Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)

1971-10-26 / nr. 1140

Anul IV, nr. 1140 MARȚI 26 octombrie 1971 DUMINICĂ. PE OGOARE IN MAJORITATEA UNITĂŢILOR S-A MUNCIT CU HOTARIRE ŞI CU SPIRIT DE RĂSPUNDERE FATA DE RECOLTA Ultima duminică de octombrie s-a desfăşu­rat, în majoritatea uni­tăţilor agricole sub sem­nul hărniciei şi al unei susţinute munci pentru terminarea lucrărilor a­­gricole ale acestui se­zon. Cei 15.175 de cooperatori şi meca­nizatori, cărora li s-a adăugat un număr de 3.100 salariaţi şi peste 2.000 de elevi au parti­cipat la recoltatul carto­filor, a porumbului şi a sfeclei de zahăr. Din realizările înscri­se pe agenda de lucru a gospodarilor judeţului nostru, în această zi de duminică, deosebit de prielnică pentru muncă, remarcăm recoltatul a 290 hectare cartofi, 137 hectare porumb şi alte Unităţi agricole rămase în urmă la recoltatul cartofilor C.A.P. PREŞEDINTE SÎNSIMION — VERESS BENJAMIN CASINUL NOU MIHALCZ LUDOVIC MISENTEA SZABÓ LUDOVIC LELICENI — BARA DOMINIC FRUMOASA — ANTAL EUGEN MIHAILENI — SZÖCS BLAZIU COZMENI — MARTON ANTON 40 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr, precum și livrarea la fondul centralizat al statului a peste 380 de tone cartofi. In acelasi timp, un nu­măr de 762 tractoare lu­­crînd intens la pregăti­rea viitoarei recolte au arat, în vederea însă­­mînţărilor de toamnă, 613 hectare de pămînt, au pregătit patul germi­nativ pentru 510 hectare, sporind, totodată cu 570 numărul hectarelor în­­sămînţate. Adăugind rezultatele acestei zile la bilanţul muncii cu care s-a în­cheiat săptămîna de lu­cru pe ogoarele judeţu­lui, se constată că exis­tă posibilitatea ca uni­tăţile agricole coopera­tiste rămase în urmă cu lucrările de recoltare a culturilor tîrzii şi cu în­­sămînţările de toamnă, să-şi recupereze restan­ţele punînd la adăpost roadele anului 1971 şi asigurînd premisele re­coltei viitoare. E cazul să atenţionăm aici coo­perativele agricole de producţie din Sînsimion, Sintimbru, Leliceni, Mi­ I. ARADEANU (Continuare în pag. a 3-a) OMAGIU MARELUI POVESTITOR Am însoţit duminică cercul literar „Mihail Sadoveanu“ al Liceului nr. 2 Miercurea-Ciuc, la o originală manifestare închinată memoriei ce­lui care a fost, după o expresie de-acum con­sacrată, „Ceahlăul litera­turii româneşti“. In peisajul înmiresmat al Mănăstirii Neamţului, a­­colo unde scriitorul a trăit şi a creat o bună parte din grandioasa-i operă — în casa deveni­tă astăzi muzeu memo­rial — şi-au dat întîlnire elevi ai mai multor li­cee care poartă numele lui Sadoveanu, pentru a omagia, în vers şi cîn­­tec complexa personali­tate a autorului Baltagu­lui. In prezenţa soţiei scriitorului, Valeria Sa­doveanu, şi a altor apro­piaţi ai marelui poves­titor, elevii au citit crea­ţii originale şi versuri închinate, de poeţi con­temporani, lui Sadovea­nu. Membrii cercului lite-­ rar din Miercurea-Ciuc, condus de inimosul pro­fesor Gheorghe Afloa­­rei, au dat, ca să spu­nem așa, tonul manifes­tării. Caldele evocări prezentate de elevii Gheorghe Drăgan, Kris­­to Ilona, Tamás Beatri­ce, Doina Baltă, Tatiana Popa, au constituit do­vezi elocvente ale co­­virșitoarei impresii pe care o exercită bardul moldovean în rîndul ti­nerilor iubitori de litera­tură, ale succesului de care se bucură, într-o simbolică permanenţă, nemuritoarele pagini de­dicate de Sadoveanu na­turii, istoriei, sufletului