Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 1198-1274)

1972-01-28 / nr. 1219

Anul V nr. 1219 VINERI 28 ianuarie 1972 4 pagini 30 bani TEORIE ŞI PRACTICĂ Teoria şi practica. Doi termeni, care sînt puşi în ecuaţie, chemîndu-se unul pe altul, semn că numai prin îmbinare importanţa lor poate a­­pare la adevărata ei va­loare. Bătrînii au lăsat o vorbă, ce le concentrea­ză, de altfel, înţelepciu­nea, că practica este pia­tra de încercare. Este firesc să fie aşa, iar prin afirmaţie nu trebuie să înţelegem că teoria a fost neglijată. Dar, oare, în­suşirea cunoştinţelor, reprezintă, ca proces un scop în sine ? Evident că nu ! Acumularea sau în­armarea teoretică se face tocmai în vederea îmbu-J TEANA OLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN „SINEEM UNITATE FRONE NU, TOTtJSI, T LOC PENTRU Ml BINE“­­ Adunarea generală a reprezentanţilor salaria­ţilor Platformei Mier­­curea-Ciiuc, aparţinînd Combinatului de exploa­tare şi industriali­­zare a lemnului, a analizat, pe baza materialului pre­zentat de inginerul Ioan Frăţilă, membru al con­­su­liul­ oamenilor mun­cii al combinatului, ac­tivitatea desfăşurată de colectivele de muncă a­­le sectoarelor din cadrul platformei în anul 1971, precum şi măsurile ce se impun pentru realiza­rea planului de produc­ţie pe acest an şi a an­gajamentelor luate în întrecerea socialistă. Baza solidă, garanția înfăptuirii sarcinilor spo­rite din al doilea an al actualului plan cincinal îl constituie realizările obţinute anul trecut, cînd sectoarele platfor­mei au îndeplinit princi­­palliii indicatori, livrînd, totodată, peste prevede­rile planului, însemnate cantităţi de produse, printre care : peste 4.000 m.c. buşteni răşinoase, 233 m.c. buşteni fag, 1.636 m.c. lemn celuloză răşinoase, 1.272 m.p. parchete, 2.142 butoaie fag pentru bere, în con­diţiile depăşirii cu 1,5 la sută a planului de creş­tere a productivităţii muncii. Planul livrărilor de mărfuri către export a fost realizat în propor­ţie de 102,1 la sută, prile­juind un însemnat aport valutar suplimentar pen­tru economia noastră naţională. în finali, re­zultatele s­au smialteria di­ lemnului de lucru şi de foc nu se execută la rînd , după exploatarea buştenilor, în parchete răm­în însemnate canti­tăţi de lerran subţire, vîrfuri, lemn comerciali­zabil, ceea ce duce la tărăgănarea lichidării parchetelor şi la chel­tuieli suplimentare de exploatare. S-a subli­niat, de asemenea, că la aproape toate sectoarele s-au înregistrat depăşiri ale preţului de cost la unele produse — mai a­­les la lem­n­uil rotund de răşinoase — principalele cauze fiind neutiilizarea judicioasă şi completă a capacităţii instalaţiilor de scos­ apropiat, nea­junsuri existente în or­ganizarea muncii în exploatări, întregisitrarea unor cheltuieli neecomno­­molio­ase. Pe bună drep­tate, vorbitori au cerut conducătorilor de unităţi şi comsi­l­iutlui oamenilor C. ŞTEFAN (Continuare în pag. a 2-a) Adunări generale ale salariaţilor dat în beneficii supli­mentare de 1.753.000 lei. Toate acestea, precum şi alte realizări privind folosirea fondurilor de mică mecanizare, îmbu­nătăţirea organizării producţiei şi a muncii, întărirea disciplinei etc. au fost reliefate atît în materialul prezentat, cit şi în cuvîntul partici­panţilor la discuţii, pen­tru ca învăţămintele desprinse să poată fi u­­tilizate în activitatea vii­toare. Totodată, vorbitorii au relevat că în perioada a­­naliiza­tă s-au manifestat şi unele lipsuri şi nea­junsuri. Aşa de pildă, s-a arăttat că exploatarea I.J.E.M.C., aspect gene­ral al secţiei Sîndominic, producătoare de mozaic. ». -<e • ;' >> -Ţ-y: Adunarea generală a cooperatorilor din Gheorgheni MODEL DE ÎNALTĂ Prilejuind o amplă trecere în revistă a muncii susţinute în cursul anului 1971, a modului cum fiecare membru cooperator şi-a adus contribuţia la ob­ţinerea bunelor rezulta­te, dar şi o analiză com­bativă a lipsurilor mani-­ festate în unele domenii de activitate, adunarea generală a, cooperatori­lor din­ Gheorgheni s-a dovedit a fi un model de exigenţă şi de înaltă responsabilitate pentru înfăptuirea neabătută a tuturor sarcinilor ce stau în anul agricol 1972 în faţa acestei coope­rative. Cooperativa agricolă de producţie