Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)

1972-05-14 / nr. 1311

Anul V or 1311 DUMINICA 14 mai 1972 ICIAȘTEPTIND ÎNDREPTAREA GENERALĂ A STĂRII TIMPULUI, NE VOM TREZI IN PLINĂ VARĂ EFECTUIND LUCRĂRILE AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ! Examinînd felul în care se desfășoară prin­cipalele lucrări agricole de primăvară, în pe­rioada pe care o par­curgem, se constată că, din cauza ploilor frec­vente căzute în ultima vreme aceste lucrări se desfăşoară anevoios a­­vansul câştigat în bătă­lia recoltei, datorită sosirii mai grabnice a primăverii în acest an, micşorîndu-se pe zi ce trece. Pe ogoarele jude­ţului, aşa după cum reiese şi din ultimele date statistice furnizate de Direcţia generală a­­gricolă judeţeană, se lucrează, în cel mai fericit caz, doar cu jumătăţi de măsură, în unele unităţi cooperato­rii şi mecanizatorii străduindu-se să utili­zeze „ferestrele“ bune pentru lucru în vederea încheierii plantării car­tofilor pe ultimele su­prafeţe, întreţinerii cul­turilor de primăvară şi de toamnă. , Spunem în cel mai fericit caz, deoarece, în cursul săptămînii pe care o încheiem, pe o­­goarele judeţului, nu o dată am avut ocazia de a constata că nu puţine sunt la număr acele cooperative care în loc să dea dovadă de operativitate în uti­lizarea raţională şi ur­gentă a fiecărei clipe propice susţinerii lucră­rilor agricole de sezon, continuă să se mulţu­mească aşteptînd în­dreptarea generală a stării timpului. Aşa se explică că în momentul de faţă prima praşilă a sfeclei de za­hăr şi a cartofului au fost efectuate abia în­­t­r-un procent de 55,1, respectiv 23 la sută, ca să nu mai amintim faptul că aceeaşi lu­crare la cultura porum­bului s-a efectuat doar în proporţie de 2,2 la sută, faptul că la însămînţarea suplimen­tară a sfeclei de zahăr ne-am oprit la un procent de 21,2 la sută, că în prezent peste 200 hectare nu sunt încă plantate cu legume etc. Din aceste cifre i­­lustrînd stadiul nemul­ţumitor în care se află lucrările agricole de primăvară, în majo­ritatea cooperativelor a­­gricole de producţie, rezultă clar necesitatea luării unor măsuri spe­ciale, concentrîndu-se toate forţele existente, utilizîndu-se raţional şi eficient fiecare ceas bun de lucru. I. ARADEANU Stadiul actual al lucrărilor agricole de primăvară nu este în măsură să mulţu­mească. CIRCA 100 HECTARE SE CER INC­A PLANTATE CU CARTOFI. ÎNSA­­MINŢARILE SUPLIMENTARE LA CUL­TURA SFECLEI DE ZAHAR AU FOST EFECTUATE DOAR ÎN PROPORŢIE DE 21,2 LA SUTA. PESTE 200 HECTARE DE LEGUME AŞTEAPTĂ SA FIE ÎNSA­­MANTATE ! PRIMA PRAŞILA A SFE­CLEI DE ZAHĂR A FOST EXECUTATĂ IN PROPORŢIE DE 55,1 LA SUTĂ, IAR A CARTOFULUI ŞI A PORUMBU­LUI IN PROCENT DE 23, RESPECTIV 2,2 la sută. Consiliile de conducere ale cooperati­velor agricole de producţie, consiliile populare comunale, comitetele comunale de partid sînt chemate să combată cu tărie tendinţa de a aştepta îndreptarea generală a stării timpului şi să ia măsuri hotărîte şi eficiente pentru utilizarea fie­cărei „ferestre“ bune pentru lucru, în fo­losul recoltei acestui an ! Azi, se desfăşoară în cadrul Casei orăşeneşti de cultură din Topliţa un interesant concurs „Cine ştie, cîştigă“, inti­tulat „Veniţi cu noi, ne cheamă ţara“, avînd ca temă munca avîntată a tinerei generaţii pe şantierele patriei so­cialiste. Tot astăzi la Căminul cultural din Zencani va avea loc expunerea „Agricultura socialistă pe noi coor­donate calitative“, pre­zentată de inginer Pe­tru Gabroveanu, de la C.A.P. Topliţa. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de transport, Autobaza din Topliţa a deschis un nou traseu de cursă lungă pentru călători, pe itinerariul Topliţa — Iaşi şi retur. Plecarea din Topliţa are loc zilnic la orele 8 dimineaţa cu sosirea la Iaşi la orele 18,00, iar din Iaşi plecarea este la 6,30 cu sosire la Topliţa la 14,30. Astăzi, la orele 9 di­mineaţa la baza spor­tivă a Şcolii generale nr. 7 din Topliţa, în or­ganizarea Consiliului orăşenesc al Organiza­ţiei Pionierilor, începe faza de zonă a tetra­­tlonului atletic şcolar. Participă echipele re­prezentative —­ bă­ieţi şi fete — cîştigătoa­­re pe centrele Borsec, Sărmaş şi Topliţa. Ieri, la Muzeul oră­­şenesc d­in Cristuru Se­cuiesc, s-a desfăşurat un interesant schimb de experienţă pe tema or­ganizării muzeelor să­teşti şi şcolare. Au par­ticipat specialişti şi cadre didactice din lo­calităţile situate in a­­propierea Cristurului, cărora li s-au expus principii de organizare şi tehnică muzeală. Astăzi, la orele 20, la Casa de cultură din Miercurea-Ciuc, va a­­vea loc un spectacol folcloric în cadrul că­ruia publicului i se vor prezenta noile numere muzicale, coregrafice, de divertisment, asimila­te recent în programul formaţiilor acestui aşe­­zămînt. Aseară, la Casa de cultură din Borsec, a avut loc o manifestare literară dedicată per­sonalităţii şi operei lui Ion Minulescu. După o scurtă evocare, a urmat un montaj de versuri, apreciate foarte cald de spectatori. Ieri, pe gheaţa pati­noarului artificial aco­perit din Miercurea- Ciuc, s-a desfăşurat in­­tilnirea de hochei pe gheaţă, în cadrul bara­jului pentru promova­rea în divizia A, între formaţiile Timara O­­dorheiu Secuiesc şi Li­ceul cu program special din Miercurea-Ciuc. Victoria a revenit odor­­heienilor cu scorul de 4—1 (3—1, 0—0, 1—0). TIMPUL PROBABIL Vremea instabilă cu cerul variabil, temporar noros. Vint slab din vest. Tem­peraturile minime vor fi cuprinse între 5 și 7 grade, iar ma­ximele între 14 și 17 grade. în pag. a 3-a Avancronică la meciul de fotbal România — Ungaria ll■l■l■l■l■l■l■l■ll FINAL ÎN MAREA EPOPEE DE LA PORŢILE DE FIER Natura a făcut ca locul în care Dunărea descrie cel mai specta­culos meandru al său să creeze la Turnu-Se­­verin şi în împrejuri­mile sale o zonă deose­bit de atrăgătoare. Te­rasa de la cotul Dună­rii, nu mai înaltă de 70 de metri, este încon­jurată de masivii munţi calcaroşi ai Vîrciorovei, la poalele cărora apele bătrinului fluviu, într-o teribilă încleştare cu Carpaţii şi Balcanii, îi biruie şi-şi continuă peregrinarea spre Mare. Istoria a vrut să transforme această zo­nă într-una din cele mai bogate în eveni­mente. Stau mărturie ruinele podului întins peste fluviu de celebrul A­pollodor din Damasc, castrul Drobeta şi ter­mele romane construite aici după ce împăratul Traian a învins cu co­hortele sale vitezele ce­te de oşteni ale lui De­­cebal, urmele păstrate şi azi ale Cetăţii Seve­­rinului, stavilă de ne­clintit în calea cotropi­torilor în secolele XIII şi XIV pentru apărarea gliei străbune, nume­roasele file de glorie şi eroism înscrise de lo­cuitorii acestor melea­guri in istoria ultimu­lui veac şi jumătate a clasei muncitoare şi a poporului român. Cro­nicarii de ieri şi de azi, au consemnat în aceste locuri numeroase mo­mente cu largi rezo­nanţe în istoria întregii ţări. 1821 — Tudor din Vladimír, porneşte de aici din uriaşul amfi­teatru al Mehedinţilor, lupta sa pentru drep­turi sociale şi naţiona­le ; sfirşitul secolului al XIX-lea la Tr. Severin ia fiinţă una din pri­mele asociaţii muncito­reşti care cuprinde in special pe lucrăto­rii Şantierului na­val : anul 1908 — aici îşi începe activi­tatea cercul „România muncitoare“; 1919 — se declanşează o grevă de proporţii la care participă muncitorii de la Şantierul naval şi Atelierele C.F.R.; 1926 aduce oraşului primele organizaţii mai largi cu caracter democratic, în­tre care Blocul Munci­tor­esc-Ţărănesc. In anii grei ai ilegalităţii co­muniştii se adunau în luminişurile pădurii Crihala făcînd legămînt de luptă pentru reali­zarea idealurilor popo­rului . 