Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)

1972-04-08 / nr. 1281

Pag. 2 Cartea politică POPULAŢIA ROMÂNIEI ŞI CREŞIEREA E Cartea, apărută în E­­tditura politică, exami­­­nează una dintre proble­mele fundamentale ale demografiei economice, aceea privind relaţia dintre populaţie şi eco­nomia ţării în ultimele două decenii. Aducînd faţă în faţă populaţia activă cu economia na­ţională, autorul relevă un complex de relaţii ce se creează între cei doi factori, populaţie şi eco­nomie, precum şi a con­diţionărilor lor, ajungînd să pătrundă la acele ar­gumente ce fac explici­tă politica demografică actuală a României. Ar­gumentaţia solidă pune în lumină importanţa pe care o are numărul populaţiei şi ritmul ei de creştere pentru stat, societate şi familie, im­plicaţiile sale pe plan politic, social, psihologic, etic. Argumentele menţine­rii unui anumit ritm de creştere a populaţiei sunt destul de clare : făurirea societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate, în­florirea naţiunii socialis­te, exercitarea plenară a sarcinilor şi rolului a­­cesteia, consolidarea şi afirmarea permanenţei poporului nostru pe teri­toriul naţional, ca şi menţinerea unei anumi­te ponderi a ţării noas­tre ca naţiune în cadrul ierarhiei ţărilor lumii. Demonstraţia făcută de autor pune în lumi­nă necesitatea îmbinării intereselor şi aspiraţiilor fiecărui cetăţean cu as­piraţiile şi cerinţele în­tregii societăţi, cum de altfel, procedează parti­dul nostru, politica sa fiind marcată profund de umanismul socialist, de răspunderea pentru viitorul patriei. Asigura­rea acesteia nu poate fi posibilă fără o creştere a economiei, deci cu o economie staţionară, iar creşterea economiei este indisolubil legată de creşterea populaţiei. Creşterea economică şi progresul social solicită o mare capacitate de integrare şi mobilitate profesională şi socială a populaţiei. Procesul acesta este bine surprins de autor, analiza sa, aplicată şi la obiect, deşi urmăreşte, după cum spuneam o complexitate de relaţii, cele pe plan naţional fiind în permanenţă ra­portate la alte ţări, şi prezentat detaliat pe ul­timele două decenii, cînd este avut în vedere cu precădere de conducerea ţării, are o seamă de consecinţe dintre cele mai importante. In con­fruntarea dintre demo­grafie şi economie ies la iveală implicaţii şi as­pecte ale acestor feno­mene asupra dezvoltării ţării, cartea ilustrînd ce se poate realiza cînd se acţionează în cunoştinţă de cauză. I. NETE Oraşul din podgorii (Urmare din pag. 1) altor proiecte, aduc­­ţiunea apei potabile şi industriale, canalizarea, ridicarea de noi blocuri de locuinţe, crearea şi extinderea spaţiilor de odihnă şi recreere etc. Dar viitorul — de care aminteam mai sus — se şi prefigurează la fel de optimist. Oraşul va deveni un important centru turistic, in care scop vor fi construite restaurante, crame, cu specific local, hotel co­respunzător, locuri de agrement. Ea se preco­nizează amenajarea u­­nei staţiuni balneocli­materice, pornind de la izvorul cu ape sulfuroa­se descoperit la Pîrco­­vaci, apoi înfiinţarea li­nei adevărate industrii a lemnului. Aceasta, a­­vînd în vedere bogatul fond forestier. De aici, evident, şi prelungirea căii ferate pină la Bo­toşani. Se