Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)
1971-10-27 / nr. 1141
Pag. 2 CONFERINŢA Naţională a Partidului Comunist Român din octombrie 1945 Evocind acum, la 26de ani de la ţinerea ei, Conferinţa Naţională a partidului nostru, avem prilejul de a evidenţia, prin prezentul României socialiste, prin treptele de civilizaţie şi bunăstare pe care s-a ridicat poporul nostru, justeţea poziţiei marxist-leniniste a politicii partidului nostru, capacitatea sa organizatorică de mobilizare a poporului român la lupta pentru construirea societăţii socialiste, aplicarea în mod creator, la condiţiile ţării noastre, a adevărurilor generale al marxism - leninismului, partidul nostru aducîndu-şi astfel din plin contribuţia la îmbogăţirea tezaurului comunismului ştiinţific. Primul forum al comuniştilor români de după victoria insurecţiei militare antifasciste de la 23 august 1944 a avut o mare însemnătate datorită momentului istoric în care a avut loc, moment caracterizat prin desfăşurarea viguroasă a revoluţiei democrat-populare, care răsturnase trei guverne cu majoritate reacţionară, instaurase regimul democrat-popular la6 martie 1945, prin guvernul de largă concentrare democratică, eveniment ce a reprezentat o mare victorie a clasei muncitoare, a ţărănimii şi a tuturor forţelor democratice şi care a marcat intrarea procesului revoluţionar într-o nouă etapă, superioară. Timpul care se scursese arăta cu claritate rolul partidului nostru comunist de singură forţă politică capabilă, care, aplicînd în mod creator — la condiţiile specifice ale ţării noastre — tezele generale ale marxismJeninismului, să conducă poporul român la victorie sigură, ceea ce însemna ducerea procesului revoluţionar la nivelul revoluţiei socialiste, rezolvarea cu succes a sarcinilor primei etape a revoluţiei populare şi trecerea la construirea socialismului în patria noastră. Pentru rolul pe care trebuia să-l joace în viaţa poporului român, apărea cu toată claritatea pentru partidul nostru comunist necesitatea de a supune unei analize ştiinţifice caracteristicile revoluţiei populare, ale etapei în care ne găseam şi să stabilească obiectivele strategiei şi tacticii, linia politică de urmat în viitor. Prin problemele pe care le-a dezbătut Conferinţa Naţională a partidului nostru din octombrie 1945, s-a afirmat cu mare strălucire rolul şi influenţa partidului nostru, ca partid de guvernămînt, în viaţa social-politică a României, iar programul partidului definit atunci a devenit programul poporului nostru în lupta sa pentru progres şi prosperitate. „Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din octombrie 1945 a pus în centrul preocupărilor partidului redresarea şi dezvoltarea economiei naţionale, îmbunătăţirea condiţiilorde trai ale populaţiei, consolidarea unităţii clasei muncitoare şi a alianţei dintre muncitori, ţărani şi intelectuali, întărirea tuturor forţelor democratice, antiimperialiste“, sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Locul central în lucrările Conferinţei Naţionale l-au ocupat problemele economice. S-a elaborat un vast program în vederea dezConf. dr. DUMITRU V. FIROIU voltării în perspectivă a ţării, şi, împotriva teoriilor fluturate de reprezentanţii partidelor burgheze reacţionare, potrivit cărora România trebuia să rămînă o ţară „eminamente agricolă“, partidul nostru a afirmat şi a fundamentat necesitatea industrializării ţării, crearea unei puternice industrii grele, şi în primul rînd a unei industrii constructoare de maşini. Astfel, se prefaţa ideea majoră a politicii partidului nostru de industrializare socialistă, care, în anii ce au urmat, s-a dovedit a fi piatra unghiulară a întregii opere de construire a socialismului. Strîns legat de problema industrializării ţării, la Conferinţa Naţională s-a subliniat şi rolul electrificării, condiţie de bază pentru ridicarea „nivelului de viaţă şi cultură al plugărimii noastre“. Au fost discutate, la importanţa lor, şi cu mare simţ de răspundere pentru destinele poporului român, problemele refacerii economiei naţionale distrusă de război şi s-au trasat