1944 — Bătălii înverşunate, pe apă şi pe uscat, împotriva co­tropitorilor fascişti, că­rora populaţia înarma­tă, cot la cot cu vitejii noştri ostaşi, le dau lo­vituri zdrobitoare. Sînt numai cîteva file d­in tomurile care s-au scris despre istoria pe cit de îndelungată a acestei localităţi, pe atît de bogată în evenimente. ... Au trecut 1850 de ani de cînd este atesta­tă documentar, existen­ta cetăţii Drobeta. Ce­tatea de odinioară, a renăscut şi s-a trans­format din temelii in anii construcţiei socia­liste. Natura făcuse din acest ţinut, un loc pe cit de sălbatic, pe atît de pitoresc. Tot natura, de astă dată strunită de priceperea şi hărni­cia omului, a făcut ca uriaşa putere a Danu­­biului, care despicase în urmă cu milenii doi munţi falnici pentru a-şi face drum spre cîmpie, să fie transfor­mată intr-un îmbelşu­gat izvor de lumină, a­­ducînd fostei cetăţi a Severinului renumele de citadelă de rang eu­ropean a energiei elec­trice. Vorbind astăzi, des­pre Turnu-Severin nu se poate să nu te re­feri mai intil la marea uzină energetică de un­de pornesc anual pe re­ţelele de înaltă tensiu­ne ale ţării noastre şi ale Iugoslaviei socialis­te — în colaborare cu care a fost construită Costică TIMIȘ (Continuare în pag. a 3-a) DROBETA de odinioară -citadela energetică de azi PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN înfăptuiri ale constructorilor de drumuri Colectivul Secţiei de drumuri şi poduri din Gheorgheni a obţinut rezultate frumoase la construcţia şoselei na­ţionale dintre Gheor­gheni şi Praid. Faţă de sectorul planificat pen­tru asfaltare în aceas­tă perioadă, lucrătorii secţiei amintite, prin eforturile depuse zi de zi, prin introducerea a­­cordului global şi prin­­tr-o bună organizare şi folosire a timpului fa­vorabil au depăşit dis­tanţa de asfaltare cu 1.000 de m. Concomitent cu asfal­tarea, lucrătorii de la secţia de drumuri şi poduri au efectuat şi lucrări de întreţinere şi reparare, pe porţiunea Gheorgheni — Lacu Ro­şu, construind, printre altele, 80 de m. liniari de ziduri protectoare. O contribuţie deose­bită la obţinerea aces­tor succese au adus Si­­mion Grosu, Nicolae Molnár, Gavril Husar şi alţii. Béla THOMAN, corespondent In pagina a 4-a COMUNICAT CU PRIVIRE LA VIZITA OFICIALA DE PRIETENIE A DELEGATIEI DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII DEMO­CRATE GERMANE ÎN REPUBLICA SOCIA­LISTA ROMANIA HOTARIRE privind sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Frontu­lui Unităţii Socialiste au adop­tat recent Hotărîrea cu privire la acţiunile ce se vor organiza în întimpinarea aniversării a 25 de ani de la proclamarea Re­publicii Populare Române — victorie de seamă a poporului nostru în lupta pentru liberta­te, democraţie şi progres social. Act de însemnătate istorică în viaţa ţării, ideal pentru care au militat forţele cele mai îna­intate ale societăţii, în frunte cu Partidul Comunist Român, abolirea monarhiei şi trecerea întregii puteri de stat în mîi­­nile clasei muncitoare, în alian­ţă cu ţărănimea şi cu celelalte categorii de oameni ai muncii, au marcat o etapă superioară în dezvoltarea statului român, în desfăşurarea revoluţiei popu­lare, instaurarea celei mai de­mocratice forme de guvernă­­mînt din istoria naţiunii noas­tre, trecerea la înfăptuirea re­voluţiei socialiste. In cei 25 de ani care au tre­cut de la proclamarea Repu­blicii, socialismul a învins defi­nitiv în România, deschizînd o epocă de progres rapid în viaţa poporului, situînd Româ­nia în rîndul naţiunilor cu cea mai dinamică dezvoltare, pe un loc demn între popoarele lumii. In aceşti ani, au cunoscut un puternic avînt forţele de pro­ducţie ale ţării, ştiinţa, tehnica, învăţămintul şi cultura, s-au schimbat fundamental condiţiile de viaţă ale poporului, oamenii muncii au devenit cu adevărat stăpîni în ţara lor, participînd tot mai activ la conducerea acesteia, la adoptarea şi înfăp­tuirea hotărîrilor şi măsurilor care privesc viitorul ei. Realiză­rile dobîndite demonstrează în chip elocvent înaltul rol con­structiv al statului socialist ca­re, sub conducerea clarvăzătoa­re a Partidului Comunist Ro­mân, a mobilizat