vor dezvolta deci şi căile de comuni­caţie, ceea ce va avea pozitive urmări pentru dezvoltarea economico­­socială a oraşului. Un oraş nou, cu străzi largi, asfaltate ori a­­menajate corespunzător, cu case îngrijite şi ară­toase, cu edificii impu­nătoare. Trecînd pe dru­mul ce taie parcă oraşul in două ducind spre Cotnari, patria licorii lui Bachus, a cărei fai­mă a trecut fruntariile, ne revin in minte cu­vintele lui Sadoveanu din a sa „Istorie a unei pălării“, aflat în trecere prin tîrgul de odinioară: „Văd iarăşi aliţi strîm­­be şi murdare, cîteva u­­niţi curate şi tăcute, a­­poi drumul drept prin­tre dealuri mari odată bogate în vii, care du­ce la Cotnari“. Cită deo­sebire intre ce a fost şi ce este astăzi Hîrlăul! Cititorule îndrăgostit de drumeţie ! De-ţi vei purta paşii şi pe aceste meleaguri moldovene, opreşte-te in frumosul oraş dintre podgorii, respiră aerul tonifiant al împrejurimilor, o­­dihneşte-ţi privirile pe verdele pădurilor şi al păşunilor, imbată-ţi su­fletul cu aromele viilor. Zăboveşte puţin, la ceas de seară, pe străzile Hîrlăului, cu urechile ciulite. Vei auzi istoria irumpînd din fiecare zid rămas spre uitare, iţi vor inunda mintea cavalcade de răzeşi, il vei auzi pe Ştefan în­tors de la o nouă biru­ință. Vei ridica privirile și in lumina feerică a becurilor fluorescente, vei întrezări noua isto­rie a oraşului dintre podgorii. Istoria socia­listă. televiziune SIMBATA, 8 APRILIE 9.00 — Deschiderea emisiunii de dimi­neaţă — Telex. 9.05 — Biblioteca pentru toţi — Vasile Alecsandri (III). 9.40 — De vorbă cu gospodinele. 9 55 — Teleenciclo­­pedia (reluare) 10.40 Bucureştiul necunos­cut . ..Palatele oraşului“. 11.05 De­sene animate. 11.15 Mîndrele — Program de cîntece şi dansuri popula­re cu Tiţa Ştefan, Elena Merişorea­­nu, Marica-Fănică Luca (nai), Elena Di­­la Marinescu (ţambal), grupul vocal Ierni­­teanu (caval), Patriţia Voicea (cimpoi), Slo­­nin Perinita şi un grup de dansatoare de la Ansamblul Rapsodia română. 11.55 — Emisiune de educaţie sanitara 12.10 — Telejurnal. 15.20 — Matineu de vacantă — Aventurile echipa­jul­ui ,,Val Vîrtej“. Dino­­saurul singuratic. 16.25 — Deschiderea emi-‘ siunii de după-amiază. Fotbal: România — Franţa. Transmisiune directă de la Stadionul „23 August“ 18.15 — Emisiune în limba germană. 19.00 — Ritm, tinereţe, dans. 19.20 — 1001 ele­geri . Aventurile celor doi cărei. 19.30 — Telejurnal. 20.00 — Vizita tovară­şului Nicolae Ceauşescu în unele ţări din Africa (I). 21.00 — Muzică populară cu : Florica Ungur Ancta Stan, Elena M­a­carie şi Tiberiu Ceia. 21.15 — Film serial: In­vadatorii. 22.05 -- Emisiune de divertis­ment. Mai ceva ca-n filme. 22.40 — Tele­jurnal. 22.50 — Săptămîna sportivă. 23.10 — Gala vedetelor: Melodii celebre, inter­preţi preferaţi. 23.50 Romanţe, studioul tîrgu mureş SIMBATA. 8 APRILIE 11.30—7.00 — Orizont economic: Ritmici- tatea producţiei la U F..I.L. Topliţa. Muzică populară românească. 16.30—18.00 — Croni­ca actualităţii Canţonete. Profiluri con­temporane: Profesorul din Luduş. Muzică de dans. Magazin radio, cinema SÎMBATA. 