liniile directoare ale programului refacerii şi dezvoltării economice a ţării. De asemenea, au fost discutate problemele agriculturii, tot prin prisma intereselor fundamentale ale ţării, a refacerii şi dezvoltării economiei naţionale, prin soluţiile care au fost date şi sarcinile care au fost stabilite pentru agricultură. Conferinţa Naţională stabilind de fapt sarcinile partidului nostru în consolidarea alianţei muncitoreşti-ţărăneşti — forţa principală a regimului democrat-popular. Un loc aparte, şi bineînţeles de maximă importanţă, au ocupat în cadrul lucrărilor Conferinţei Naţionale problemele întăririi regimului democrat-popular, rolul statului în viaţa economică şi social-politică a ţării, intensificarea luptei împotriva reacţiunii şi a acţiunilor ei duşmănoase. Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din octombrie 1945, ocupîndu-se de problema întăririi rolului de hegemon al proletariatului în revoluţia populară, a pus în discuţia participanţilor şi a dezbătut problema întăririi partidului, condiţia sine qua non pentru a se asigura în fruntea clasei muncitoare, a forţelor revoluţionare, un stat major puternic,bine organizat, capabil să le conducă la victorie. Partidul nostru a militat constant — şi lucrările Conferinţei Naţionale reflectă acest lucru — pentru traducerea în practică a necesităţii obiective a asigurării unităţii politice şi organizatorice a clasei muncitoare, în Rezoluţia adoptată subliniindu-se că „Realizarea Partidului Unic Muncitoresc va spori în mod considerabil influenţa ei politică şi va întări şi mai mult unitatea tuturor forţelor democratice. Ea va deveni şi mai mult un factor esenţial şi o chezăşie a unităţii noastre naţionale“. S-a acordat o atenţie deosebită acelui sistem de alianţe ale clasei muncitoare în revoluţia populară. Conferinţa ocupîndu-se aparte de întărirea alianţei muncitoreşti-ţărăneşti, a înscris la loc de frunte în rîndul sarcinilor politice generale ale partidului „înfrăţirea dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare“, iar la baza politicii externe partidul nostru încă de atunci a pus principiul respectării „voinţei fiecărui popor de a-şi făuri singur regimul său social, respectarea independenţei naţionale şi neamestecul în afacerile interne ale altor popoare“, politica externă a ţării noastre fiind orientată spre „întărirea prieteniei cu marele popor sovietic, cu popoarele înconjurătoare şi cu toate popoarele iubitoare de libertate“. Au trecut 26 de ani de la acest mare eveniment în viaţa partidului şi statului nostru, şi acum, cind sîntem la nivelul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate ne dăm seama de locul pe care-l ocupă în viaţa noastră Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din octombrie 1945, că realizarea programului stabilit atunci a făcut posibilă parcurgerea unui drum de mari succese. Un eveniment epocal în istoria nouă a partidului și țârii noastre ! . ÎNCHEIEREA contractelor economice (Urmare din pag. 1) devăr se află şi în afirmaţia că pe piaţa noastră există cantităţi prea mari de aţă din import, cu nimic mai bună decit aţa pe care o fabrică azi unitatea din Odorheiu Secuiesc. Ar merita ca organele în drept să analizeze mai profund situaţia importului de aţă, la sortimentele care în prezent se fabrică în ţară. Ar fi păcat ca economia noastră naţională să facă eforturi financiare — şi încă în valută — pentru importul unor sortimente de aţă pe care le fabricăm în ţară în cantităţi suficiente şi la un nivel calitativ cel puţin egal cu al celor importate. Lăsînd însă la o parte aceste aspecte care creează dificultăţi reale conducerii Fabricii de apă din Odorheiu Secuiesc în încheierea contractelor economice în calitate de furnizoare, considerăm necesar să supunem atenţiei sale unele neajunsuri ce se manifestă în această activitate şi a căror eliminare este în puterea sa. Aşa, de pildă, ni se pare insuficient faptul că eforturile fabricii pe linia încheierii contractelor s-au rezumat la a participa la întrunirile de contractare organizate de minister şi la trimiterea unor delegaţi