din Gheor­gheni a încheiat anul a­­gricol 1971 cu un bilanţ bogat, înregistrînd de­păşiri considerabile mai la toţi indicatorii planu­lui de producţie, atît în sectorul vegetal, cit şi în domeniul creşterii ani­malelor. Ca urm­are di­rectă a acestui fapt, uni­tatea a livrat cantități însemnate de produse peste prevederi la fon­dul centralizat al statu­lui, a­ realizat venituri EXIGENTĂ ȘI DE RESPONSABILITATE superioare anilor prece­denţi, valoarea unei zi­­le-muncă ridicîndu-se la suma de 41,50 lei. Luînd cuvîntul pe marginea dării de sea­mă, prezentată de Şte­fan Szentes, preşedinte­le cooperativei, nume­roşi vorbitori printre ca­re Francisc Bartoş, Pe­tru Csergő, Augustin Páll, Ioan Leopold, Ioan Sándor şi alţii, au arătat că rezultatele obţinute sunt urmarea firească a organizării superioare a procesului de producţie de care a dat dovadă consiliul de conducere al cooperativei, aplicînd cu consecvenţă în practică preţioasele indicaţii cu­prinse în expunerea to­varăşului Nic­ol­a­e Ceauşescu cu privire la îmbunătăţirea organiză­rii,­ planificării şi con­ducerii agriculturii,, a sprijinului permanent a­­cordat de Comitetul oră­şenesc de partid şi, nu în ultima instanţă, a faptului că majoritatea covîrşitoare a membrilor cooperatori au înţeles să muncească cu deplină responsabilitate, partii­­cipînd activ la muncă, executând lucrări de înaltă calitate. Mărturie a susţinutelor eforturi investite în cursul anu­lui agricol trecut, stă depăşirea planului de IOSIF NEMEŞ, instructor al U.J.C.A.P. (Continuare în pag. a 3-a) ll■l■l■l■l■l■l■l■ll De pe cuprinsul patriei —­ Secţia montaj a Fabricii de rulmenţi din Birlad. Noul complex sanatorial al Uniunii Generale al Sindicatelor din România deschis recent în staţ­unea Slănicul Moldovei. Şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Ieri, a avut loc şedin­ţa Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Harghita care, pe baza referatelor pre­zentate de către Corpul de control financiar, şi de către Direcţia pentru probleme de muncă şi o­­croutire socială a analizat aspectele economico-fi­nanciare sintetizate în urma controalelor e­­fectuate în cursul anu­lui 1971 , măsurile luate pentru ridicarea eficien­ţei muncii de control, respectarea legislaţiei e­­conomice şi a muncii, precum şi problema a­­sigurării condiţiilor pentru securitatea mun­cii, şi măsurile luate pentru prevenirea ac­cidentelor în muncă. După dezbateri, pe marginea celor două probleme înscrise pe or­dinea de zi, Comitetul executiv a aprobat une­le decizii şi a rezolvat probleme curente. Sesiunea Consiliului popular­­ al oraşului Miercurea-Ciuc Joi, 27 ianuarie 1972, a avut loc sesiunea Consi­liului popular al oraşului Miercurea-Ciuc, la care au participat deputaţii consiliului popular, pre­cum şi numeroşi invi­taţi din partea între­prinderilor şi instituţii­lor oraşului. La sesiune a participat, de aseme­nea, tovarăşul Mihai B. Kovács, prim-vicepreşe­­dinte al Consiliului popular judeţean. In conformitate cu or­dinea de zi stabilită, se­siunea a dezbătut pe larg rezultatele obţinute de oamenii muncii, ro­mâni şi maghiari, din re­şedinţa judeţului nos­tru în îndeplinirea sar­cinilor importante ce le-au revenit. Astfel — după cum s-a reliefat în materialele prezenta­te, precum şi de către participanţii la discuţii — planul producţiei glo­bale al industriei locale pe anul trecut a fost în­deplinit în proporţie de 110 la sută, iar planul producţiei marfă în pro­cent de 105 la sută, ob­­ţinîndu-se peste plan o producţie în valoare de 6,2 milioane lei. In a­­celaşi timp, comerţul şi-a depăşit planul de desfa­cere cu 3 la sută. în­semnate succese s-au în­registrat şi în domeniul realizării investiţiilor, în anul 1991 planul valoric şi fizic a fost realizat, ceea ce constituie un re­zultat considerabil în comparaţie cu anii pre­cedenţi. Au fost date în folosinţă 410 apartamen­te pentru oamenii mun­cii, s-au construit noi săli de clasă, s-au efec­tuat modernizări de străzi. Unităţile agrico­le din raza oraşului au înregistrat rezultate, ce se reflectă printre altele şi în îndeplinirea planu­­lui la producţia de grîu în proporţie de 102 la sută. în anul 1971 oamenii muncii din oraş, la che­marea