Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)

1972-06-24 / nr. 1346

Pag. 2 Politica CARTEA Arde Reichstagul Felicităm Editura po­litică pentru că ne-a pus în acest an la dis­poziţie — în versiune românească — lucra­rea lui Edouard Calic „Arde Reichstagul“. Meritul principal al lucrării constă în aceea că ceea ce s-a propus de către autor­i să de­monstreze — pe baza logicii istorice şi a u­­nei documentări ştiin­ţifice temeinice — că incendierea clădirii care mai simboliza şi marca prezenţa democraţiei burgheze în Germania, a fost opera hitlerişti- lor, un complot pentru a speria poporul cu „pericolul comunist“ şi a-i smulge voturile în alegerile parlamentare ce urmau să aibă loc (aşa, cum s-a şi întîm­­plat, de fapt), mijlocul prin care s-a urmărit consolidarea dominaţiei politice a hitlerismului în aceste prime tim­puri ale guvernării sa­le, a fost atins. Edouard Calic, el în­suşi închis şi torturat în lagărele nazismului german (și mi se pare foarte expresivă titula­tura introducerii lucră­rii : „De la flăcările Reichstagului la cup­toarele Auschwitzului“) a depus un volum de muncă nespus de ma­re, cercetînd arhive, mergînd în Olanda, în Uniunea Sovietică, în Bulgaria, peste tot unde a crezut că poate găsi ceva în legătură cu problema care-l intere­sa, a stat de vorbă cu contemporani ai sinis­trului eveniment din acel sumbru februarie 19­33, fie din rîndul a­­celora ce urmau a fi sacrificaţi pentru ca hitlerismul să-şi atingă scopul (cum a fost ca­zul bulgarului Popov), fie din rîndul supra­vieţuitorilor fascişti, pentru că el a vrut un lucru : să nu aplice preceptul biblic, „crede şi nu cerceta“, chiar şi acolo unde lucrurile păreau clare, elucidate, ci să aplice legea care dă tărie ştiinţei , „cer­cetează şi nu crede“, „cercetează, convinge-te şi apoi crede“. Şi aşa a putut, pe parcursul a peste 350 de pagini, să spulbere toate miturile, legende­le ţesute în jurul in­cendierii Reichstagului şi să demaşte netemei­nicia afirmaţiilor că incendierea clădirii par­lamentului german a fost „un complot co­munist“ (teză susţinută de întreaga propagan­dă fascistă germană) sau teza, formulată în­că atunci, dar reluată şi în zilele noastre, că ar fi fost opera unui piroman, tînărul olan­dez Marinus van der Lubbe, făcut de hitle­­rişti, printr-un carnet de membru fals, co­munist. Purtîndu-ne în labi­rintul foarte complicat al evenimentelor care au avut loc de la in­cendierea Reichstagu­lui, autorul demonstrea­ză cititorului, cu arma logicii sprijinită de do­cumentaţia sobră şi se­rioasă, că Hitler, Go­ring, Goebbels şi între­gul aparat fascist pus în mişcare, au făcut to­tul pentru a arunca în spatele comuniştilor (fie din străinătate, fie membri ai Partidului Comunist German) răs­punderea actului de­ment pe care ei l-au pus la cale şi că vroiau să facă prin „procesul de la Leipzig“ o de­monstraţie a justeţei învinuirilor pe care le aduceau mişcării co­muniste. Ne găsim în faţa u­­nei cărţi care, prin conţinutul său, prin fe­lul cum e scrisă, capti­vantă şi interesantă, merită să fie citită. Conf. dr. Dumitru V. FIROIU De arta M. Alpatov — Rubliov Cititorul a mai avut ocazia întîlnirii cu nu­mele lui Mihail Alpa­tov. Cu cîţiva ani în urmă, versiunea româ­nească a Istoriei arte­lor s-a bucurat de o binemeritată primire. De această dată, E­­ditura Meridiane, pres­tigioasă atît prin selec­ţia de autori şi titluri, cît şi prin excelenta prezentare grafică a lucrărilor tipărite, ne prilejuieşte o reîntîlnire cu Alpatov, autor al unei monografii închi­nate lui Andrei Rubli­ov, maestru de primă mărime al iconografiei ruseşti. Recunoscută destul de tîrziu, pentru virtuţile sale artistice incontesta­bile, iconografia vechi­lor meşteri ruşi, din­tre care Rubliov se de­taşează prin umanismul mesajului şi forţa ex­presiei sale inimitabile, se integrează în circui­tul marii arte univer­sale. Printr-o „demonstra­ţie“ convingătoare, sus­ţinută