la cel de-al 5-lea Pavilion de mostre a bunurilor de larg consum. „Toţi marii consumatori de aţă din ţară cunosc , datorită preocupării noastre şi a ministerului ce sortimente producem şi au astfel posibilitatea să comande ceea ce au nevoie“ — ne spunea directorul fabricii. Şi fără îndoială că e adevărată afirmaţia sa. Credem însă că ar trebui ca reprezentanţi competenţi să viziteze beneficiarii probabil pentru ca în mod concret, cu demonstraţii practice să-i convingă despre calităţile deosebite ale produselor fabricii, care acum, după ce au fost învinse greutăţile inerente începutului, pot concura cu cele mai bune produse autohtone şi de import. Sîntem convinşi că o asemenea preocupare ar face să crească numărul consumatorilor deveniţi beneficiari ai produselor Fabricii de aţă din Odorheiu Secuiesc, îndelungata experienţă în activitatea de desfacere a unităţilor producătoare de asemenea bunuri a dovedit nu o dată eficienţa diverselor forme de reclamă, care să facă cunoscute consumatorilor produsele şi calităţile lor — radio, televiziune, presă, pliante, afişe şi multe altele. Sîntem convinşi că şi pe această linie se poate face mult mai mult decît s-a făcut pînă acum. Ceea ce vrem să reliefăm în principal este necesitatea unei mai intense preocupări a conducerii fabricii pentru realizarea acestei importante sarcini care este încheierea contractelor economice. Nu ne putem lăsa legănaţi de vise optimiste de felul „pînă la urmă lucrurile se vor aranja cumva, va avea cineva nevoie şi de produsele noastre“. Cu atît mai mult, cu cît felul cum s-au încheiat pînă acum contractele a avut şi continuă să aibă repercusiuni asupra realizării planului valoric, ca şi asupra utilizării integrale a capacităţii de producţie a secţiilor fabricii. Pentru ultimul trimestru al acestui an, de exemplu, s-au încheiat contracte la sortimente mai ieftine pentru cantităţi care depăşesc chiar planul de producţie, în timp ce sortimentele mai valoroase — cum sunt aţa de poliester sau cea de bumbac cu filament de poliester — sunt contractate doar în proporţie de 40 —50 la sută faţă de capacitatea de producţie. Iată, deci, suficiente elemente care să determine conducerea Fabricii de aţă din Odorheiu Secuiesc pentru ca să-şi intensifice eforturile, pentru a căuta şi găsi noi şi noi mijloace în vederea contractării în cel mai scurt timp posibil a întregii producţii marfă planificată pentru anul viitor, cantitativ, calitativ, valoric şi pe sortimente, asigurînd astfel utilizarea integrală a capacităţii de producţie a acestui nou şi modern obiectiv industrial, cu un rol important în viaţa economică şi socială a municipiului de pe Tîrnava Mare. (Urmare din pag 1) duc cele consemnate de el: „Trecind prin oraşul Topliţa am fost impresionat de felul in care am fost servit in acest magazin. Amabilitatea gestionarei m-a făcut să cred că în acest oraş fiecare cumpărător e servit cu răbdare şi competenţă“ Socotesc că nu a de mirare faptul că acest magazin îşi depăşeşte lună de lună planul de încasări. In luna august, faţă de 160.000 lei prevăzuţi în plan s-au realizat vinzări insumiril 205.000 lei; in septembrie faţă de 135.000 lei s-au realizat încasări de 160.000 lei. Deşi sunt anumite goluri în aprovizionare, sperăm temporale — magazinul îşi va realiza şi depăşi planul de vinzări şi in această lună. Modul în care este prezentată marfa, solicitudinea pe care o găsesc aici cumpărătorii sunt cea mai bună garanţie. Din convorbirea pe care am avut-o cu tovarăşa Maria Pui am reţinut că lucrează un comerţ de 15 ani, că a fost distinsă de 5 ori cu insigna de „Fruntaş în producţie“, că este pasionată de această profesie. A absolvit cursurile liceale, dar a refuzat să lucreze ca funcţionară intr-un birou, deşi a fost solicitată. Mai mult decit firesc, am întrebat-o pe Maria Pui despre aspiraţiile sale in viitor. Mi-a răspuns : „Tatăl meu a fost muncitor, mama casnică, am avut în anii tinereţii anumite greutăţi materiale pe care, cred le-am depăşit. Mă gîndesc să urmez şi eu şi să termin cursurile la fără frecvenţă ale Facultăţii de ştiinţe