consiliului popu­lar orăşenesc, au parti- TR. BONDOR (Continuare în pag. a 3-a) SUPUNEM OPINIEI PUBLICE Un vechi dicton, e­­tern valabil, afirmă că munca este o comoară. Acest adevăr simplu are, în societatea noas­tră, care asigură fiecă­rui om dreptul de a fi stăpîn şi de a se bucura pe deplin de roadele activităţii sale, o pro­fundă şi tonică rezonan­ţă. Căci munca es­te astăzi nu numai un izvor inepuizabil de valori materi­ale şi spirituale, ci şi un mijloc de neîncetată şlefuire şi înnobilare a fiinţei umane. Astfel, fiecare om cinstit îşi face din munca sa un ideal, împrumutîndu-i semnificaţia unei dimen­siuni esenţiale a modu­lui său de viaţă. Aceasta pentru că orînduirea noastră socialistă garan­tează şi deschide, în mod egal, tuturor mem­brilor săi porţi largi spre treptele cele mai înalte ale­­cutezanţei şi demnităţii. în acest cadru pro­pice emulaţiei şi valo­rificării capacităţilor creatoare ale tuturor cetăţenilor apar de-a dreptul stranii încercă­rile insolite ale unor indivizi de a altera e­­senţa muncii, făcînd din ea obiectul unor specu­laţii incompatibile în spiritul celor mai ele­mentare norme de e­­chitate şi justiţie so­cială. Prin diferite pro­cedee — uneori nu lip­site de rafinament şi subtilitate — aceştia a­­dulmecă comoara mun­cii altora reuşind să se facă părtaşi la ea ase­menea unor veritabili delapidatori. Aşa de pildă, a procedat Ion Borbély, maistru la Şan­tierul 10 instalaţii. Cu ocazia instalării unei maşini de tricotat la Fa­brica de tricotaje din Miercurea-Ciuc, din vi­na muncitorilor s-au produs degradări eva­luate la 10.000 lei. După efectuarea reparaţiilor, al căror cost a fost su­portat de întreprindere, martrul Ion Borbély i-a indus în eroare pe mun­citori, spunîndu-le că ei trebuie să plătească 6.000 lei pentru daunele produse, reușind să în­caseze 4.000 lei. Nici unui muncitor din subordinea sa nu i-ar fi trecut prin minte că maistrul lor ______________V.RADU (Continuare în pag. a 3-a) Cei ce fură munca altora Gatectivu­l Uzinei constructoa­re de U­tilaj-peutroil­ier din Tîrgo­­viişte, a îmbogăţit anul acesta gama sortimentelor era noi insta­laţii pentru prospecţiuni geolo­gice pînă l­a adâncimea de 2000 metri şi cu diferite tipodimen­­siuni de armături industriale din oţel­e agregate utilizate în sec­toarele de foraj-extracţie. Noile produse, realizate în cadrul ser­­viciuluii de cercetări uzinale, au fost experimentate în schele. In­troducerea lor în fabricaţia cu­rentă înseamnă pentru economia naţională o reducere însemnată a importurilor. ll■l■l■l■l■l■IBIB Vedere de ansamblu a Fabricii de mobilă din Gheorgheni, aflată într-un stadiu avansat de construcție. rii activităţii sindicale, a sporirii aportului or­ganizaţiilor de sindicat la mobilizarea salaria­ţilor în îndeplinirea sarcinilor ce le revin la locul de muncă, la edu­carea lucrătorilor şi dez­voltarea conştiinţei lor şi a nivelului de cunoaş­tere, Comitetul sindica­tului de la C. M. Bălan a organizat, miercuri, 27 ianuarie, o amplă con­sfătuire, la care a luat parte, întregul activ sindical al întreprinderii. S-a scurs de la înce­putul anului, aproape o lună de zile, existînd po­sibilitatea evidenţierii rezultatelor obţinute, dar r *0**5V, şi a deficienţelor ce se mai manifestă în desfă­şurarea activităţii pro­ductive, în scopul luării unor măsuri eficiente de îmbunătăţire a muncii, pe baza unei temeinice analize a activităţii des­făşurate de la începutul anului şi pînă acum, Co­mitetul sindicatului de la C. M. Bălan a organi­zat, pentru astăzi o „ma­să rotundă“, la care vor participa, organizaţii de grupe sindicale, maiştri şi muncitori din subte­ran şi flotaţie. Ieri, la Casa de cultu­ră din Cristuru Secuiesc, in cadrul lectoratului pentru femei, a avut loc o conferinţă medicală prezentată de dr. Tibor Kántor, cu tema „Sfaturi medicale“, „I. L. Caragiale“ de la a cărui naştere se îm­plinesc 120 de ani, este tema medalionului lite­rar, ce va avea loc azi, la Casa de cultură din Topliţa, şi care va fi sus­ţinut de profesorul Ilie Şandru. Expunerea intitulată „Ateismul şi evoluţia sa istorică“ va fi prezentată, azi, la Casa de cultură din Borsec, de către Otto Hann, directorul casei de cultură din lo­calitate.

Next