianţei mun­­citoreşti-ţărăneşti — for­ţa principală a regimu­lui democrat-popular. Un loc aparte, şi bine­­înţeles de maximă im­portanţă, au ocupat în cadrul lucrărilor Con­ferinţei Naţionale pro­blemele întăririi regi­mului democrat-popular, rolul statului în viaţa economică şi social-poli­­tică a ţării, intensifica­rea luptei împotriva reacţiunii şi a acţiunilor ei duşmănoase. Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din octombrie 1945, ocupîndu-se de problema întăririi rolu­lui de hegemon al pro­letariatului în revoluţia populară, a pus în dis­cuţia participanţilor şi a dezbătut problema întăririi partidului, con­diţia sine qua non pen­tru a se asigura în frun­tea clasei muncitoare, a forţelor revoluţionare, un stat major puternic,­­bine organizat, capabil să le conducă la victo­rie. Partidul nostru a militat constant — şi lu­crările Conferinţei Na­ţionale reflectă acest lucru — pentru tradu­cerea în practică a ne­cesităţii obiective a asi­gurării unităţii politice şi organizatorice a cla­sei muncitoare, în Rezo­luţia adoptată sublini­­indu-se că „Realizarea Partidului Unic Munci­toresc va spori în mod considerabil influenţa ei politică şi va întări şi mai mult unitatea tu­turor forţelor democra­tice. Ea va deveni şi mai mult un factor e­­senţial şi o chezăşie a unităţii noastre naţio­nale“. S-a acordat o atenţie deosebită acelui sistem de alianţe ale clasei muncitoare în revoluţia populară. Conferinţa o­­cupîndu-se aparte de întărirea alianţei mun­­citoreşti-ţărăneşti, a în­scris la loc de frunte în rîndul sarcinilor politice generale ale partidului „înfrăţirea dintre po­porul român şi naţiona­lităţile conlocuitoare“, iar la baza politicii ex­terne partidul nostru încă de atunci a pus principiul respectării „voinţei fiecărui popor de a-şi făuri singur re­gimul său social, res­pectarea independenţei naţionale şi neamestecul în afacerile interne ale altor popoare“, politica externă a ţării noastre fiind orientată spre „în­tărirea prieteniei cu ma­rele popor sovietic, cu popoarele înconjurătoa­re şi cu toate popoarele iubitoare de libertate“. Au trecut 26 de ani de la acest mare eveni­ment în viaţa partidului şi statului nostru, şi a­­cum, cind sîntem la ni­velul construirii socie­tăţii socialiste multila­teral dezvoltate ne dăm seama de locul pe care-l ocupă în viaţa noastră Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Ro­mân din octombrie 1945, că realizarea programu­lui stabilit atunci a fă­cut posibilă parcurgerea unui drum de mari suc­cese. Un eveniment epocal în istoria nouă a partidului și țârii noastre ! . ÎNCHEIEREA contractelor economice (Urmare din pag. 1) devăr se află şi în afir­maţia că pe piaţa noas­tră există cantităţi prea mari de aţă din import, cu nimic mai bună de­cit aţa pe care o fabrică azi unitatea din Odorhe­­iu Secuiesc. Ar merita ca organele în drept să analizeze mai profund situaţia importului de a­­ţă, la sortimentele care în prezent se fabrică în ţară. Ar fi păcat ca eco­nomia noastră naţională să facă eforturi finan­ciare — şi încă în valu­tă — pentru importul u­­nor sortimente de aţă pe care le fabricăm în ţară în cantităţi suficiente şi la un nivel calitativ cel puţin egal cu al celor importate. Lăsînd însă la o parte aceste