Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 1198-1274)
1972-01-28 / nr. 1219
Anul V nr. 1219 VINERI 28 ianuarie 1972 4 pagini 30 bani TEORIE ŞI PRACTICĂ Teoria şi practica. Doi termeni, care sînt puşi în ecuaţie, chemîndu-se unul pe altul, semn că numai prin îmbinare importanţa lor poate apare la adevărata ei valoare. Bătrînii au lăsat o vorbă, ce le concentrează, de altfel, înţelepciunea, că practica este piatra de încercare. Este firesc să fie aşa, iar prin afirmaţie nu trebuie să înţelegem că teoria a fost neglijată. Dar, oare, însuşirea cunoştinţelor, reprezintă, ca proces un scop în sine ? Evident că nu ! Acumularea sau înarmarea teoretică se face tocmai în vederea îmbu-J TEANA OLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN „SINEEM UNITATE FRONE NU, TOTtJSI, T LOC PENTRU Ml BINE“ Adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor Platformei Miercurea-Ciiuc, aparţinînd Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului, a analizat, pe baza materialului prezentat de inginerul Ioan Frăţilă, membru al consuliul oamenilor muncii al combinatului, activitatea desfăşurată de colectivele de muncă ale sectoarelor din cadrul platformei în anul 1971, precum şi măsurile ce se impun pentru realizarea planului de producţie pe acest an şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Baza solidă, garanția înfăptuirii sarcinilor sporite din al doilea an al actualului plan cincinal îl constituie realizările obţinute anul trecut, cînd sectoarele platformei au îndeplinit principalliii indicatori, livrînd, totodată, peste prevederile planului, însemnate cantităţi de produse, printre care : peste 4.000 m.c. buşteni răşinoase, 233 m.c. buşteni fag, 1.636 m.c. lemn celuloză răşinoase, 1.272 m.p. parchete, 2.142 butoaie fag pentru bere, în condiţiile depăşirii cu 1,5 la sută a planului de creştere a productivităţii muncii. Planul livrărilor de mărfuri către export a fost realizat în proporţie de 102,1 la sută, prilejuind un însemnat aport valutar suplimentar pentru economia noastră naţională. în finali, rezultatele sau smialteria di lemnului de lucru şi de foc nu se execută la rînd , după exploatarea buştenilor, în parchete rămîn însemnate cantităţi de lerran subţire, vîrfuri, lemn comercializabil, ceea ce duce la tărăgănarea lichidării parchetelor şi la cheltuieli suplimentare de exploatare. S-a subliniat, de asemenea, că la aproape toate sectoarele s-au înregistrat depăşiri ale preţului de cost la unele produse — mai ales la lemnuil rotund de răşinoase — principalele cauze fiind neutiilizarea judicioasă şi completă a capacităţii instalaţiilor de scos apropiat, neajunsuri existente în organizarea muncii în exploatări, întregisitrarea unor cheltuieli neecomnomolioase. Pe bună dreptate, vorbitori au cerut conducătorilor de unităţi şi comsiliutlui oamenilor C. ŞTEFAN (Continuare în pag. a 2-a) Adunări generale ale salariaţilor dat în beneficii suplimentare de 1.753.000 lei. Toate acestea, precum şi alte realizări privind folosirea fondurilor de mică mecanizare, îmbunătăţirea organizării producţiei şi a muncii, întărirea disciplinei etc. au fost reliefate atît în materialul prezentat, cit şi în cuvîntul participanţilor la discuţii, pentru ca învăţămintele desprinse să poată fi utilizate în activitatea viitoare. Totodată, vorbitorii au relevat că în perioada analiizată s-au manifestat şi unele lipsuri şi neajunsuri. Aşa de pildă, s-a arăttat că exploatarea I.J.E.M.C., aspect general al secţiei Sîndominic, producătoare de mozaic. ». -<e • ;' >> -Ţ-y: Adunarea generală a cooperatorilor din Gheorgheni MODEL DE ÎNALTĂ Prilejuind o amplă trecere în revistă a muncii susţinute în cursul anului 1971, a modului cum fiecare membru cooperator şi-a adus contribuţia la obţinerea bunelor rezultate, dar şi o analiză combativă a lipsurilor mani- festate în unele domenii de activitate, adunarea generală a, cooperatorilor din Gheorgheni s-a dovedit a fi un model de exigenţă şi de înaltă responsabilitate pentru înfăptuirea neabătută a tuturor sarcinilor ce stau în anul agricol 1972 în faţa acestei