8 APRILIE MI­ERCUREA-CIUC - Cinematogra­ful „Transilvania“: Aventuri in Ontario, film anglo-francez. Cinematograful „Harghita“: Avînt, film german (R.D.G.). ODORN­EIU SECUIESC — Cinemato­graful „Homorod“ : Marcu­ premiu, se­riile I—II, film american. GHEORGHENI — Cinematograful „Mio­riţa": Steaua de tinichea, film american. BĂLAN — Cinematograful „Minerul“ : Simitul muzicii, seriile I—­II, film ameri­can. TOPLIŢA — Cinematograful „Căli­­man“: Adio, prieteni, film bulgar CRISTURU SECUIESC - Cinematograful „Progresul“: Ritmuri spaniole, film spa­niol. BORSEC — Cinematograful „Borsec“ : Serata, film românesc. Cinematograful „Izvorul“ : Eu sunt re­­rom, film maghiar. BĂILE TUȘNAD — Cinematograful „Oltul“: Floarea de cactus, film american. PRAID — Cinematograful „Sătesc“ : Trenul, film italo-franco-american. DITRAU — Cinematograful „Sătesc“ — Lupii albi, film german (R.D.G.). GĂLĂUŢAŞ — Cinematograful „Bradul“: Aşteptarea, film românesc. Cursuri de perfecţiona­re pentru cadrele didactice care predau ştiinţele sociale Ieri, 7 aprilie a.c., s-au deschis în Bucu­reşti, Iaşi, Cluj şi Timi­şoara cursuri de partid pentru perfecţionarea pregătirii politico-ideo­­logice a cadrelor didac­tice din întreaga ţară, care predau ştiinţele so­ciale in învăţămîntul de cultură generală, profesional şi liceal de specialitate. Cursurile sunt orga­nizate, pe baza Hotărî­­rii Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., de către Academia „Ştefan Gheorghiu“ şi Ministe­rul Educaţiei şi Invăţă­­mîntului. La deschiderea cursu­lui organizat în centrul Bucureşti au participat tovarăşii Virgil Caza­­cu, prim-adjunct al mi­nistrului educaţiei şi învăţămîntului şi Ale­xandru Kopandi, pro­rector al Academiei „Ştefan Gheorghiu“. ÎN UNITĂŢILE comerciale O zi obişnuită din tim­pul săptămînii, acele ceasului îndreptîndu-se spre ora amiezii. Timp în care majoritatea populaţiei oraşului Mier­­curea-Ciuc se află la locurile de muncă, nu întreprinderi şi institu­ţii, fiind liberi doar cei ce lucrează în cele­lalte schimburi, copiii şi pensionarii. Firesc ar fi, în aceste condiţii, ca oraşul să fie mai puţin animat, străzile mai pu­ţin populate, magazinele mai puţin aglomerate şi unităţile de alimentaţie publică mai puţin frec­ventate. In realitate, străzile şi unităţile co­merciale sunt deosebit de animate, fapt carac­teristic unui oraş reşe­dinţă de judeţ, la a­­ceasta „contribuind“ nu numai locuitorii aşeză­rilor rurale veniţi la o­­raş, ci şi anumite cate­gorii de cetăţeni din o­­raş. Desigur, în toate a­­cestea nu e nimic rău şi dacă am amintit a­­ceste fapte, am făcut-o doar pentru a explica, intr-un fel, cauza aglo­meraţiei permanente e­­xistente într-unele uni­tăţi comerciale, chiar din primele ore după deschiderea acestora. La magazinul alimen­tar cu autoservire din strada Petőfi, afluenţa cumpărătorilor e atît de mare, încît rîndurile formate la cele două ca­se de marcat blochează complet spaţiul de ac­ces spre rafturi, silind pe cetăţenii ce doresc să-şi aleagă diferite pro­duse alimenta­re să se strecoare, cu chiu cu vai, printre cei aflaţi la rînd. De aici, nemulţu­miri din partea ambelor părţi. Şi „coada“ se mic­şorează lent, timpul scurgindu-se greu, mă­­cinînd nervii şi răbdarea oamenilor. Mai ales că, la aceleaşi case de mar­cat se eliberează bonuri şi celor ce doresc să cumpere produse de la raioanele de dulciuri, mezeluri şi produse lac­tate, aflate în partea