aspecte care cre­ează dificultăţi reale conducerii Fabricii de apă din Odorheiu Secu­iesc în încheierea con­tractelor economice în calitate de furnizoare, considerăm necesar să supunem atenţiei sale u­­nele neajunsuri ce se manifestă în această activitate şi a căror eli­minare este în puterea sa. Aşa, de pildă, ni se pare insuficient faptul că eforturile fabricii pe linia încheierii contrac­telor s-au rezumat la a participa la întrunirile de contractare organi­zate de minister şi la trimiterea unor delegaţi la cel de-al 5-lea Pavi­lion de mostre a bunu­rilor de larg consum. „Toţi marii consumatori de aţă din ţară cunosc , datorită preocupării noastre şi a ministerului ce sortimente producem şi au astfel posibilitatea să comande ceea ce au nevoie“ — ne spunea di­­rectorul fabricii. Şi fără îndoială că e adevărată afirmaţia sa. Credem însă că ar trebui ca re­prezentanţi competenţi să viziteze beneficiarii probabil pentru ca în mod concret, cu demon­straţii practice să-i con­vingă despre calităţile deosebite ale produselor fabricii, care acum, du­pă ce au fost învinse greutăţile inerente în­ceputului, pot concura cu cele mai bune pro­duse autohtone şi de im­port. Sîntem convinşi că o asemenea preocupare ar face să crească nu­mărul consumatorilor deveniţi beneficiari ai produselor Fabricii de aţă din Odorheiu Secu­iesc, îndelungata experien­­ţă în activitatea de des­facere a unităţilor pro­ducătoare de asemenea bunuri a dovedit nu o dată eficienţa diverselor forme de reclamă, care să facă cunoscute con­sumatorilor produsele şi calităţile lor — radio, televiziune, presă, plian­­te, afişe şi multe altele. Sîntem convinşi că şi pe această linie se poate face mult mai mult de­­cît s-a făcut pînă acum. Ceea ce vrem să reli­efăm în principal este necesitatea unei mai in­tense preocupări a con­ducerii fabricii pentru realizarea acestei im­portante sarcini care es­te încheierea contracte­­lor economice. Nu ne putem lăsa legănaţi de vise optimiste de felul „pînă la urmă lucrurile se vor aranja cumva, va avea cineva nevoie şi de produsele noastre“. Cu atît mai mult, cu cît fe­lul cum s-au încheiat pînă acum contractele a avut şi continuă să ai­bă repercusiuni asupra realizării planului valo­ric, ca şi asupra utiliză­rii integrale a capacită­ţii de producţie a secţii­lor fabricii. Pentru ulti­mul trimestru al acestui an, de exemplu, s-au în­cheiat contracte la sor­timente mai ieftine pen­tru cantităţi care depă­şesc chiar planul de pro­ducţie, în timp ce sor­timentele mai valoroase — cum sunt aţa de po­­liester sau cea de bum­bac cu filament de poli­­ester — sunt contractate doar în proporţie de 40 —50 la sută faţă de ca­pacitatea de producţie. Iată, deci, suficiente e­­lemente care să determi­ne conducerea Fabricii de aţă din Odorheiu Se­cuiesc pentru ca să-şi in­tensifice eforturile, pen­tru a căuta şi găsi noi şi noi mijloace în vederea contractării în cel mai scurt timp posibil a în­tregii producţii marfă planificată pentru anul viitor, cantitativ, calita­tiv, valoric şi pe sorti­mente, asigurînd astfel utilizarea integrală a ca­pacităţii de producţie a acestui nou şi modern obiectiv industrial, cu un rol important în viaţa e­­conomică şi socială a municipiului de pe Tîr­­nava Mare. (Urmare