românesc. Pentru cîteva ore, încăperile care păs­trează încă urma paşilor domoli ai celui numit şi „Ştefan cel Mare al li­teraturii noastre", au răsunat de glasuri tine­re încărcate de emoţie şi de recunoştinţă pen­tru clipele unice petre­cute prin intermediul lecturii în compania ce­lebrilor eroi sadove- V. AVRAM PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA PREGĂTIRII POLITICO-IDEOLO­­GICE A TINERETULUI In zilele de 23 şi 24 octombrie s-a desfăşurat, la Comitetul judeţean U.T.C. instruirea propa­gandiştilor cercurilor politice din cadrul organi­zaţiilor U.T.C., care îşi vor începe activitatea in luna noiembrie. Aşa cum a reieşit din conţinutul expunerilor prezentate de activişti ai Comitetu­lui judeţean de partid, învăţămîntul politic din acest an, la care vor fi atraşi toţi uteciştii din întreprinderi şi instituţii, de la oraşe şi sate, prin tematica sa, va contribui din plin la educarea comunistă a tinerilor, va asigura o înaltă pregă­tire politico-ideologică în concordanţă cu cerin­­ţele actualei etape de dezvoltare a societăţii noastre. O mare importanţă se va acorda educă­rii în spiritul muncii, — pus hotărîtor în realiza­rea sarcinilor de producţie, a angajării plenare la îndeplinirea măreţelor sarcini stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., de recentele docu­mente de partid şi stat. MORAVURI ȘI... NĂRAVURI Fără cuvinte. ­CIU8 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VAl 4 pagini 50 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN informaţia ZILEI în organizarea Comitetului municipal U.T.C. O­­dorheiu Secuiesc, la clubul tineretului din loca­litate a avut loc ieri în faţa unui număr mare de tineri din întreprinderi şi instituţii, un simpo­zion dedicat Zilei Forţelor Armate ale Repu­blicii Socialiste România. Despre semnificaţia evenimentului a vorbit tovarăşul locotenent-colonel Fekete Ştefan. Pro­gramul cultural-artistic, susţinut de elevii Li­ceului agricol din localitate, care a urmat, s-a bucurat de un deosebit succes. ION REZAN. curea-Ciuc, un concert simfonic, cu concursul solistului francez Roger Pierrot. Din prestigioasa listă a programului ce cu­prinde compoziţiile unor mari creatori ai genu­lui, cităm concertul pen­tru chitară şi orchestră de Vivaldi şi Simfonia a Vl-a de Beethoven. In cadrul contribu­ţiei voluntare a elevilor Liceului din Dăneşti la recoltarea la timp şi în bune condiţiuni a carto­filor, duminică ei au scos încă 30 de tone de car­tofi, care se adaugă ce­lor peste 600 de tone re­coltate de ei în cadrul actualei campanii agri­cole. La Borsec, numeroşii spectatori prezenţi, ieri, în sala Casei de cultură, au urmărit cu satisfacţie şi încîntare evoluţia formaţiei de muzică popu­lară a Casei de cultură din oraşul Topliţa, care a prezentat spectacolul muzical-coregrafic „Flori de pe Mureş“. Mult apreciate au fost reapariţiile lui David Hălgeanu, Florica Moş, Valerica Sla­vic, Geta Coşarcă şi Emil Mir­cea. Un nou lot de 2.000 de cutii pliante pentru lucru de mină, executa­te în stil popular, sunt pregătite pentru a fi ex­pediate către beneficiari. Cu aceasta, Cooperativa de producţie meşteşugă­rească „Deservirea“, din Miercurea-Ciuc, dă o nouă probă a competiti­vităţii produselor sale, foarte căutate, atît în ţară cit şi peste hotare. Ele se remarcă prin fan­tezia şi fineţea execuţiei , calităţi care­ le fac