talentul şi e­­nergia oamenilor muncii, capa­cităţile lor creatoare în vederea ridicării economice, sociale şi spirituale a patriei. Oamenii muncii din ţara noastră — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — întîmpină sărbătoarea Repu­blicii în condiţiile avintului creator şi muncii însufleţite pentru înfăptuirea măreţelor obiective ale programului făuri­rii societăţii socialiste multila­teral dezvoltate, elaborat de Congresul al X-lea al partidului şi ale programului adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din no­iembrie 1971 privind dezvoltarea conştiinţei socialiste şi aşezarea relaţiilor sociale pe principiile eticii şi echităţii socialiste, în întimpinarea celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii, organele şi organi­zaţiile de partid, de masă şi obşteşti, toate organismele şi instituţiile reunite în cadrul Frontului Unităţii Socialiste, vor desfăşura o susţinută mun­că politico-educativă în vederea mobilizării oamenilor muncii de la oraşe şi sate la înfăptuirea sarcinilor economice, social-cul­­turale pe acest an şi buna pregătire a condiţiilor în vede­rea realizării planului pe 1973, a punerii tot mai depline în valoare a energiilor şi marilor capacităţi creatoare de care dispune poporul nostru pentru continua dezvoltare şi moderni­zare a producţiei şi a tehnicii de producţie, pentru ridicarea parametrilor tehnico-economici şi calitativi ai produselor, pen­tru sporirea eficienţei întregii activităţi economice. Organiza­ţiile de partid, sindicale şi de U.T.C. — din unităţile indus­triale şi de construcţii — vor acorda o­ atenţie deosebită fo­losirii raţionale a capacităţilor de producţie, a materiilor pri­me şi materialelor, a timpului de lucru, reducerii cheltuielilor de producţie şi ridicării produc­tivităţii muncii, punerii în func­ţiune la termen şi la parametrii proiectaţi a noilor obiective de investiţii, iar în unităţile socia­liste din agricultură, executării la timp şi la un nivel calitativ corespunzător a lucrărilor agri­cole, înfăptuirii prevederilor programelor naţionale de îmbu­nătăţiri funciare şi dezvoltare a zootehniei, întreaga activitate politico-e­ducativă care va avea loc în această perioadă, se va desfăşu­ra sub semnul pregătirii Confe­rinţei Naţionale a P.C.R. şi în­făptuirii hotărîrilor sale. La casele de cultură, cluburi cămine culturale, în întreprin­deri, instituţii, şcoli şi facultăţi, organizaţiile din componenţa Frontului Unităţii Socialiste, sub conducerea organelor de partid vor organiza în lunile noiem­brie şi decembrie a.c. mani­festări cultural-educative şi ar­tistice într-o mare diversitate de forme — expuneri, simpo­zioane, întîlniri cu activişti de partid şi de stat, expoziţii de cărţi, gale de filme, spectacole şi concerte — prin care să se prezinte realizările dobîndite de poporul român, sub conducere­­partidului, în dezvoltarea ec­nomiei, învăţămîntului, ştirn şi culturii, prestigiul de c£ se bucură România pe pit internaţional, precum şi perspec­tivele pe care le deschide tu­turor oamenilor muncii înfăp­tuirea programului de făurire a societăţii socialiste multila­teral dezvoltate in patria noas­tră. întreaga activitate educativă va urmări cultivarea în rîndul maselor de oameni ai muncii a dragostei faţă de patrie, de par­tid şi popor, a internaţionalis­mului socialist, a prieteniei frăţeşti dintre oamenii muncii români şi cei aparţinînd na­ţionalităţilor conlocuitoare, a­plicarea consecventă a progra­mului de educaţie comunistă, adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. Uniunile de creaţie vor sti­mula creatorii — potrivit pla­nurilor lor de activitate — la realizarea unor lucrări litera­re, de artă plastică, muzicale şi cinematografice, care, prin conţinutul şi valoarea lor artis­tică, să reflecte semnificaţia is­torică pentru destinele poporu­lui român a actului revoluţionar din decembrie 1947 şi