Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)
1972-06-24 / nr. 1346
Pag. 2 Politica CARTEA Arde Reichstagul Felicităm Editura politică pentru că ne-a pus în acest an la dispoziţie — în versiune românească — lucrarea lui Edouard Calic „Arde Reichstagul“. Meritul principal al lucrării constă în aceea că ceea ce s-a propus de către autori să demonstreze — pe baza logicii istorice şi a unei documentări ştiinţifice temeinice — că incendierea clădirii care mai simboliza şi marca prezenţa democraţiei burgheze în Germania, a fost opera hitlerişti- lor, un complot pentru a speria poporul cu „pericolul comunist“ şi a-i smulge voturile în alegerile parlamentare ce urmau să aibă loc (aşa, cum s-a şi întîmplat, de fapt), mijlocul prin care s-a urmărit consolidarea dominaţiei politice a hitlerismului în aceste prime timpuri ale guvernării sale, a fost atins. Edouard Calic, el însuşi închis şi torturat în lagărele nazismului german (și mi se pare foarte expresivă titulatura introducerii lucrării : „De la flăcările Reichstagului la cuptoarele Auschwitzului“) a depus un volum de muncă nespus de mare, cercetînd arhive, mergînd în Olanda, în Uniunea Sovietică, în Bulgaria, peste tot unde a crezut că poate găsi ceva în legătură cu problema care-l interesa, a stat de vorbă cu contemporani ai sinistrului eveniment din acel sumbru februarie 1933, fie din rîndul acelora ce urmau a fi sacrificaţi pentru ca hitlerismul să-şi atingă scopul (cum a fost cazul bulgarului Popov), fie din rîndul supravieţuitorilor fascişti, pentru că el a vrut un lucru : să nu aplice preceptul biblic, „crede şi nu cerceta“, chiar şi acolo unde lucrurile păreau clare, elucidate, ci să aplice legea care dă tărie ştiinţei , „cercetează şi nu crede“, „cercetează, convinge-te şi apoi crede“. Şi aşa a putut, pe parcursul a peste 350 de pagini, să spulbere toate miturile, legendele ţesute în jurul incendierii Reichstagului şi să demaşte netemeinicia afirmaţiilor că incendierea clădirii parlamentului german a fost „un complot comunist“ (teză susţinută de întreaga propagandă fascistă germană) sau teza, formulată încă atunci, dar reluată şi în zilele noastre, că ar fi fost opera unui piroman, tînărul olandez Marinus van der Lubbe, făcut de hitlerişti, printr-un carnet de membru fals, comunist. Purtîndu-ne în labirintul foarte complicat al evenimentelor care au avut loc de la incendierea Reichstagului, autorul demonstrează cititorului, cu arma logicii sprijinită de documentaţia sobră şi serioasă, că Hitler, Goring, Goebbels şi întregul aparat fascist pus în mişcare, au făcut totul pentru a arunca în spatele comuniştilor (fie din străinătate, fie membri ai Partidului Comunist German) răspunderea actului dement pe care ei l-au pus la cale şi că vroiau să facă prin „procesul de la Leipzig“ o demonstraţie a justeţei învinuirilor pe care le aduceau mişcării comuniste. Ne găsim în faţa unei cărţi care, prin conţinutul său, prin felul cum e scrisă, captivantă şi interesantă, merită să fie citită. Conf. dr. Dumitru V. FIROIU De arta M. Alpatov — Rubliov Cititorul a mai avut ocazia întîlnirii cu numele lui Mihail Alpatov. Cu cîţiva ani în urmă, versiunea românească a Istoriei artelor s-a bucurat de o binemeritată primire. De această dată, Editura Meridiane, prestigioasă atît prin selecţia de autori şi titluri, cît şi prin excelenta prezentare grafică a lucrărilor tipărite, ne prilejuieşte o reîntîlnire cu Alpatov, autor al unei monografii închinate lui Andrei Rubliov, maestru de primă mărime al iconografiei ruseşti. Recunoscută destul de tîrziu, pentru virtuţile sale artistice incontestabile, iconografia vechilor meşteri ruşi, dintre care Rubliov se detaşează prin umanismul mesajului şi forţa expresiei sale inimitabile, se integrează în circuitul marii arte universale. Printr-o „demonstraţie“ convingătoare, susţinută