din pag 1) duc cele consemnate de el: „Trecind prin oraşul Topliţa am fost impre­sionat de felul in care am fost servit in acest ma­gazin. Amabilitatea ges­tionarei m-a făcut să cred că în acest oraş fiecare cumpărător e servit cu răbdare şi com­petenţă“ Socotesc că nu a de mirare faptul că acest magazin îşi depăşeşte lună de lună planul de încasări. In luna august, faţă de 160.000 lei pre­văzuţi în plan s-au rea­lizat vinzări insumiril 205.000 lei; in septem­brie faţă de 135.000­­ lei s-au realizat încasări de 160.000 lei. Deşi sunt a­­numite goluri în apro­vizionare,­­ sperăm temporale — magazinul îşi va realiza şi depăşi planul de vinzări şi in această lună. Modul în care este prezentată marfa, solicitudinea pe care o găsesc aici cum­părătorii sunt cea mai bună garanţie. Din convorbirea pe ca­re am avut-o cu tovară­şa Maria Pui am reţinut că lucrează un comerţ de 15 ani, că a fost distinsă de 5 ori cu insigna de „Fruntaş în producţie“, că este pasionată de a­­ceastă profesie. A absol­vit cursurile liceale, dar a refuzat să lucreze ca funcţionară intr-un bi­rou, deşi a fost solicita­tă. Mai mult decit firesc, am întrebat-o pe Maria Pui despre aspiraţiile sale in viitor. Mi-a răs­puns : „­Tatăl meu a fost muncitor, mama casnică, am avut în anii tinereţii anumite greutăţi mate­riale pe care, cred le-am depăşit. Mă gîndesc să urmez şi eu şi să termin cursurile la fără frecven­ţă ale Facultăţii de ştiin­ţe economice şi să con­tinui apoi să lucrez tot în domeniul comerţului, care pentru mine a de­venit de mult o mare pasiune“. Nu este deloc intim­plător faptul că tovarăşa Maria Pui a fost primită, pentru meritele şi com­portarea sa, în rindurile­ Partidului Comunist Ro­mân, că comuniştii din organizaţia căreia ii a­­parţine au ales-o in unanimitate ca locţiitor al secretarului biroului organizaţiei de bază. Pentru că, la sîrguinţa pe care o dovedeşte in îndeplinirea obligaţiilor profesionale se adaugă o neistovită activitate po­litică şi socială, pe care­ o desfăşoară in fiecare zi în rindurile lucrătorilor din unitatea în care lu­crează, și ale cumpără­torilor. HARGHITEI i­s Cam puţin... şi unilateral Conducerea Organizaţiei comerciale din To­­pliţa ne răspunde . Referitor la articolul intitulat „Lupii la stî­­na din Călimani“ apărut în numărul din 16 sep­tembrie : „Vă facem cunoscut că conducerea O.C.L.-ului Topliţa a luat cunoştinţă imediat de cele semnalate şi chiar după verificarea cazului, potrivit legilor în vigoare, tovarăşului Bîndilă Ioan i s-a aplicat o amendă de 200 de lei, pentru neregulile semnalate în articolul amintit mai sus. întrucît unitatea este sezonieră, în prezent este închisă, iar pe viitor vom ţine seama de de­ficienţele ce au persistat şi vom angaja personal corespunzător“. Ne bucură operativitatea cu care aţi acţio­nat împotriva celor semnalate de noi. Dar de ce „ţap ispăşitor“ a fost scos numai Bîndilă Ioan ? Considerăm că în „culpă“ se afla şi conducerea O.C.L.-ului din Topliţa fiindcă a creat terenul propice manifestărilor semnalate de ziarul nos­tru, prin necontrolarea, luni în şir, a condicii de sugestii şi reclamaţii. Din răspunsul trimis nu reiese nici o undă de autocritică, ceea ce ne face să credem că conducerea O.C.L.