cea­laltă a raionului de au­toservire. Astfel, la a­­ceeaşi casă de marcat se creează două rînduri, de o parte pentru raionul de autoservire, de partea cealaltă pentru celelalte raioane. Totodată şi ce­tăţenii, care doresc să cumpere produse de la raionul de dulciuri, de pildă, trebuie să mai aş­tepte la încă un rînd, deşi cu puţin timp îna­inte părăsiseră celălalt rînd, de la raionul de autoservire. Magazinul acesta dispune de trei case de marcat, lucru de natură să reducă a­­glomeraţia. Dar, cum funcţionează numai două din ele e lesne de con­statat că rîndurile la ce­le două case sînt lungi... Normal ar fi să funcţio­neze permanent toate cele trei case de marcat, iar una dintre ele să deservească exclusiv ra­ioanele de dulciuri, me­zeluri şi produse lacta­te, reducîndu-se astfel timpul de procurare a produselor alimentare de către cetăţeni, scurtîndu­­se timpul irosit zadarnic de aceştia in magazinul amintit. Cu puţin timp în ur­mă s-a deschis, la par­terul blocului turn din cartierul Tudor Vladi­­mirescu, un nou maga­zin cu autoservire, dis­­punînd de spaţii mai largi şi, totodată, mai bine organizat. Cele două case de marcat se dovedesc suficiente. Ra­ioanele de dulciuri, me­zeluri şi produse lacta­te sunt amplasate în ace­laşi spaţiu cu raionul cu autoservire, cetăţeanul intrat în magazin pu­­tîndu-şi face în acelaşi timp toate cumpărături­le. Dar, deşi magazinul e bine organizat, aglo­meraţia nu lipseşte, iar cauza principală constă în slaba preocupare a responsabililor acestui magazin pentru aprovi­zionarea raionului de autoservire, pentru tran­sportarea mărfurilor şi aşezarea lor pe gon­dole. Unele produse de uz curent se vînd repe­de, şi altele similare ne­­fiind aduse la timp în magazin, cetăţenii trebu­ie să aştepte până ce cei plătiţi pentru această treabă binevoiesc să o facă. Astfel, cetăţenii pierd prea mult timp după cumpărături, une­ori pentru o sticlă de apă minerală trebuind să aştepţi mai mult de o jumătate de oră. Uneori, datorită unei proaste organizări a muncii, se pierde timp şi în unităţile de alimenta­ţie publică. La restau­rantul „Harghita“, per­­manet aglomerat, consu­matorii aşteaptă destul de mult pină ospătarul vine să le ia comanda, întîrziind atît din ne­glijenţă cit şi din cauza numărului prea mare de mese pe care le ser­veşte. La „Corso“ sînt zile cînd, la prînz, sînt numai două ospătărese, fiecare avînd cite 12—16 mese, în timp ce altele, aşezate la masă, fumea­ză în linişte, aşteptînd să le vină ora de intrare în serviciu. Oare res­ponsabilul unităţii ob­served aglomeraţia şi faptul că servirea mesei durează mai mult de o oră, nu poate interveni, determinînd celelalte ospătărese să intre mai repede în serviciu ? Al­teori, dimineaţa sînt ci­te trei ospătărese, deşi jiu sunt necesare decit două, afluenţa cetăţeni­lor nefiind prea mare pînă la prînz. Observînd aceste lucruri, responsa­bilul unităţii ar putea organiza mai bine mun­ca personalului, consu­matorii fiind serviţi prompt. Reducerea timpului petrecut de cetăţeni în unităţile comerciale tre­buie să se afle perma­nent în atenţia conduce­rii acestor instituţii, luîndu-se în acest scop măsuri eficiente, vizînd atît buna organizare a spaţiilor comerciale din incinta unităţilor, cît şi a muncii salariaţilor din comerţ. V. RADU DE CE SE ATENTEAZĂ LA TIMPUL CETĂŢEANULUI? Iubirea de patrie (Urmare din pag. I) S-a scris mult, mult şi frumos (pentru că nu se­ putea scr­ie..