economice şi să continui apoi să lucrez tot în domeniul comerţului, care pentru mine a devenit de mult o mare pasiune“. Nu este deloc intimplător faptul că tovarăşa Maria Pui a fost primită, pentru meritele şi comportarea sa, în rindurile Partidului Comunist Român, că comuniştii din organizaţia căreia ii aparţine au ales-o in unanimitate ca locţiitor al secretarului biroului organizaţiei de bază. Pentru că, la sîrguinţa pe care o dovedeşte in îndeplinirea obligaţiilor profesionale se adaugă o neistovită activitate politică şi socială, pe care o desfăşoară in fiecare zi în rindurile lucrătorilor din unitatea în care lucrează, și ale cumpărătorilor. HARGHITEI is Cam puţin... şi unilateral Conducerea Organizaţiei comerciale din Topliţa ne răspunde . Referitor la articolul intitulat „Lupii la stîna din Călimani“ apărut în numărul din 16 septembrie : „Vă facem cunoscut că conducerea O.C.L.-ului Topliţa a luat cunoştinţă imediat de cele semnalate şi chiar după verificarea cazului, potrivit legilor în vigoare, tovarăşului Bîndilă Ioan i s-a aplicat o amendă de 200 de lei, pentru neregulile semnalate în articolul amintit mai sus. întrucît unitatea este sezonieră, în prezent este închisă, iar pe viitor vom ţine seama de deficienţele ce au persistat şi vom angaja personal corespunzător“. Ne bucură operativitatea cu care aţi acţionat împotriva celor semnalate de noi. Dar de ce „ţap ispăşitor“ a fost scos numai Bîndilă Ioan ? Considerăm că în „culpă“ se afla şi conducerea O.C.L.-ului din Topliţa fiindcă a creat terenul propice manifestărilor semnalate de ziarul nostru, prin necontrolarea, luni în şir, a condicii de sugestii şi reclamaţii. Din răspunsul trimis nu reiese nici o undă de autocritică, ceea ce ne face să credem că conducerea O.C.L.-ului din Topliţa s-a uitat în oglindă şi şi-a făcut observaţie. Cam puţin ... Rubrică redactată de GHEORGHE CHIPER Reînnoiţi-vă abonamentele la ziarul 3 . 1 ■, HARGHITEI T D D Q0D D DD DD D D D D D D DD D p. II~i I—11—I IC3 , 3 cm cd a cn ca □□□□! laaani CAMPIONATUL JUDEŢEAN DE FOTBAL RAPID CICEU — HARGHITA ODORHEIU SECUIESC 0—0 Meci de bună factură tehnică, în care gazdele nu au putut trece de mai experimentata formaţie din Odorheiu Secuiesc. Este al doilea rezultat de egalitate realizat de Rapid Circu pe teren propriu. Au BORŞ TEXTILA II ODORHEIU SECUIESC — COMPLEXUL GĂLĂUŢAŞ 4—2 (2—1) Meci echilibrat, în ciuda scorului, în care gazdele au fost totuşi vioara întîi. De altfel, ca spectacol, partida nu a excelat. Au marcat : Gálovics (min. 20 şi 60), Ferenczi (min. 25) şi Moldovan (min. SO) pentru gazde, respectiv: Nuţ (min. 37) şi Tarazi (min. GO) pentru oaspeţi. CONSTRUCTORUL MIERCUREA-CIUC — MINERUL LUETA 2—0 (0—0) Disputat la Dăneşti, datorită faptului că terenul Constructorului este suspendat, meciul nu a oferit spectacolul aşteptat. Ceva mai decişi în partea a doua a jocului, gazdele şi-au adjudecat victoria prin cele doua goluri marcate de Tiko (min. 72 şi 85). SĂNĂTATEA TULGHEŞ — MINERUL II BĂLAN 2—0 (1—0) Partidă destul de disputată, în care oaspeţii nu au cedat cu uşurinţă. Totuşi, avantajul terenului propriu şi ceva mai multă incisivitate în atac au avut cuvîntul hotărîtor. Au marcat : Siscan (min. 8) şi Szőcs (min. 67) din lovitură de la 11 metri. VIITORUL II GHEORGHENI — FLAMURA ROŞIE SÎNSIMION 0— 3 (0—1) Singura partidă din această etapă cîştigată de oaspeţi, care ,a de obicei, s-au dovedit a fi mult mai incisivi. Au marcat : Horváth (min. 30), Bodó (min. 82) şi Danalizi (min. 85). UNIREA II CRISTURU SECUIESC — BASTIONUL LĂZAREA 1— 1 (1-1) Partidă deosebit de disputată, gazdele luptînd pentru a obţine cele două puncte puse în joc, pentru a se sălta în zona liniştită a clasamentului. Au marcat : Körösfoy (min. 30, din lovitură de la II metri) pentru oaspeţi, respectiv Ferenc (min. 45), MUREŞUL TOPLIŢA — BRADUL HODOŞA 4—1 (0—1) . Ajutaţi de vint şi de luftul jucătorului Muszka, oaspeţii reuşesc să deschidă scorul prin hocseti, în minutul 20. Din acest moment şi pînă la terminarea partidei se joacă la o singură poartă, cea a oaspeţilor, dominare ce se concretizează