-ului din Topliţa s-a uitat în oglindă şi şi-a făcut observaţie. Cam puţin ... Rubrică redactată de GHEORGHE CHIPER Reînnoiţi-vă abonamentele la ziarul 3 . 1 ■­, HARGHITEI ­T D D Q0D D DD DD D D D D D D DD D p. II~i I—11—I IC3 , 3 cm cd a cn ca □□□□! laaani CAMPIONATUL JUDEŢEAN DE FOTBAL RAPID CICEU — HAR­GHITA ODORHEIU SE­CUIESC 0—0 Meci de bună factură tehni­că, în care gazdele nu au pu­tut trece de mai experimentata formaţie din Odorheiu Secuiesc. Este al doilea rezultat de egali­tate realizat de Rapid Circu pe teren propriu. Au BORŞ TEXTILA II ODORHE­IU SECUIESC — COM­­PLEXUL GĂLĂUŢAŞ 4—2 (2—1) Meci echilibrat, în ciuda sco­rului, în care gazdele au fost totuşi vioara întîi. De altfel, ca spectacol, partida nu a exce­lat. Au marcat : Gálovics (min. 20 şi 60), Ferenczi (min. 25) şi Moldovan (min. SO) pentru gazde, respectiv: Nuţ (min. 37) şi Tarazi (min. GO) pentru oas­peţi. CONSTRUCTORUL MIERCUREA-CIUC — MINERUL LUETA 2—0 (0—0) Disputat la Dăneşti, datorită faptului că terenul Constructo­rului este suspendat, meciul nu a oferit spectacolul aşteptat. Ceva mai decişi în partea a doua a jocului, gazdele şi-au adjudecat victoria prin cele doua goluri marcate de Tiko (min. 72 şi 85). SĂNĂTATEA TUL­­GHEŞ — MINERUL II BĂLAN 2—0 (1—0) Partidă destul de disputată, în care oaspeţii nu au cedat cu uşurinţă. Totuşi, avantajul te­renului propriu şi ceva mai multă incisivitate în atac au avut cuvîntul hotărîtor. Au marcat : Siscan (min. 8) şi Szőcs (min. 67) din lovitură de la 11 metri. VIITORUL II GHEOR­­GHENI — FLAMURA ROŞIE SÎNSIMION 0— 3 (0—1) Singura partidă din această etapă cîştigată de oaspeţi, care ,a de obicei, s-au dovedit a fi mult mai incisivi. Au marcat : Horváth (min. 30), Bodó (min. 82) şi Danalizi (min. 85). UNIREA II CRISTURU SECUIESC — BASTIO­­NUL LĂZAREA 1— 1 (1-1) Partidă deosebit de disputată, gazdele luptînd pentru a obţine cele două puncte puse în joc, pentru a se sălta în zona liniş­tită a clasamentului. Au marcat : Körösfoy (min. 30, din lovitură de la II metri) pentru oaspeţi, respectiv Ferenc (min. 45), MUREŞUL TOPLIŢA — BRADUL HODOŞA 4—1 (0—1) . Ajutaţi de vint şi de luftul jucătorului Muszka, oaspeţii re­uşesc să deschidă scorul prin hocseti, în minutul 20.­­ Din acest moment şi pînă la terminarea partidei se joacă la o singură poartă, cea a oaspe­ţilor, dominare ce se concreti­zează prin înscrierea a patru golfuri : Kulcsár în minutele 65 şi 80, Fanics în minutul 62,­­darie — min. 70. Satisfăcător arbitrajul pres­tat de Csörgy Ioan (Sînsimion). V. PAŞCANU MINERUL CHILENI — APEMIN BORSEC 1—0 (1—0) Joc echilibrat în prima re­priză, gazdele reuşind să des­chidă scorul în minutul 43, prin Solyom. în partea a doua, gazdele domină, apărarea oaspeţilor se dovedeşte, însă, calmă, mai sigură decît în prima repriză, scorul de 1—0 menţinîndu-se pînă la sfîrşit. scor care consfin­ţeşte victoria localnicilor P. VALERIU iac?0 1=3 6=1 Io nanEunc 3 ca ca c=j ca ca a ca i I Cd Cd Cd C3 Cd iCd dăl D D D 0 00Q D00 D00 II [|D D 00n ANUL IV, nr. 1141 O cascadă în miniatură CU CARNETUL PRIN MAGAZINE (Urmare din pag. 1) săptămînii şi scoţînd o listă îmi arată notate toate sortimentele de care i-am vorbit. Deci există speranţă. Magazinul „Legume­­fructe“ aparţine de C.L.F. Odorheiu Secu­iesc. Aici, lăzi