cu argumente derivate dintr-o vastă cultură, de cursivitatea expunerii şi de pătrunzătoare asociaţii, Alpatov continuă, într-o manieră demnă de apreciat, seria criticilor de artă care s-au ocupat de creaţia lui Rubliov. Integrarea fenomenului artistic rubliovian în complexul politic şi cultural al perioadei în care artistul a trăit îşi dovedeşte utilitatea. Dacă analiza unor opere ale artistului pune pe cititor în faţa unor „dificultăţi“ explicabile, in schimb prezentarea capodoperei iconografului rus, a Troiţei, reprezintă „punctul forte“ al cărţii, prin frumuseţea, bogăţia şi patosul comentariului. In finalul eseului, Alpatov subliniază cîteva dintre trăsăturile artei marelui iconograf: ritmul contururilor, evidenţierea liniilor rotunjite, năzuinţa de a dezvălui în ceea ce este viu regularitatea corpurilor geometrice şi, mai ales, participarea lor la forma cercului, echilibrul, încrederea în forţele omului etc. Lucrarea este generos ilustrată, dînd astfel cititorului posibilitatea unei participări mai substanţiale la cele cuprinse în textul propriu-zis. Ea constituie, în acelaşi timp, un omagiu adus omului care acum mai bine de 600 de ani a văzut lumina zilei, şi a devenit, prin sîrguinţă, dragoste şi devotament faţă de semeni, un strălucit exponent, pe planul artei, al idealurilor umanitare. In industria lemnului, ca în orice altă ramură industrială, o fabricaţie de mare serie nu este posibilă fără scule, dispozitive şi verificatoare bine alese şi judicios utilizate. Sculele completează maşinileunelte, astfel că, buna lor alegere, împreună cu regimurile de lucru corespunzătoare, determină atit productivitatea muncii cît şi calitatea prelucrării. Durabilitatea, implicit economicitatea sculelor este influenţată de buna întreţinere, prin care se păstrează şi caracteristicile superioare detăiere. Lucrarea „Utilizarea sculelor tăietoare în industria lemnului“ de autorii ing. A. Radu, D. Sburlan şi V. Dogaru, prezintă atît din punct de vedere teoretic cît şi practic, cele mai utilizate categorii de scule tăietoare folosite în industria de prelucrare a lemnului (cherestea, placaj, plăci aglomerate şi fibrolemnoase) şi anume : pînzele dinţate, frezele, burghiile, cuţitele de rindeluit şi de strunjit, cele de dăltuit etc. Lucrarea ilustrată bogat cu schiţe, grafice, diagrame şi tabele folosite în activitatea de toate zilele a celor care se ocupă de prelucrarea lemnului, dă indicaţii teoretice şi practice pentru efectuarea calculelor şi desenelor specifice industriei lemnului. Principalele capitole se referă la problemele generale ale utilizării sculelor aşchietoare, exploatarea şi întreţinerea sculelor tăietoare. Prin apariţia lucrării „Organizarea tehnică a exploatărilor forestiere“ de ing. M. Pavelescu, se realizează un prim pas important în acest domeniu, în sensul că este prima lucrare de specialitate în literatura originală. Astăzi, cînd procesul de exploatare forestieră a ajuns la un nivel comparabil cu nivelul oricărei ramuri industriale, problema organizării producţiei şi a muncii în parchetele de exploatare devine hotărîtoare pentru obţinerea cantităţilor maxime şi utilizării raţionale a masei lemnoase. Utilizarea mijloacelor moderne de mecanizare a lucrărilor de exploatare forestieră (ferăstraie mecanice, funiculare, tractoare forestiere etc.) reclamă o judicioasă organizare a tuturor fazelor exploatării având în vedere şi utilizarea la maximum a capacităţilor de producţie. Regulile de exploatare se amplifică pe zi ce trece, se valorifică concepţii noi din domeniul silviculturii, noţiuni care trebuie să fie stăpînite de orice specialist din acest domeniu. Lucrarea realizează o largă analiză a numeroaselor laturi ale problemei organizării tehnice a exploatării forestiere. Ing. MARTON L. Nicolae KOVÁCS Tehnika__ Pentru cei ce lucrează