cu argumente derivate dintr-o vastă cultură, de cursivitatea expunerii şi de pătrun­zătoare asociaţii, Alpa­tov continuă, într-o manieră demnă de a­­preciat, seria criticilor de artă care s-au ocu­pat de creaţia lui Ru­bliov. Integrarea fenomenu­lui artistic rubliovian în complexul politic şi cultural al perioadei în care artistul a trăit îşi dovedeşte utilitatea. Dacă analiza unor o­­pere ale artistului pu­ne pe cititor în faţa unor „dificultăţi“ ex­plicabile, in schimb prezentarea capodope­rei iconografului rus, a Troiţei, reprezintă „punctul forte“ al căr­ţii, prin frumuseţea, bo­găţia şi patosul comen­tariului. In finalul eseului, Alpatov subliniază cî­­teva dintre trăsăturile artei marelui iconograf: ritmul contururilor, e­­videnţierea liniilor ro­tunjite, năzuinţa de a dezvălui în ceea ce es­te viu regularitatea cor­purilor geometrice şi, mai ales, participarea lor la forma cercului, echilibrul, încrederea în forţele omului etc. Lucrarea este generos ilustrată, dînd astfel cititorului posibilitatea unei participări mai substanţiale la cele cu­prinse în textul pro­­priu-zis. Ea constituie, în acelaşi timp, un o­­magiu adus omului ca­re acum mai bine de 600 de ani a văzut lu­mina zilei, şi a devenit, prin sîrguinţă, dragoste şi devotament faţă de semeni, un strălucit ex­ponent, pe planul artei, al idealurilor umanita­re. In industria lemnului, ca în orice altă ramură industrială, o fabrica­ţie de mare serie nu este posibilă fără scule, dispozitive şi verifica­toare bine alese şi ju­dicios utilizate. Sculele completează maşinile­­unelte, astfel că, buna lor alegere, împreună cu regimurile de lucru corespunzătoare, deter­mină atit productivita­tea muncii cît şi calita­tea prelucrării. Durabi­litatea, implicit econo­micitatea sculelor este influenţată de buna în­treţinere, prin care se păstrează şi caracteris­ticile superioare de­­tăiere. Lucrarea­­ „Utilizarea sculelor tăietoare în in­dustria lemnului“ de autorii ing. A. Radu, D. Sburlan şi V. Doga­­ru, prezintă atît din punct de vedere teore­tic cît şi practic, cele mai utilizate categorii de scule tăietoare folo­site în industria de prelucrare a lemnului (cherestea, placaj, plăci aglomerate şi fibrolem­­noase) şi anume : pînze­le dinţate, frezele, bur­­ghiile, cuţitele de rin­­deluit şi de strunjit, cele de dăltuit etc. Lucrarea ilustrată bo­gat cu schiţe, grafice, diagrame şi tabele fo­losite în activitatea de toate zilele a celor ca­re se ocupă de prelu­crarea lemnului, dă in­dicaţii teoretice şi prac­tice pentru efectuarea calculelor şi desenelor specifice industriei lem­nului. Principalele capitole se referă la probleme­le generale ale utiliză­rii sculelor aşchietoare, exploatarea şi întreţine­rea sculelor tăietoare. Prin apariţia lucrării „Organizarea tehnică a exploatărilor forestiere“ de ing. M. Pavelescu, se realizează un prim pas important în acest domeniu, în sensul că este prima lucrare de specialitate în literatu­ra originală. Astăzi, cînd procesul de exploatare forestie­ră a ajuns la un nivel comparabil cu nivelul oricărei ramuri indus­triale, problema orga­nizării producţiei şi a muncii în parchetele de exploatare devine hotărîtoare pentru ob­ţinerea cantităţilor ma­xime şi utilizării raţio­nale a masei lemnoase. Utilizarea mijloacelor moderne de mecaniza­re a lucrărilor de ex­ploatare forestieră (fe­­răstraie mecanice, funi­­culare, tractoare fores­tiere etc.) reclamă o judicioasă organizare a tuturor fazelor exploa­tării având în vedere şi utilizarea la maxi­mum a capacităţilor de producţie. Regulile de exploata­re se amplifică pe zi ce trece, se valorifică concepţii noi din do­meniul silviculturii, no­ţiuni care trebuie să fie stăpînite de orice specialist din acest do­meniu. Lucrarea realizează o largă analiză a nume­roaselor laturi ale pro­blemei organizării teh­nice a exploatării fo­restiere. Ing. MARTON L. Nicolae KOVÁCS Tehnik­a__ Pentru cei ce lucrează în industria de exploatare și in­dustrializare a lemnului Expoziţia realizărilor­ ­Urmare din pag. II Atrage atenţia una din machetele Combi­natului minier Bălan, care prezintă la scară redusă, printre noută­ţile în curs de aplica­re aici, un puţ echipat cu două maşini de extracţie. In pavilionul rezervat industriei me­talurgice se apreciază calitatea carcaselor rea­lizate prin procedee o­­riginale la uzina de fier Vlăhiţa, oaspeţii cer detalii asupra felului în care colectivul uzinei se preocupă de asimilarea de noi profiluri. Ace­eaşi atenţie pentru pu­nerea în valoare a po­tenţialului tehnic lo­cal, o manifestă oaspe­ţii şi în faţa standului cu ultimele realizări din domeniul autoutilării din sala dedicată in­dustriei forestiere. In dreptul ferăstrăul­ui cu rolă abrazivă, ce repre­zintă ultima creaţie a colectivului de munci­tori de la U.M.T.F. Gheorgheni, tovarăşul Ludovic Fazekas reco­mandă ca această ino­vaţie să intre în fabri­caţie de serie cit mai curînd pentru a putea beneficia de avantaje­le ei şi alte întreprin­deri. In continuarea vizitei în pavilionul in­dustriei forestiere, oas­peţii apreciază aspectul garniturilor de mobilă, recomandă o mai largă utilizare a placajelor din P.F.L., iau cunoş­tinţă de noile forme de organizare a muncii preconizate în ramura silvică. La intrarea în pavilionul industriei textile, celor prezenţi le­­ sunt oferite în dar batiste confecţionate la Fabrica de confecţii şi tricotaje din Mier­­curea-Ciuc. Tot aici, un panou luminos indică sugestiv ţările în care se exportă produsele in­dustriei noastre textile. Se sugerează conducerii fabricilor o mai mare grijă pentru diversifi­carea confecţiilor de copii, pentru că produ­sele expuse, de bună calitate şi în culori va­riate, arată că se poate acest lucru. In conti­nuarea vizitei în cele­lalte pavilioane — a căror produse atestă hărnicia oamenilor mun­cii de pe meleagurile harghitene — tovarăşul Ludovic Fazekas subli­niază necesitatea ca toate aceste produse, dar mai­­ ales cele ale cooperaţiei meşteşugă­reşti şi cele de larg consum, să se găsească cît mai curînd şi în ma­gazinele unităţilor de desfacere, salutînd, în acelaşi timp, iniţiativa unor întreprinderi de a sonda, la faţa locului, preferinţele cumpără­torilor. Deschiderea expozi­ţiei realizărilor harghi­tene a stat nu numai sub semnul unei atmos­fere sărbătoreşti, dar a constituit un contact di­rect, al conducătorilor organelor judeţene de partid şi de stat cu preocupările şi nevoile populaţiei. La fiecare unitate e­­conomică, în paralel cu activitatea productivă, s-au născut o serie de acte care constituie o­­glinda ei scriptică, că­­pătînd valoare de do­cument. La U.E.I.L. To­­pliţa, preocuparea faţă de păstrarea acestor documente lasă de do­rit. Astfel, există acte ce reflectă activitatea întreprinderii forestie­re Între anii 1938—1969, (aproape 1500 m.l. de arhivă) aflate într-o stare jalnică. Mucegaiul a crescut pe coperţile unor dosare, umezeala a deteriorat majorita­tea documentelor în ,a­­şa măsură, îneît ele sînt actualmente greu de utilizat. Intr-o bara­că alăturată în care ploaia pătrunde prin a­­coperiş şi lumina zilei prin pereţi, un mor­man de documente pe cale de macerare a­­şteaptă de un an de zi­le să fie predate la D.C.A., alături de o al­tă grămadă de foi vo­lante din care un sala­riat încearcă să aleagă cîte ceva. Fără îndoială că în­tr-o fabrică sunt pro­bleme de producţie, mult mai importante decît aceea a păstrării, în condiţii optime a u­­nei arhive, şi, cum es­te de înţeles, crearea li­nei secţii de producţie în fostul local al arhi­vei a adus importante economii fabricii. Nu trebuie să uităm, însă, că documentele respec­tive, conform Decretu­lui 472/1971 aparţin Fondului Arhivistic Na­ţional, iar Decretul şi Instrucţiunile sale re­glementează în mod pre­cis felul în care trebu­ie să fie păstrat acest fond care face parte din