so­licitate. Filarmonica braşo­­veană „Gh. Dima“ pre­zintă azi,, la ora 20, în sala de spectacole a Ca­sei de cultură din Mier­ Depuneri de Zilei Forţelor Ieri, 25 octombrie, cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, au avut loc depuneri de co­roane la monumentele şi mormintele ostaşilor români căzuţi eroic pe teritoriul judeţului nos­tru, în luptele pentru e­­liberarea ţării noastre de sub jugul fascist. La festivitatea depu­nerilor de coroane, la cimitirul eroilor români coroane cu ocazia Armate ale R. S. R. de la Lunca de Jos, au participat tovarăşii Pe­tru Ţăran şi Szekeres Alexandru — secretari ai Comitetului judeţean de partid, general ma­ior Erdély Elemer, loco­tenent-colonel Vasile Ţibrea, locotenent-co­lonel Pop Iacob, repre­zentanţi ai unor organe şi organizaţii judeţene, ai organelor locale de partid şi de stat, elevi, cadre didactice, cetăţeni ai comunei şi localităţi­lor învecinate. După intonarea Imnului de Stat al Republicii So­cialiste România şi păs­trarea unui moment de reculegere, au fost de­puse coroane de flori din partea Comitetului judeţean Harghita al P.C.R., Consiliului popu­lar judeţean, Comitetului judeţean U.T.C., Inspec­toratului judeţean al se­curităţii statului, Centru­lui militar judeţean, din partea Comitetului co­munal de partid şi Con­siliului popular comunal Lunca de Jos, a unor în­treprinderi şi instituţii. Festivităţi de depuneri de coroane au mai avut loc şi la monumentul e­­roilor români, de la Se­­cu (Topliţa), şi la cimiti­rul eroilor români de la Secuieni (Cristuru Secu­iesc). N. ȘANDRU Pag, a 2-a­ sPont CINCINALUL 1971-1975 o etapa importanta în procesul istoric de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate Investiţiile centralizate din fon­durile statului (în miliarde lei) Investiţiile, destinate să sporească potenţialul productiv din toate ramurile, sunt îndreptate, cum e şi firesc, în primul rînd, spre dezvoltarea industriei, domeniu în care se vor investi 281­2 miliarde lei. In agricultură se vor investi 81,4 miliarde Iei, iar pentru învăţămînt, cultură, ocrotirea sănătăţii, ştiinţă, construc­ţii de locuinţe, comerţ şi gospodărie comunală aproape 50 miliar­de lei. 1971-1975=470 1966-1970=290 Epilog la Pavilionul de mostre 1971 TROFEE OB fi fill TE BE PR BOB SEIE HmiliTElIlE competiţiei, cind juriul acordă premiile pentru cele mai reuşite expona­te. Prezent la acest mo­ment nu lipsit de solem­nitate, tovarăşul Gheor­ghe Lampert, direc­tor in Comitetul de Stat pentru Economie şi Ad­ministraţie Locală, a a­­vut amabilitatea să ne acorde un scurt interviu. — Vă rog, tovarăşe director, să faceţi, pen­tru început, o apreciere generală despre pavilio­nul industriei locale a judeţului Harghita. — îmi face plăcere să constat că pavilionul in­dustriei locale a judeţu­lui Harghita s-a numă­rat printre cele mai reu­In relatările anterioa­re, îi informam pe citi­torii ziarului că produ­sele industriei locale a judeţului Harghita se bucură de aprecieri u­­nanime. încă in primele ore de la deschidere, vizi­tatorii nu-şi precupeţeau elogiile la adresa expo­natelor, calificindu-le ca fiind dintre cele mai reuşite. Şi iată-ne la epilogul P. SURUPACEANU (Continuare în pag. a 3-a) «K­mmm ■ ■■II 25 oct. In fiecare toamnă se organizează Săptămîna economiei, care, anul a­­cesta, se desfăşoară în­tre 25—31 octombrie. Evenimentul se face semnalat prin două