în industria de exploatare și industrializare a lemnului Expoziţia realizărilor Urmare din pag. II Atrage atenţia una din machetele Combinatului minier Bălan, care prezintă la scară redusă, printre noutăţile în curs de aplicare aici, un puţ echipat cu două maşini de extracţie. In pavilionul rezervat industriei metalurgice se apreciază calitatea carcaselor realizate prin procedee originale la uzina de fier Vlăhiţa, oaspeţii cer detalii asupra felului în care colectivul uzinei se preocupă de asimilarea de noi profiluri. Aceeaşi atenţie pentru punerea în valoare a potenţialului tehnic local, o manifestă oaspeţii şi în faţa standului cu ultimele realizări din domeniul autoutilării din sala dedicată industriei forestiere. In dreptul ferăstrăului cu rolă abrazivă, ce reprezintă ultima creaţie a colectivului de muncitori de la U.M.T.F. Gheorgheni, tovarăşul Ludovic Fazekas recomandă ca această inovaţie să intre în fabricaţie de serie cit mai curînd pentru a putea beneficia de avantajele ei şi alte întreprinderi. In continuarea vizitei în pavilionul industriei forestiere, oaspeţii apreciază aspectul garniturilor de mobilă, recomandă o mai largă utilizare a placajelor din P.F.L., iau cunoştinţă de noile forme de organizare a muncii preconizate în ramura silvică. La intrarea în pavilionul industriei textile, celor prezenţi le sunt oferite în dar batiste confecţionate la Fabrica de confecţii şi tricotaje din Miercurea-Ciuc. Tot aici, un panou luminos indică sugestiv ţările în care se exportă produsele industriei noastre textile. Se sugerează conducerii fabricilor o mai mare grijă pentru diversificarea confecţiilor de copii, pentru că produsele expuse, de bună calitate şi în culori variate, arată că se poate acest lucru. In continuarea vizitei în celelalte pavilioane — a căror produse atestă hărnicia oamenilor muncii de pe meleagurile harghitene — tovarăşul Ludovic Fazekas subliniază necesitatea ca toate aceste produse, dar mai ales cele ale cooperaţiei meşteşugăreşti şi cele de larg consum, să se găsească cît mai curînd şi în magazinele unităţilor de desfacere, salutînd, în acelaşi timp, iniţiativa unor întreprinderi de a sonda, la faţa locului, preferinţele cumpărătorilor. Deschiderea expoziţiei realizărilor harghitene a stat nu numai sub semnul unei atmosfere sărbătoreşti, dar a constituit un contact direct, al conducătorilor organelor judeţene de partid şi de stat cu preocupările şi nevoile populaţiei. La fiecare unitate economică, în paralel cu activitatea productivă, s-au născut o serie de acte care constituie oglinda ei scriptică, căpătînd valoare de document. La U.E.I.L. Topliţa, preocuparea faţă de păstrarea acestor documente lasă de dorit. Astfel, există acte ce reflectă activitatea întreprinderii forestiere Între anii 1938—1969, (aproape 1500 m.l. de arhivă) aflate într-o stare jalnică. Mucegaiul a crescut pe coperţile unor dosare, umezeala a deteriorat majoritatea documentelor în ,aşa măsură, îneît ele sînt actualmente greu de utilizat. Intr-o baracă alăturată în care ploaia pătrunde prin acoperiş şi lumina zilei prin pereţi, un morman de documente pe cale de macerare aşteaptă de un an de zile să fie predate la D.C.A., alături de o altă grămadă de foi volante din care un salariat încearcă să aleagă cîte ceva. Fără îndoială că într-o fabrică sunt probleme de producţie, mult mai importante decît aceea a păstrării, în condiţii optime a unei arhive, şi, cum este de înţeles, crearea linei secţii de producţie în fostul local al arhivei a adus importante economii fabricii. Nu trebuie să uităm, însă, că documentele respective, conform Decretului 472/1971 aparţin Fondului Arhivistic Naţional, iar Decretul şi Instrucţiunile sale reglementează în mod precis felul în care trebuie să fie păstrat acest fond care face parte din patrimoniul valorilor