prin înscrierea a patru golfuri : Kulcsár în minutele 65 şi 80, Fanics în minutul 62,darie — min. 70. Satisfăcător arbitrajul prestat de Csörgy Ioan (Sînsimion). V. PAŞCANU MINERUL CHILENI — APEMIN BORSEC 1—0 (1—0) Joc echilibrat în prima repriză, gazdele reuşind să deschidă scorul în minutul 43, prin Solyom. în partea a doua, gazdele domină, apărarea oaspeţilor se dovedeşte, însă, calmă, mai sigură decît în prima repriză, scorul de 1—0 menţinîndu-se pînă la sfîrşit. scor care consfinţeşte victoria localnicilor P. VALERIU iac?0 1=3 6=1 Io nanEunc 3 ca ca c=j ca ca a ca i I Cd Cd Cd C3 Cd iCd dăl D D D 0 00Q D00 D00 II [|D D 00n ANUL IV, nr. 1141 O cascadă în miniatură CU CARNETUL PRIN MAGAZINE (Urmare din pag. 1) săptămînii şi scoţînd o listă îmi arată notate toate sortimentele de care i-am vorbit. Deci există speranţă. Magazinul „Legumefructe“ aparţine de C.L.F. Odorheiu Secuiesc. Aici, lăzi peste lăzi şi deasupra alte lăzi. Unele pline cu cartofi, altele cu roşii, zarzavaturi de tot felul , în rafturi mere, prune uscate de parcă livezile şi grădinile şi-au dat întîlnire aici. E bine, putem spune dar ... aglomeraţie, timp pierdut, nervi, întregul oraş e deservit numai de acest magazin şi de încă un chioşc, iar pe strada Bicazului alt chioşc stă nefolosit de peste un an de zile. Să nu credeţi că-i lipseşte altceva, decît un vînzător, marfă şi un cîntar pentru că restul există chiar şi firmă. Tovarăşa Miklós Rozalia responsabila magazinului, îmi spune că această problemă o rezolvă C.L.F. Odorheiu Secuiesc. Ar fi și cazul... Spiritul gospodăresc (Urmare din pag. 1) de predat la fondul centralizat al statului 250 tone cartofi ,din 1000 tone planificate). In ce priveşte însămînţarea griului, ea poate fi considerată deja încheiată pe întreaga suprafaţă de 160 hectare destinate acestui scop, din moment ce în cursul zilei de ieri unitatea mai avea de însămînţat doar 3—4 hectare. Fireşte, la Misentea şi după încheierea lucrărilor agricole cele mai arzătoare vor mai rămîne destule de făcut. In primul rînd, forţele se cer concentrate în vederea recoltării grabnice a 12 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr, asigurîndu-se în acelaşi timp, un ritm substanţial îmbunătăţit treierişului păioselor şi arăturilor adînci de toamnă, la executarea cărora ar fide dorit să-şi aducă aportul toate cele 9 tractoare afectate cooperativei, nu 3—4 cum de regulă s-a întîmplat în decursul anului agricol. Important este, deși subliniem încă o dată că mai sunt pe ogoare destule de făcut, că gospodarii din Misentea s-au trezit la realitate și că în prezent depun tot efortul tot interesul pentru terminarea, cu bine, a campaniei agricole de toamnă. SE PUTEA FACE MAI MULT! (Urmare din pag. 1) Se intervine în pripă şi apar două—trei pluguri care mai întorc cîteva brazde. Timpul se scurge ; oamenii aşteaptă. Sînt adunaţi, în sfîrşit şi cartofii scoşi „la minut“. Abia e trecut de ora 11 şi nu mai avem ce face. S-au adunat cartofii de pe o suprafaţă mai mică de un hectar. — Se putea face mai mult — constată inginerul agronom urmărind cu privirea oamenii care se împrăştie abătuţi, şi ei nemulţumiţi de ajutorul pe care l-au dat. Da, intr-adevăr se putea face mai mult, dar a lipsit buna organizare, lipsa de preocupare din partea unităţilor agricole de a acţiona prompt pentru ca ajutorul oferit să fie cu adevărat eficient, pentru ca însufleţirea cu care au pornit oamenii la lucru să fie răsplătită de satisfacţia datoriei împlinite. ... şi a mai trecut o zi bună de lucru. Cite vor mai fi la fel nu se ştie. Timpul presează și mai sunt destule de făcut. SAPIAMINA ECONOMICI — între 25-31 octombrie 1971 — — libret de economii pentru turism : — dobîndă 2 °/o pe an ; cîştigarea, prin trageri la sorţi, de excursii organizate şi individuale, în fiecare trimestru ; — libret de economii cu dobîndă : — dobîndă 3,5 oyo pe an ; — dobîndă 5 o/o pe an, cind banii se depun pe o perioadă de cel puţin 1 an. DEPUNEŢI ECONOMIILE DV. URGENT LA UNITĂŢILE C.E.C. DIN JUDEŢUL HARGHITA, ÎNTRUCÎT FIECARE ZI DE ÎNTÎRZIERE REPREZINTĂ PIERDERI ÎN DOBÎNDĂ !