­­il'fel) despre iubirea de patrie. Şi n-aş mai fi ajuns să scriu şi eu dacă nu a­­veam una din acele re­velaţii ale prezentului care ne fac să iubim şi mai tare acest pămint ce se cheamă România, să respectăm şi mai mult acest popor pe ca­re istoria, vrînd să-l împrăştie, l-a învăţat conştiinţa de sine şi setea de libertate. Ştiam că industria noastră, ajunsă la ma­turitate, a devenit tot mai cunoscută spre toa­te cele patru puncte cardinale. Ştiam că azi intilneşti instalaţii ro­mâneşti de foraj in zeci de ţări ale lumii, că tractoarele noastre au devenit aproape un sim­bol pentru vigoarea ti­nerei industrii de la nord de Dunăre. Ştiam toate acestea şi eram mindru. Dar numai în dimineaţa aceea de în­ceput de primăvară a a­­cestui an, cînd am in­­tilnit la Braşov un au­toturism „ARO“ cu nu­măr de înmatriculare dintr-o ţară capitalistă dezvoltată, am încercat plenar sentimentul că noi, cei ce nu ştim alt­ceva decit că merităm un loc demn pe această planetă, avem toate mo­tivele să fim mindri de ceea ce puteam de mult, dar abia tîrziu, am reu­şit să ne cucerim acest drept istoric. Privind maşina ce a pornit in lume din Cimpulungul Subcarpaţilor noştri mi-am amintit de cu­vintele unuia dintre străinii care ne-au iu­bit : „Cît de departe ar fi ajuns acest popor da­că ar fi fost lăsat în pace“. Făcusem cunoş­tinţă cu Jules Michelet pe vremea cînd noi abia începusem să fim NOI, iar atunci cuvintele lui mi-au apărut ca o sen­tinţă. Azi, cînd am scurtat atît de mult de­calajul ce ne despărţea de ţările avansate ale lumii, vorbele lui con­stituie un argument in plus pentru marile po­­tenţe spirituale şi ma­teriale ale poporului nostru. Am ajuns unde sun­tem­. Ne-am cîştigat prieteni credincioşi, iar duşmanilor le-am dat de înţeles că aici nu va mai fi nimeni stăpîn de­cit NOI. Un popor echi­librat, ce n-a asuprit şi nu e în firea lui să a­­suprească pe nimeni, un popor iubitor de liniş­te, dar nu de liniştea ce-o găseam odinioară in co­drii refugiului, ci de liniştea muncii clocoti­­toare, creatoare, libere. Un popor care, respec­­tindu-se pe sine, le res­pectă pe toate celelalte, dar care înainte de toa­te ştie că iubirea faţă de patria in care viază şi făureşte, rămîne izvo­rul tuturor înnoirilor vieţii de azi, de rutine şi de totdeauna. Modernizări de drumuri In cursul acestui an se va extinde reţeaua de şosele asfaltate a ju­deţului nostru. Şantie­rele Direcţiei judeţene de drumuri şi poduri e­­xecută lucrări de pregă­tire pe şoselele Caşin— Cozmeni, Vlăhiţa—O­cland, Brădeşti-Gheor­­gheni, Cristuru Secuiesc —Valea Nicoului și Lă­­zarea—Voșlobeni (prin Ciumani și Joseni) ur­­mînd ca după 15 aprilie să înceapă asfaltarea lor. HARGHITEI ANUL V, nr. 1281 DI VORBĂ UN GRUP DE CETĂŢENI — Tulgheş Scrisoarea dv. cuprin­de, dacă" nu este tenden­ţioasă, indicii preţioase pentru depistarea, chiar ulterioară a făptaşelor. Dacă se vor confirma faptele despre care ne informaţi, fiţi fără gri­jă că pedeapsa va fi tot atît de aspră. După pla­tă şi... răsplată. Deo­camdată scrisoarea am trimis-o Inspectoratului