naţionale, definind obligaţii ferme pentru conducerile organizaţiilor socialiste. Arhiva este de două ori importantă , mai întîi pentru că numai pe baza datelor cuprinse în ea se poate întreprinde rezolvarea cererilor unor cetăţeni care caută dovezi ale vechimii în muncă în documentele emise de instituţia unde au lucrat, şi apoi, pentru că documentele constituie o importantă sursă în întocmirea unor lucrări cu profil documentar istoric, sociologic. Scriind aceste rînduri ne gîndim nu mai departe decit la monografia judeţului Harghita, lucrare în curs de elaborare, al cărei ajutori vor trebui să apeleze fără doar şi poate în multe situaţii la documentele de arhivă. Se întîmpină, la U.E.I.L. Topliţa, mari greutăţi în prelucrarea materialului de arhivă deoarece cantitatea este însemnată, instituţia moştenind documentele unor diverse întreprinderi, iar forul tutelar neputînd acorda fondurile băneşti solicitate. Totuşi, trebuie înţeles că prelungirea actualei stări de fapt a arhivei va duce la distrugerea unor materiale printre care se află şi documente importante. Să nu uităm că orice document creşte în valoare pe măsura trecerii timpului, iar conservarea lui în bune condiţii este o obligaţie. Credem că prin unirea forţelor celor care răspund de această problemă de la U.E.I.L. Topliţa şi cu a celor de la forul tutelar, C.E.I.L. Miercurea-Ciuc, şi mobilizînd elevii care fac practică la întreprindere, sau elevii unor cercuri de istorie din oraşul Topliţa, sub o îndrumare atentă, s-ar putea ajunge la rezolvarea rapidă şi satisfăcătoare a unei probleme ce nu mai suferă amînare. Iuliu CONDRAT DOCUMENTE ALE.. NEPĂSĂRII HARGHITEI MEMENTO , SIMBATA, 24 IUNIE, 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. Telex. 9.05 Biblioteca pentru toţi (reluare) : loan Slavici. 9.50 De vorbă cu gospodinele. 10. 95 Curs de limba engleză — lecţia a 20-a. 10.35 Reportaj „Peste ani“. 10.50 Ancheta TV. 11.30 Emisiune de divertisment. 12.15 In slujba sănătăţii — emisiune de educaţie sanitară. 12.30 Telejurnal. 16.30 Emisiune în limba germană. 18.15 Ritm, tinereţe, dans. 19.05 Publicitate. 19.15 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Ţara întreagă în întrecere. 20.15 Tele-enciclopedia. 20.55 Film serial „Schulmeister“. Episodul al III-lea „Schulmeister împotriva lui Schulmeister“. 21.50 „Zîmbiţi... vă rog“. Emisiune de divertisment cu Dem Rădulescu, Mihaela Mihai, Ştefan Tapalagă, Ovid Teodorescu, Puiu Călinescu, Victor Vlase, Maria Mitrache şi Sergiu Cioiu. 22.40 Telejurnal. 22.50 Box — finalele campionatelor individuale de seniori ale României, înregistrare de la patinoarul „23 August“. Este binecunoscut faptul că Sanatoriul din Tulgheş, asigură condiţii optime pentru însănătoşirea celor bolnavi. Prin grija permanentă a partidului nostru, cei sosiţi aici beneficiază nu numai de o excelentă îngrijire medicală, ci le sunt asigurate cele mai bune condiţii pentru însuşirea unei meserii. Tinerii din fotografia noastră au sărbătorit deunăzi un eveniment deosebit. De-a lungul celor trei ani de tratament ei au putut urma şi cursurile şcolii speciale de croitorie de pe lingă Sanatoriul din Tulgheş. Prima promoţie de absolvenţi ai Şcolii de croitorie şi-au luat „zborul“ zilele trecute, îndreptîndu-şi paşii spre noul loc de muncă. Cinema SIMBATA, 24 IUNIE MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Transilvania“ I Poveste sîngeroasă, film iugoslav. Cinematograful „Harghita“ i Sacco şi Vanzetti, film italo-francez. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Homorod“ i Felix şi Otilia, seriile I-II, film românesc. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa“ ! Pentru că se iubesc, film românesc. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman“ ! Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte, film românesc. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul“ i Eliberarea, seriile I—II, film sovietic. BORSEC — Cinematograful „Borsec“ ! Fraţii Saroian, film sovietic. Cinematograful „Izvorul“ : Fuga, seriile I-II, film sovietic. BALAN — Cinematograful „Minerul“ . Boxerul, film polonez BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul“ . Steaua sudului, film franco-englez. GĂLAUŢAŞ — Cinematograful „Bradul“ Decolarea, film românesc. NOTE Din nou, zilele trecute, apele limpezi ale Mureşului s-au înnegrit, în zona Gălăuţaş — Topliţa, de un strat de păcură neagră şi unsuroasă, ale cărei urme se mai pot vedea şi acum. Pornind „pe firul apei“ nu ne-a fost greu să descoperim „izvorul“ acesta de poluare a apei în incinta C.P.L. Gălăuţaş, întrebaţi, de unde această „abundenţă“ de păcură, care s-a revărsat timp de cîteva zile în apele Mureşului, tovarăşii de la C.P.L. ne-au răspuns senin că a fost „o nimica toată“, care se scurge de undeva de sub pămînt! De unde se vede că subsolul Combinatului din Gălăuţaş ascunde miraculoase bogăţii petrolifere, gata prelucrate ! Descoperiţi misterioasa „erupţie“! Cît despre acea „nimica toată“ se poate vedea şi acum, după mai bine de o săptămînă de la misterioasa „erupţie“ că iarba, răchitele, pietrele şi tot ceea ce se găseşte pe ambele maluri ale Mureşului, au rămas negre pe o porţiune de cîţiva kilometri. Astfel stînd lucrurile, şi mai ales că nu e prima oară cînd se întîmplă astfel de „erupţii“, invităm organele competente să „descopere“ taina acestor scurgeri necunoscute şi să le spună tovarăşilor de la C.P.L. că aceasta se numeşte POLUARE, iar cei ce se fac vinovaţi sunt aspru pedepsiţi de legile ţării ! I. ILISAN ANUL V. nr. 1346 De vorbă cu cititorii DORU ŢĂRAN — Odorheiu Secuiesc Nu-i o noutate faptul că ziarul Sportul nu prea se găseşte în chioşcurile din Odorheiu Secuiesc. Din păcate necazul dumneavoastră nu-i prea mare, întrucît se poate rezolva uşor. Competiţiile sportive de mare amploare, inclusiv cele fotbalistice, sînt cuprinse şi în paginile ziarului nostru. Aşa că vă rămîne să... studiaţi această posibilitate. Vă va ajuta cu siguranţă. Un grup de cetăţeni — Tulgheş Faptele relatate de dumneavoastră sînt de-a dreptul condamnabile. Cu atît mai mult cu cît cel în cauză are grija să repete periodic beţiile, prilej de a-şi jigni concetăţenii. Nu înţelegem de ce organele locale nu au luat măsurile cuvenite pentru găsirea locului potrivit unui astfel de „element“. Noi am trimis scrisoarea dumneavoastră consiliului popular comunal şi sperăm că se va proceda în aşa fel încît cei certaţi cu regulile de comportare să fie supuşi rigorilor legii. GH. VÎLCAN şi GH. TINCA — Hurdugaş Ne bucură faptul că doriţi să întreţineţi o strînsă legătură cu redacţia ziarului nostru. De fapt exemplu pilduitor în acest sens este chiar prima scrisoare care ne-a adus şi careul „Din pădure auzite“. O condiţie a apariţiei în paginile ziarului nostru este şi trimiterea careului necompletat, realizat în tuş pe o hîrtie albă. De aceea pe viitor vă rugăm să ţineţi cont de această cerinţă. De astă dată am reţinut careul respectiv pentru publicare, ocupîndu-ne noi de realizarea lui în tuş. Este bine să abordaţi o tematică din domeniul in care lucraţi, dar ar fi şi mai bine dacă v-aţi extinde sfera preocupărilor şi în alte domenii. Pe viitor aşteptăm atît de la dv. cît şi de la alţi muncitori de la gura de exploatare Hurdugaş veşti care să consemneze noi succese. GHEORGHE ţepeş — Tulgheş Mulţumirile dumneavoastră şi ale spectatorilor din Tulgheş pentru arbitrajul prestat de brigada de arbitri la partida de fotbal, Sănătatea Tulgheş — Rapid Ciceu din 04. iunie 1972, le-am comunicat C.J.E.F.S. Harghita pentru a le transmite arbitrilor respectivi. Vă mulţumim şi vă rugăm să ne mai scrieţi despre activitatea sportivă a tulgheşenilor. Rubrică realizată de GN. CHIPER