peste lăzi şi deasupra alte lăzi. U­­nele pline cu cartofi, al­tele cu roşii, zarzava­turi de tot felul , în raf­turi mere, prune uscate de parcă livezile şi gră­dinile şi-au dat întîlni­­re aici. E bine, putem spune dar ... aglomera­ţie, timp pierdut, nervi, întregul oraş e deservit numai de acest magazin şi de încă un chioşc, iar pe strada Bicazului alt chioşc stă nefolosit de peste un an de zile. Să nu credeţi că-i lipseşte altceva, decît un vînză­­tor, marfă şi un cîntar pentru că restul există chiar şi firmă. Tovarăşa Miklós Rozalia respon­sabila magazinului, îmi spune că această proble­mă o rezolvă C.L.F. O­­dorheiu Secuiesc. Ar fi și cazul... Spiritul gospodăresc (Urmare din pag. 1) de predat la fondul cen­tralizat al statului 250 tone cartofi ,din 1000 to­ne planificate). In ce priveşte însă­­mînţarea griului, ea poate fi considerată deja încheiată pe întreaga suprafaţă de 160 hecta­re destinate acestui scop, din moment ce în cursul zilei de ieri unitatea mai avea de însămînţat doar 3—4 hectare. Fireşte, la Misentea şi după încheierea lucrări­­lor agricole cele mai ar­­zătoare vor mai rămîne destule de făcut. In pri­mul rînd, forţele se cer concentrate în vederea recoltării grabnice a 12 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr, asigu­­rîndu-se în acelaşi timp, un ritm substanţial îm­bunătăţit treierişului pă­­ioselor şi arăturilor a­­dînci de toamnă, la exe­­cutarea cărora ar fi­­de dorit să-şi aducă aportul toate cele 9 tractoare a­­fectate cooperativei, nu 3—4 cum de regulă s-a întîmplat în decursul a­­nului agricol. Important este, deși subliniem încă o dată că mai sunt pe ogoare des­tule de făcut, că gospo­darii din Misentea s-au trezit la realitate și că în prezent depun tot e­­fortul­ tot interesul pen­tru terminarea, cu bine, a campaniei agricole de toamnă. SE PUTEA FACE MAI MULT! (Urmare din pag. 1) Se intervine în pripă şi apar două—trei plu­guri care mai întorc cîteva brazde. Timpul se scurge ; oa­­menii aşteaptă. Sînt adu­naţi, în sfîrşit şi carto­fii scoşi „la minut“. A­­bia e trecut de ora 11 şi nu mai avem ce face. S-au adunat cartofii de pe o suprafaţă mai mică de un hectar. — Se putea face mai mult — constată ingine­rul agronom urmărind cu privirea oamenii care se împrăştie abătuţi, şi ei nemulţumiţi de aju­torul pe care l-au dat. Da, intr-adevăr se pu­tea face mai mult, dar a lipsit buna organizare, lipsa de preocupare din partea unităţilor agrico­le de a acţiona prompt pentru ca ajutorul oferit să fie cu adevărat efi­cient, pentru ca însufle­ţirea cu care au pornit oamenii la lucru să fie răsplătită de satisfacţia datoriei împlinite. ... şi­­ a mai trecut o zi bună de lucru. Cite vor mai fi la fel nu se ştie. Timpul presează și mai sunt destule de făcut. SAPI­AMINA ECONOMICI — între 25-31 octombrie 1971 — — libret de economii pentru turism : — dobîndă 2 °/o pe an ; cîştigarea, prin trageri la sorţi, de excursii organizate şi indi­viduale, în fiecare trimestru ; — libret de economii cu dobîndă : — dobîndă 3,5 oyo pe an ; — dobîndă 5 o/o pe an, cind banii se depun pe o perioadă de cel puţin 1 an. DEPUNEŢI ECONOMIILE DV. URGENT LA UNITĂŢILE C.E.C. DIN JUDEŢUL HARGHITA, ÎNTRUCÎT FIECARE ZI DE ÎNTÎRZIERE REPREZINTĂ PIERDERI ÎN DOBÎNDĂ !

Next