miliţiei judeţene. înda­tă ce vom primi răs­punsul vă vom răspun­de în cadrul acestei ru­brici. NICOLAE TATARU — Bălan Nu înţelegem de ce nu v-aţi adresat pentru rezolvarea situaţiei în care vă aflaţi, fie con­ducerii combinatului, fie comitetului sindical. Fiindcă, problema re­clamată intră direct In competenţa acestora, noi am trimis scrisoarea dv. organelor compe­tente, pentru rezolva­re. GAVRIL BORDEA — Subcetate Reţinerea sumei de bani amintite, de către casierul de la consiliul popular din localitate, în felul în care s-a fă­cut, nu ni se pare, mo­dalitatea cea mai ferici­tă. Ne vom interesa în zilele următoare, ca să aflăm și pentru ce vi s-au oprit banii. Rubrică realizată de Gh. CHIPER La Şcoala profesională din Topliţa, elevii depun eforturi intense pentru a-şi însuşi arta me­seriilor. în clişeul nostru vă prezentăm atelierul de tîmplărie de la ace­astă şcoală (clasa a II-a C), la o lecţie practică din trimestrul abia încheiat. Programu I TV, pe săptămîna viitoare DUMINICĂ, 9 APRILIE 8.15 — Gimnastică pentru toţi. 8.30 — Cravatele roşii. 10.00 — Viaţa satului. 11.10 Să înţelegem muzica. Ce este impresio­nismul ? 12.00 — De strajă patriei 12.30 — Emisiune în limba maghiară. 14.00 — Tele­­sport. Handbal feminin: Universitatea Bucureşti — Sport Club Leipzig (meci re­tur în semifinalele „Cupei Campionilor Eu­ropeni“), înregistrare din Sala sporturilor de la Ploieşti. Marele Premiu al Angliei la călărie. Fotbal: Dinamo Berlin ■­— Di­namo Moscova (repriza a 11-a) în semifina­lele „Cupei Cupelor“. 16.00 — Postmeridian. 18.10 — Film serial pentru tineret : Pla­neta giganţilor. 19.00 — Farmecul operetei — Selecţiuni din Soarele Londrei de Flo­rin Comişel. 19.20 — 1001 de seri — Prin­ţesa Pauniţa (I). 19.30 — Telejurnal. 20.00 — Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în unele ţări din Africa (II). 21.00 — Rap­sodie de primăvară — Cîntece şi dansuri populare interpretate de Ionela Prodan, Ioana Cristea, Gheorghne Palcu, Ion Lăcea­­nu şi o formaţie de dansuri de la ansam­blul „Rapsodia română“. 21.20 — Film artistic: Iubire, ură, iubire — o producţie pentru televiziune realizata în anul 1971. In rolul principal, cunoscutul actor din filmul „Love Story", Morrgan O’Neil. Premieră pe ţară. 22.30 — Telejurnal. 22.45 — Campionatul mondial de hochei. Grupa A : Suedia — Cehoslovacia (repriza a Il-a). LUNI. 10 APRILIE 15.00 — Matineu de vacanţă — Prinţ şi cerşetor — spectacol al Teatrului din Ga­laţi. 16.30 — Curs de limba rusă Lecţia a 10-a (reluare). 17.00 — Campionatul mondial de hochei­­- grupa A — Finlanda — Uniu­nea Sovietică (repriza a IlI-a). 17.40 — La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.00 — Căminul. 18.45 — Ecranul. 19.10 — Noutăţi cultural-artistice. 19.20 —­­1001 de seri — Prinţesa Pauniţa (II). 19.30 — Telejurnal 20.00 — Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în unele ţări din Afri­ca (III). 21.00 — Moment folcloric. 21.15 — Teatru foileton: Muşatinii, după trilogia lui Barbu Ştefănescu-Delavrancea. 22.15 — Selecţiuni din Festivalul de muzică uşoară Karlovy-Vary »72. 22.30 — 24 de ore. MARŢI, II APRILIE 9.00 — Deschiderea emisiunii de dimi­neaţă. •— Telex. 