semnificaţii: a unui fapt sărbătoresc şi a unui bi­lanţ gospodăresc, de laudă a hărniciei şi a spiritului de economie. Economia nu înseam­nă numai cumpătare, ci înseamnă şi ordine, du­pă cum spunea Sadovea­nu ! „Economia este or­dinea pe care trebuie s-o ai în toate zilele“. La noul înţeles etic şi social al banului, con­tribuie, astăzi, munca însufleţită a tuturor ce­lor angrenaţi în proce­sul producerii materia­le, ca şi a celor ce îşi desfăşoară activitatea în alte domenii, veniturile mereu sporite — rod al permanentelor strădanii, al largilor posibilităţi de creştere a nivelului de trai, asigurate în orîndu­­irea noastră. Produsele muncii in­dividuale şi colective sunt tezaurul social al poporului. O parte din munca depusă de fieca­re cetăţean, retribuită în bani, se poate păstra pe librete de economii, a­­ducînd foloase depună­torului şi familiei, prin încasarea, la cerere, a sumei încredinţate Ca­sei de Economii şi Con­­semnaţiuni, precum şi a dobînzii. Totodată, banii păstraţi pe librete de e­­conomii constituie o parte din totalul pe­cuniar pe care statul îl foloseşte pentru ridica­rea necontenită a bună­stării materiale şi spiri­tuale a poporului, prin construirea de locuinţe, şcoli, spitale, teatre, ci­nematografe, biblioteci. Circuitul economiei se amplifică în mersul lui, plecînd de la om şi a­­jungînd la oameni. Statul planifică just folosirea economiilor ţi­­nind seamă de cerinţele mereu eresein­te ale po­porului. Produsul chibzuinţei şi ordinei în muncă, e­­conomiile, începînd cu cele ale şcolarilor şi pî­nă la cele ale oamenilor muncii, sunt înscrise în carnetele C.E.C. al că­ror număr creşte din zi în zi, şi păstrate la loc sigur. Formele de depu­nere variază, încît se oferă depunătorilor mij­loace diverse pentru e­­conomisirea şi folosirea utilă a banilor. Ca urmare a creşterii veniturilor, tot mai nu­meroşi sunt cei ce-şi în­scriu numele în rîndul depunătorilor la C.E.C. Numai în acest an, în judeţul nostru, numărul titularilor de librete a crescut cu 1883 ajungind la 82.458. Numărul cre­ditelor acordate în pri­mele nouă luni în anul 1971 este de 581, în va­loare de lei 17.155.000. Se preconizează ca valoarea globală a acestor credite să se ridice pînă la su­ma de 20.000.000 lei pî­nă la sfîrşitul anului. Astfel, C.E.C.-ul îşi do­vedeşte utilitatea socia­lă, aducîndu-şi aportul la progresul societăţii noastre, fiecare depună­tor fiind, în acest con­text, un contribuabil la creşterea bunăstării sa­le şi a tuturor. N. POP săptămîna economiei Un Pios omagiu adus eroilor nea­mului. Aspect de la fes­tivitatea depunerii de coroane la Ci­mitirul eroilor de la Lunca de Jos. Telex GUVERNUL argenti­­nean a anunţat că firme­le şi persoanele particu­lare, angrenate în acti­vităţi comerciale, tre­buie să-şi procure 20 la sută din fonduri, nece­sare operaţiunilor de schimb, la cota de 7,50 pesos pentru un dolar. LA BADEN-BADEN s-au desfăşurat convor­biri oficiale între minis­ ULTIMA ORĂ fiul de externe al R.F. a Germaniei, W­alter Scheel, şi omologul său spaniol, Gregorio Lopez Bravo. DUMINICA, s-au des­făşurat în landul Ba­den-Württemberg ale­geri comunale, cu şase luni înaintea celor pen­tru Dieta landului. Po­trivit relatărilor agen­ţiei D.P.A., care anunţă primele rezultate, majo­ritatea voturilor celor 5,9 milioane de alegători înscrişi sunt favorabile Partidului Social De­mocrat. Telex

Next