cooperative. Cooperativa agricolă de producţie din Gheorgheni a încheiat anul agricol 1971 cu un bilanţ bogat, înregistrînd depăşiri considerabile mai la toţi indicatorii planului de producţie, atît în sectorul vegetal, cit şi în domeniul creşterii animalelor. Ca urmare directă a acestui fapt, unitatea a livrat cantități însemnate de produse peste prevederi la fondul centralizat al statului, a realizat venituri EXIGENTĂ ȘI DE RESPONSABILITATE superioare anilor precedenţi, valoarea unei zile-muncă ridicîndu-se la suma de 41,50 lei. Luînd cuvîntul pe marginea dării de seamă, prezentată de Ştefan Szentes, preşedintele cooperativei, numeroşi vorbitori printre care Francisc Bartoş, Petru Csergő, Augustin Páll, Ioan Leopold, Ioan Sándor şi alţii, au arătat că rezultatele obţinute sunt urmarea firească a organizării superioare a procesului de producţie de care a dat dovadă consiliul de conducere al cooperativei, aplicînd cu consecvenţă în practică preţioasele indicaţii cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii,, a sprijinului permanent acordat de Comitetul orăşenesc de partid şi, nu în ultima instanţă, a faptului că majoritatea covîrşitoare a membrilor cooperatori au înţeles să muncească cu deplină responsabilitate, partiicipînd activ la muncă, executând lucrări de înaltă calitate. Mărturie a susţinutelor eforturi investite în cursul anului agricol trecut, stă depăşirea planului de IOSIF NEMEŞ, instructor al U.J.C.A.P. (Continuare în pag. a 3-a) ll■l■l■l■l■l■l■l■ll De pe cuprinsul patriei — Secţia montaj a Fabricii de rulmenţi din Birlad. Noul complex sanatorial al Uniunii Generale al Sindicatelor din România deschis recent în staţunea Slănicul Moldovei. Şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Ieri, a avut loc şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Harghita care, pe baza referatelor prezentate de către Corpul de control financiar, şi de către Direcţia pentru probleme de muncă şi ocroutire socială a analizat aspectele economico-financiare sintetizate în urma controalelor efectuate în cursul anului 1971 , măsurile luate pentru ridicarea eficienţei muncii de control, respectarea legislaţiei economice şi a muncii, precum şi problema asigurării condiţiilor pentru securitatea muncii, şi măsurile luate pentru prevenirea accidentelor în muncă. După dezbateri, pe marginea celor două probleme înscrise pe ordinea de zi, Comitetul executiv a aprobat unele decizii şi a rezolvat probleme curente. Sesiunea Consiliului popular al oraşului Miercurea-Ciuc Joi, 27 ianuarie 1972, a avut loc sesiunea Consiliului popular al oraşului Miercurea-Ciuc, la care au participat deputaţii consiliului popular, precum şi numeroşi invitaţi din partea întreprinderilor şi instituţiilor oraşului. La sesiune a participat, de asemenea, tovarăşul Mihai B. Kovács, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean. In conformitate cu ordinea de zi stabilită, sesiunea a dezbătut pe larg rezultatele obţinute de oamenii muncii, români şi maghiari, din reşedinţa judeţului nostru în îndeplinirea sarcinilor importante ce le-au revenit. Astfel — după cum s-a reliefat în materialele prezentate, precum şi de către participanţii la discuţii — planul producţiei globale al industriei locale pe anul trecut a fost îndeplinit în proporţie de 110 la sută, iar planul producţiei marfă în procent de 105 la sută, obţinîndu-se peste plan o producţie în valoare de 6,2 milioane lei. In acelaşi timp, comerţul şi-a depăşit planul de desfacere cu 3 la sută. însemnate succese s-au înregistrat şi în domeniul realizării investiţiilor, în anul 1991 planul valoric şi fizic a fost realizat, ceea ce constituie un rezultat considerabil în comparaţie cu anii precedenţi. Au fost date în folosinţă 410 apartamente pentru oamenii muncii, s-au construit noi săli de clasă, s-au efectuat modernizări de străzi. Unităţile agricole din raza oraşului au înregistrat rezultate, ce se reflectă printre altele şi în îndeplinirea planului la producţia de grîu în proporţie de 102 la sută. în anul 1971 oamenii muncii din oraş, la chemarea consiliului popular orăşenesc, au