9.05 — Teleşcoala. Tipuri de aşezări rurale româneşti şi perspectiva dezvoltării lor (Geografia României). Cti­tori de temelii (literatura română). 10.00 — Curs de limba rusă (lecţia a 11-a). 10­.30 — Căminul (reluare). 11.15 — Vetre folclo­rice. — Datini şi obiceiuri din Mehedinţi — îşi dau concursul artiştii amatori din Izverna şi Eşelniţa, precum şi ansamblurile „Izvoraşul“ al Casei de cultură din Turnu- Severin şi „Danubius“ al Consiliului jude­ţean sindical din Mehedinţi. 11.35 — Film serial: Patru tanchişti şi un cîine (X — reluare). 12.30 — Telejurnal. 15.00 — Ma­tineu de vacanţă: Poveste neterminată de Al­ecu Popovici (partea I). Prezintă un co­lectiv de actori de la Teatrul „Ion Crean­gă“. 16.30—17.00 Curs de limba franceză (lecţia a 10-a reluare). 17.30 — Deschide­rea emisiunii de după-amiază. Cum vor­bind 17.50 — Dialoguri instrumentale. Muzică populara interpretată la două fa­­ragoafe ale Ion Milu şi Remus Bistriţa. 1,8.00 — Steaua polară. Cabinet de orientare şco­lară şi profesională. Electroniştii. 1,8.30 —• Universitatea TV. — dicţionar politic. Is­toria civilizaţiilor. Paleoliticul. Ştiinţă. A­­tom II. 19.15 — Publicitate. 19.20 — 1001 de seri — Prinţesa Păuniţă (III). — 19.30 Telejurnal 20.00 — Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în unele ţări din Africa (IV). 21.00 — Moment folcloric cu Florica Bradu, Dumitru F­ărcaş şi Gheorghe Turda. 21.10 — Seară de teatru: îndrăzneala de Oh. Vlad.^ Premieră TV. Distribuţia : Ma­rin Hodina — Tom­a Dimitriu: Paraschi­va “— Jeana Gorea : Lisandru — Florin Zam­­fir­escu : Pavel Hodina — Mihai Mereuţă : Ilie Chiriţoiu — Dem. Rădulescu : Veta — Draga Olteanu : Zoica — Rodica Manda­te : Mitu — Mihăiţă George : Nate — Mircea Diaconu : Păun — Ciocîltiu — Er­nest Maftei : Petria Fieraru — Margareta Pogonat : Lina — Violeta Andrei : Buzdu­­rica — Sandu Sticlaru : Pîrvu — Vala Le­­fescu : Vasile Băjan — Caro! Eren Gîiu ~ Nicolae Tfrim : Bătrîna — Pompilia Va­­siu: Cocîrțău — Petre Nicolau : Clina — Carmen Dîrnă ; colectiviști, colectiviste. 22 55 — 24 de ore. MIERCURI. 12 APRILIE 9.00 — Deschiderea emisiunii. — Telex. 9.05 — Universitatea TV. (reluare). 9.50 — Desene animate. 10.00 — Curs de limba franceză (lecţia a II-a). 10.30 — Telecine­mateca pentru copii şi tineret (reluare). O pînză în depărtare. 12.00 — Telejurnal. 15.30 — Teleşcoală. Situaţia oamenilor muncii în condiţiile capitalismului contem­poran ; lupta lor împotriva exploatării. (Economie politică anul III — liceu). Nu­mere complexe (Matematică. In ajutorul candidaţilor la concursul de admitere). 16.30 — 17.00 — Curs de limba engleză, (lecţia a 10-a — reluare). 17.30 — Deschiderea emisiunii de după-amiază. 17.35 — O viaţă pentru o idee­­ Pavlov (II). 18.05 — Timp şi anotimp în agricultură. 18.35 — Muzica — Emisiune de actualitate muzicală. 19.00 — Oameni şi fapte. 19.15 — Tragerea Pro­­noexpres. 19.20 — 1001 de seri — Prinţesa Pauniţa (IV). 19.30 — Telejurnal. 20.05 — Telecinemateca: Regele Lear : producţie a studiourilor sovietice cu: Iuri Jarvet şi El­sa Radzin. Premieră TV. 22.15 — 24 de ore. 22.30 — Campionatul mondial de hochei — grupa A : Cehoslovacia — U.R.S.S. (re­prizele a 11 - a şi a III-a), înregistrare de la Praga. JOI, 13 APRILIE 9.00 — Deschiderea emisiunii. — Telex. 9.05 — Prietenii lui Aşchiuţă. 