patrimoniul valo­rilor naţionale, definind obligaţii ferme pentru conducerile organiza­ţiilor socialiste. Arhiva este de două ori importantă , mai în­­tîi pentru că numai pe baza datelor cuprin­se în ea se poate în­treprinde rezolvarea ce­rerilor unor cetăţeni care caută dovezi ale vechimii în muncă în documentele emise de instituţia unde au lu­crat, şi apoi, pentru că documentele constituie o importantă sursă în întocmirea unor lucrări cu profil documentar istoric, sociologic. Scri­ind aceste rînduri ne gîndim nu mai depar­te decit la monografia judeţului Harghita, lu­crare în curs de elabo­rare, al cărei ajut­ori vor trebui să apeleze fără doar şi poate în multe situaţii la docu­mentele de arhivă. Se întîmpină, la U.E.I.L. Topliţa, mari greutăţi în prelucrarea materialului de arhivă deoarece cantitatea es­te însemnată, instituţia moştenind documentele unor diverse întreprin­deri, iar forul tutelar neputînd acorda fondu­rile băneşti solicitate. Totuşi, trebuie înţeles că prelungirea actualei stări de fapt a arhivei va duce la distrugerea unor materiale printre care se află şi docu­mente importante.­­ Să nu uităm că orice do­cument creşte în va­loare pe măsura trecerii timpului, iar conserva­rea lui în bune condi­ţii este o obligaţie. Credem că prin uni­rea forţelor celor care răspund de această problemă de la U.E.I.L. Topliţa şi cu a celor de la forul tutelar, C.E.I.L. Miercurea-Ciuc, şi mobilizînd elevii care fac practică la în­treprindere, sau elevii unor cercuri de istorie din oraşul Topliţa, sub o îndrumare atentă, s-ar putea ajunge la rezolvarea rapidă şi satisfăcătoare a unei probleme ce nu mai suferă amînare. Iuliu CONDRAT DOCUMENTE ALE.. NEPĂSĂRII HARGHITEI MEMENTO , SIMBATA, 24 IUNIE, 9.00 Deschiderea emi­siunii de dimineaţă. Te­lex. 9.05 Biblioteca pen­tru toţi (reluare) : loan Slavici. 9.50 De vorbă cu gospodi­nele. 10. 95 Curs de limba engleză — lecţia a 20-a. 10.35 Reportaj­­ „Peste ani“. 10.50 An­cheta TV. 11.30 Emisiu­ne de divertisment. 12.15 In slujba sănătă­ţii — emisiune de edu­caţie sanitară. 12.30 Telejurnal. 16.30 Emi­siune în limba germa­nă. 18.15 Ritm, tinere­ţe, dans. 19.05 Publici­tate. 19.15 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Ţara întreagă în întrecere. 20.15 Tele-en­­ciclopedia. 20.55 Film serial­­ „Schulmeister“. Episodul al III-lea „Schulmeister împotri­va lui­­ Schulmeister“. 21.50 „Zîmbiţi... vă rog“.­­ Emisiune de di­vertisment cu Dem Ră­­dulescu, Mihaela Mihai, Ştefan Tapalagă, Ovid Teodorescu, Puiu Căli­­nescu, Victor Vlase, Ma­ria Mitrache şi Sergiu Cioiu. 22.40 Telejurnal. 22.50 Box — finalele campionatelor indivi­duale de seniori ale Ro­mâniei, înregistrare de la patinoarul „23 Au­gust“. Este binecunoscut faptul că Sanatoriul din Tulgheş, asigură condiţii optime pen­tru însănătoşirea ce­lor bolnavi. Prin gri­ja permanentă a par­tidului nostru, cei so­siţi aici beneficiază nu numai de o exce­lentă îngrijire medi­cală, ci le sunt asigu­rate cele mai bune condiţii pentru însu­şirea unei meserii. Tinerii din fotografia noastră au sărbătorit deunăzi un eveniment deosebit. De-a lungul celor trei ani de tra­tament ei au putut urma şi cursurile şco­lii speciale de croito­rie de pe lingă Sana­toriul din Tulgheş. Prima promoţie de absolvenţi ai Şcolii de croitorie şi-au luat „zborul“ zilele trecu­te, îndreptîndu-şi pa­şii spre noul loc de muncă. C­inema SIMBATA, 24 IUNIE MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Tran­silvania“ I Poveste sîngeroasă, film iugoslav. Cinematograful „Harghita“ i Sacco şi Van­­zetti, film italo-francez. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Homorod“ i Felix şi Otilia, seriile I-II, film românesc. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa“ ! Pentru că se iubesc, film românesc. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman“ ! Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte, film românesc. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul“ i Eliberarea, seriile I—II, film sovietic. BORSEC — Cinematograful „Borsec“ ! Fraţii Saroian, film sovietic. Cinematograful „Izvorul“ : Fuga, seriile I-II, film sovietic. BALAN — Cinematograful „Minerul“ . Boxerul, film polonez BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul“­­ . Steaua sudului, film franco-englez. GĂLAUŢAŞ — Cinematograful „Bradul“­­ De­colarea, film românesc. NOTE Din nou, zilele trecute, apele limpezi ale Mureşului s-au înnegrit, în zona Gălăuţaş — Topliţa, de un strat de păcură neagră şi un­suroasă, ale cărei urme se mai pot vedea şi acum. Pornind „pe firul apei“ nu ne-a fost greu să descoperim „izvorul“ acesta de poluare a apei în incinta C.P.L. Gălăuţaş, întrebaţi, de unde această „abundenţă“ de păcură, care s-a revărsat timp de cîteva zile în apele Mureşului, tovarăşii de la C.P.L. ne-au răspuns senin că a fost „o nimica toa­tă“, care se scurge de undeva de sub pămînt! De unde se vede că subsolul Combinatului din Gălăuţaş ascunde miraculoase bogăţii petroli­fere, gata prelucrate ! Descoperiţi misterioasa „erupţie“! Cît despre acea „nimica toată“ se poate vedea şi acum, după mai bine de o săptămînă de la misterioasa „erupţie“ că iarba, răchitele, pietrele şi tot ceea ce se găseşte pe ambele maluri ale Mureşului, au rămas negre pe o porţiune de cîţiva kilometri. Astfel stînd lucrurile, şi mai ales că nu e prima oară cînd se întîmplă astfel de „e­­rupţii“, invităm organele competente să „des­copere“ taina acestor scurgeri necunoscute şi să le spună tovarăşilor de la C.P.L. că aceas­ta se numeşte POLUARE, iar cei ce se fac vinovaţi sunt aspru pedepsiţi de legile ţării ! I. ILISAN ANUL V. nr. 1346 De vorbă cu cititorii DORU ŢĂRAN — Odorheiu Secuiesc Nu-i o noutate fap­tul că ziarul Sportul nu prea se găseşte în chioşcurile din Odorhe­iu Secuiesc. Din păca­te necazul dumneavoas­tră nu-i prea mare, în­­trucît se poate rezolva uşor. Competiţiile spor­tive de mare amploare, inclusiv cele fotbalisti­ce, sînt cuprinse şi în paginile ziarului nostru. Aşa că vă rămîne să... studiaţi această posibi­litate. Vă va ajuta cu siguranţă. Un grup de cetăţeni — Tulgheş Faptele relatate de dumneavoastră sînt de-a dreptul condam­nabile. Cu atît mai mult cu cît cel în cauză are grija să re­pete periodic beţiile, prilej de a-şi jigni con­cetăţenii. Nu înţelegem de ce organele locale nu au luat măsurile cuvenite pentru găsirea locului potrivit unui astfel de „element“. Noi am trimis scrisoa­rea dumneavoastră con­siliului popular comu­nal şi sperăm că se va proceda în aşa fel în­cît cei certaţi cu regu­lile de comportare să fie supuşi rigorilor le­gii. GH. VÎLCAN şi GH. TINCA — Hurdugaş Ne bucură faptul că doriţi să întreţineţi o strînsă legătură cu re­dacţia ziarului nostru. De fapt exemplu pildui­tor în acest sens este chiar prima scrisoare care ne-a adus şi careul „Din pădure auzite“. O condiţie a apariţiei în paginile ziarului nos­tru este şi trimiterea careului necompletat, realizat în tuş pe o hîrtie albă. De aceea pe viitor vă rugăm să ţineţi cont de această cerinţă. De astă­ dată am reţinut careul res­pectiv pentru publicare, ocupîndu-ne noi de rea­lizarea lui în tuş. Este bine să abordaţi o te­matică din domeniul in care lucraţi, dar ar fi şi mai bine dacă v-aţi extinde sfera preocupă­rilor şi în alte domenii. Pe viitor aşteptăm atît de la dv. cît şi de la alţi muncitori de la gura de exploatare Hurdugaş veşti care să consemneze noi succese. GH­EORGHE ţepeş — Tulgheş Mulţumirile dumnea­voastră şi ale spectato­rilor din Tulgheş pen­tru arbitrajul prestat de brigada de arbitri la partida de fotbal, Sănătatea Tulgheş — Rapid Ciceu din 04. iunie 1972, le-am co­municat C.J.E.F.S. Har­ghita pentru a le trans­mite arbitrilor respec­tivi. Vă mulţumim şi vă rugăm să ne­ mai scrieţi despre activita­tea sportivă a tulghe­­şenilor. Rubrică realizată de GN­. CHIPER

Next