parti- TR. BONDOR (Continuare în pag. a 3-a) SUPUNEM OPINIEI PUBLICE Un vechi dicton, etern valabil, afirmă că munca este o comoară. Acest adevăr simplu are, în societatea noastră, care asigură fiecărui om dreptul de a fi stăpîn şi de a se bucura pe deplin de roadele activităţii sale, o profundă şi tonică rezonanţă. Căci munca este astăzi nu numai un izvor inepuizabil de valori materiale şi spirituale, ci şi un mijloc de neîncetată şlefuire şi înnobilare a fiinţei umane. Astfel, fiecare om cinstit îşi face din munca sa un ideal, împrumutîndu-i semnificaţia unei dimensiuni esenţiale a modului său de viaţă. Aceasta pentru că orînduirea noastră socialistă garantează şi deschide, în mod egal, tuturor membrilor săi porţi largi spre treptele cele mai înalte alecutezanţei şi demnităţii. în acest cadru propice emulaţiei şi valorificării capacităţilor creatoare ale tuturor cetăţenilor apar de-a dreptul stranii încercările insolite ale unor indivizi de a altera esenţa muncii, făcînd din ea obiectul unor speculaţii incompatibile în spiritul celor mai elementare norme de echitate şi justiţie socială. Prin diferite procedee — uneori nu lipsite de rafinament şi subtilitate — aceştia adulmecă comoara muncii altora reuşind să se facă părtaşi la ea asemenea unor veritabili delapidatori. Aşa de pildă, a procedat Ion Borbély, maistru la Şantierul 10 instalaţii. Cu ocazia instalării unei maşini de tricotat la Fabrica de tricotaje din Miercurea-Ciuc, din vina muncitorilor s-au produs degradări evaluate la 10.000 lei. După efectuarea reparaţiilor, al căror cost a fost suportat de întreprindere, martrul Ion Borbély i-a indus în eroare pe muncitori, spunîndu-le că ei trebuie să plătească 6.000 lei pentru daunele produse, reușind să încaseze 4.000 lei. Nici unui muncitor din subordinea sa nu i-ar fi trecut prin minte că maistrul lor ______________V.RADU (Continuare în pag. a 3-a) Cei ce fură munca altora Gatectivul Uzinei constructoare de Utilaj-peutroilier din Tîrgoviişte, a îmbogăţit anul acesta gama sortimentelor era noi instalaţii pentru prospecţiuni geologice pînă la adâncimea de 2000 metri şi cu diferite tipodimensiuni de armături industriale din oţele agregate utilizate în sectoarele de foraj-extracţie. Noile produse, realizate în cadrul serviciuluii de cercetări uzinale, au fost experimentate în schele. Introducerea lor în fabricaţia curentă înseamnă pentru economia naţională o reducere însemnată a importurilor. ll■l■l■l■l■l■IBIB Vedere de ansamblu a Fabricii de mobilă din Gheorgheni, aflată într-un stadiu avansat de construcție. rii activităţii sindicale, a sporirii aportului organizaţiilor de sindicat la mobilizarea salariaţilor în îndeplinirea sarcinilor ce le revin la locul de muncă, la educarea lucrătorilor şi dezvoltarea conştiinţei lor şi a nivelului de cunoaştere, Comitetul sindicatului de la C. M. Bălan a organizat, miercuri, 27 ianuarie, o amplă consfătuire, la care a luat parte, întregul activ sindical al întreprinderii. S-a scurs de la începutul anului, aproape o lună de zile, existînd posibilitatea evidenţierii rezultatelor obţinute, dar r *0**5V, şi a deficienţelor ce se mai manifestă în desfăşurarea activităţii productive, în scopul luării unor măsuri eficiente de îmbunătăţire a muncii, pe baza unei temeinice analize a activităţii desfăşurate de la începutul anului şi pînă acum, Comitetul sindicatului de la C. M. Bălan a organizat, pentru astăzi o „masă rotundă“, la care vor participa, organizaţii de grupe sindicale, maiştri şi muncitori din subteran şi flotaţie. Ieri, la Casa de cultură din Cristuru Secuiesc, in cadrul lectoratului pentru femei, a avut loc o conferinţă medicală prezentată de dr. Tibor Kántor, cu tema „Sfaturi medicale“, „I. L. Caragiale“ de la a cărui naştere se împlinesc 120 de ani, este tema medalionului literar, ce va avea loc azi, la Casa de cultură din Topliţa, şi care va fi susţinut de profesorul Ilie Şandru. Expunerea intitulată „Ateismul şi evoluţia sa istorică“ va fi prezentată, azi, la Casa de cultură din Borsec, de către Otto Hann, directorul casei de cultură din localitate.