profunde­le transformări petrecute în viaţa economică şi social-cul­­turală a ţării în cei 25 de ani de la proclamarea Republicii. In luna decembrie 1972 se va organiza „Decada dramaturgiei originale româneşti“, cu care prilej se vor pregăti şi prezenta spectacole cu cele mai repre­zentative piese şi lucrări mu­zicale din creaţia originală con­temporană românească. De a­­semenea, în luna decembrie, va avea loc vernisajul salonului (Continuare in pag. a 6-a) Şedinţa de lucru a Biroului Comisiei Centrale de partid şi de stat pentru elaborarea prognozelor de dezvoltare economico-socială a României Sîmbătă la amiază a avut loc sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, şedinţa de lucru a Biroului Comisiei Centrale de partid şi de stat pentru elaborarea prognozelor de dezvoltare economico-socială a României. Au luat parte secretari ai Comitetului Central al P.C.R., preşedinţi ai comisiilor de prognoză pe ramură, cadre de con­ducere din economie şi aparatul de stat. In cadrul şedinţei s-a făcut o trecere în revistă a stadiului elaborării prognozelor economico-sociale şi s-a­u stabilit direcţiile şi orientările principale pentru adîncirea studiilor care să stea la baza acestei acţiuni de importanţă naţională deosebită. Aspect general al mașinilor de filist cu inele de la Filatura de bumbac din Odorheiu Secuiesc V I wr A I V saptaminala Calendarul săptămînii pe care o încheiem, în­scrie în filele sale obiș­nuitele preocupări ale poporului nostru, ale partidului și statului, îndreptate spre edifica­rea României, spre des­tindere în Europa, în întreaga lume. Săptămîna trecută a debutat cu un eveni­ment cu adînci şi mul­tiple semnificaţii în viaţa ştiinţifică şi cul­turală a ţării. Luni, în preziua sărbătoririi a nouă decenii şi jumăta­te de la proclamarea independenţei de stat a României, la Bucureşti, în prezenţa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, s-a­ deschis Muzeul de Istorie al Republicii Socialiste România. In ziua următoare, în întreaga ţară au a­­vut loc depuneri de co­roane şi jerbe de flori la monumente şi cimi­tire ale celor care şi-au vărsat sîngele pentru glia străbună. In jude­ţul nostru, festivităţile s-au desfăşurat în pre­zenţa tovarăşului Lu­dovic Fazekas, prim­­secretar al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R., a celorlalţi membri ai Biroului şi Comitetului executiv al Consiliului popular ju­deţean. Pe agenda de lucru a Comitetului Executiv al P.C.R., s-a înscris, marţea trecută, dezba­terea programului de măsuri privind dezvol­tarea schimburilor co­merciale şi cooperării economice şi tehnico­ştiinţifice a României cu ţările din Africa, program care materia­lizează rezultatele vizi­tei efectuate de tovară­şul Nicolae Ceauşescu în cele opt ţări africa­ne. Printre altele, s-a adoptat Hotărîrea pri­vind sărbătorirea unui sfert de veac de la proclamarea Republi­cii Socialiste România, în întimpinarea căreia, întreaga noastră naţiu­ne este chemată să-şi amplifice eforturile pentru îndeplinirea ho­tărârilor Congresului al X-lea al partidului. Biroul Comitetului ju­deţean Harghita al P.C.R., preocupat de impulsionarea îndepli­nirii ritmice şi la toţi indicatorii a planului de producţie în indus­trie, construcţii, înche­ierea grabnică a însă­­mînţărilor şi întreţine­rea culturilor, mai ales în condiţiile de ploaie abundentă, care a fa­vorizat creşterea buru­ienilor, a analizat, cu responsabilitate, situa­ţia existentă şi a stabi­lit măsuri eficiente, care, după cum confir­mă faptele, se aplică în practică cu hotărîre, pe întreg cuprinsul ju­deţului. La sfirşitul săptămî­­raii trecute, capitala Ro­mâniei socialiste, a fost gazdă ospitalieră, dele­gaţiei de partid şi gu­vernamentale a R.D. Germane, condusă de tovarăşii Erich Ho­­necker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G. şi Willi Stoph, membru al Bi- Dumitru GATA (Continuare în pag. a 3-a)

Next