9.35 — Ritm, tinereţe, dans. 10.00 — Curs de lim­ba engleză. Lecţia a 11-a. 10.30 — Tele­cinemateca: Regele Lear (reluare). 12.40 — Telejurnal. 15.40 — Matineu de vacanţă : Tristan­ şi Isolda. 16.30—17.00 — Curs de limba germană, (lecţia a 10-a — reluare). 17.30 ^— Deschiderea emisiunii de după­­amiază. Emisiune în limba maghiară. 18.30 ■— Confruntări. Stilul de muncă şi răspun­derea colectivă în adoptarea şi aplicarea deciziilor. 19.00 — Muzică uşoară cu for­maţia Dan Stoian. Solişti: Ana Petria şi Puiu Năstase. 19 15 — Publicitate. 19.20 — 1001 de seri — Prinţesa Pauniţa (V). 19.30 —­ Telejurnal 20.00 — Reflector. 20.15 — Tinerii despre ei înşişi. 21.00 — Pagini de umor. 21.45 — Mai aveţi o întrebare ? — Inima — motorul vieţii. 22.30 — 24 de ore. VINERI, 14 APRILIE 9.00 — Deschiderea emisiunii. — Telex. 9.05 — Mai aveţi o întrebare ? — Inima — motorul vieţii (reluare). 9.50 — Interpretul săptămînii: Sofia Vicoveanca. 10.00 — Curs de limba germană. (lecţia a 11-a). 10.30 — Film serial: Sébastien şi secretul epavei. Episodul Petrecere la Angela. 11.00 — Pa­gini de umor. 11.45 — Bucureştiul necunos­cut. 12.05 — Telejurnal. 14.45 — Matineu de vacanţă. Povestea lui Barbă­cot. Spec­tacol prezentat de Teatrul Naţional din Iaşi. 16.00—17.00 — Teleşcoala — Columna lui Traian. (Istoria României). Film. Bazele teoriei cinetico-moleculare. Legile gazelor. (Fizica. In ajutorul candidaţilor la concur­sul de admitere). 17.30 — Deschiderea e­­misiunii de după-amiază. Cît îi Maramure­­şu. Spectacol susţinut de ansamblul „Mara­mureşul“ din Baia Mare (partea a II-a). 17.55 — Stop-cadru. 18.20 — Arta plasti­că: Salonul republican de desen şi gravu­ră. 1972. 18.35 — Satul contemporan. 19.00 — Oameni şi fapte. — Uneori cînd marea e neagră... Reportaj. 19.15 — Tragerea Lo­to. 19.20 — 1001 de seri — Prinţesa Pău­nită (VI). 19.30 — Telejurnal. 20.10 — Film artistic : Omul orchestră — Co­producţie franco-italiană. O comedie cu Lotus de F­unes în alte ro­luri : Oliver de Funes, Noelle Adam, Puck Adams. Premieră TV 21.30 — Anche­ta TV’. Circulaţia în triplu sens (II). 22.0.5 *“ 24 de ore. 22.20 — Campionatul mon­dial de hochei — grupa A: Suedia — U.R.S.S. (reprizele a Il-a şi a IlI-a). SIMBATA. 15 APRILIE 9.00 — Deschiderea emisiunii. — Telex. 9.05 — Biblioteca pentru toţi — Alexandru Odobescu (I). 9.25 — Dans şi muzică de pretutindeni (reluare) — Folclor din Co­lumbia. 9.50 — De vorbă cu gospodinele. 10.05 — Selecţiuni din Promenada dumini­cală. 11.10 — Campionatul mondial de hochei — grupa A: Finlanda — Cehoslova­cia (reprizele a II-a şi a 111-a). 12.15 — Telejurnal. 15.45 — Deschiderea emisiunii de după-amiază. Matineu de vacanţă: As­klepios şi Hipolyt. — Scenariu pentru te­leviziune. 16.30 — Emisiune în limba ger­mană. 18.15 — Ritm, tinereţe, dans. Trans­misiune de la Timişoara. 19.00 — Cîntece de cîmpie — versuri. 19.15 — Publicitate. — 1001 seri — Prinţesa Pauniţa (A­IO- 19.30 — Telejurnal. 20.10 — Avan­premieră. 20.15 — Teleenciclopedia. —• O­­raşul interzis. — Breviar. — Jungla. 21.00 — Film serial: Invadatorii. 21.50 — Tele­­divertisment. 22.30 — Telejurnal. 22.45 — Săptămîna sportivă. 2­3.00 — Seară de ro­manțe cu: Mariana Bădoiu, Olga Stănescu, Lizeta Kirculescu și Gică Petrescu.

Next