Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)
1972-05-16 / nr. 1312
Anul V or. 1312 MARTI 16 mai 1972 în Ciucul de Jos OPTIMISM NEINDREPTATIT DE REZULTATELE CONCRETE După cum era de aşteptat, cooperatorii caută să profite din plin de răgazul oferit de timpul prielnic. Pe ogoarele cooperativelor din Ciucul de Jos, aceștia încearcă să recupereze rămînerile în urmă datorate ploilor de primăvară, dar nu numai lor. Serioasele restanţe în ce priveşte întreţinerea culturilor, lucrare care se află la ordinea zilei, sunt cauzate într-o măsură apreciabilă şi de o serie de factori subiectivi, ce puteau fi cu uşurinţă înlăturaţi de către conducerile unităţilor agricole. Astfel, la C.A.P. Jigodin, cooperativă agricolă situată în imediata vecinătate a oraşului reşedinţă de judeţ, pînă ieri, 15 mai, au fost prăşite doar 15 ha cu cartofi — din 65 — iar din cele 10 ha semănate cu sfeclă de zahăr, doar 4 au cunoscut praşila întîi. — De ce atit de puţin ? — Pentru că nu avem suficiente braţe de muncă, ne explică Gabî Elisabeta, contabila Şefă a cooperativei. Şi, în afară de aceasta, ploile din ultima vreme au determinat o stagnare a lucrărilor. Cele care urmează, îndeosebi ierbicidarea, le vom termina în cel mai scurt timp. Pînă în prezent au fost tratate 10 ha cu prometrină. In legătură cu procurarea prometrinei, remarcăm , un fapt în cursul anului trecut, această valoroasă substanţă a fost repartizată în cantităţi suficiente pentru toate unităţile agricole din raza judeţului. Marea majoritate, însă, nu au ridicat-o, preferind vechile metode. Cooperativele care „s-au încumetat“ s-o folosească, s-au convins de eficienţa foarte bună şi de rezultatele acesteia, fapt care a determinat, în anul acesta, toate unităţile să solicite prometrina în cantităţi sporite. Cererile acestora, n-au putut fi, evident, satisfăcute în totalitate. Lucrul cel mai curios, însă, este nemulţumirea factorilor de conducere din diversele unităţi că sunt „nevoiţi să lucreze tot cu vechile metode“. Dar cine le-a preferat, oare ? Revenind la stadiul lucrărilor de întreţinere, din nou trebuie să repetăm că nu sînt folosite integral toate orele bune de lucru. Numai aşa se face că, la C.A.P. Sîncrăieni, de pildă, din 170 de hectare plantate cu cartofi, n-au fost prăşite decît 34. Mai rău stau lucrurile la sfecla de zahăr, cultură la care au mai rămas 5 hectare nesemănate, acestea din urmă revenind suplimentărilor cerute de producţia de zahăr. Nici în ce priveşte întreţinerea acesteia, lucrurile nu stau mai strălucit, din 50 de hectare au fost prăşite doar 12 , şi acestea după estimările foarte... „optimiste“ a Ie inginerului şef, Darvas Emeric. Acelaşi optimism şi în privinţa ierbicidărilor. Noi nu dorim să destrămăm această atmosferă optimistă, dar aşteptăm rezultate concrete. Cea mai însemnată manifestare artistică din judeţul nostru Imens carusel de melodii, dansuri şi flori, „Primăvara harghiteana“, de cinci ani, atrage, în ultima decadă a lunii mai, ca un magnet de neobişnuite proporţii, ceea ce este „aur curat d in mişcarea noastră artistică. De la an la an prestigiul manifestării s-a situat la o cotă superioară. Sunt martori ai acestei afirmatii miile de amatori, care, statornici In pasiunea lor, au sosit, de fiece dată, Ia sărbătoare cu un buchet, mereu mai frumos, de jocuri și clntece populare. Anul 1972 este pentru manifestarea amintită un mic jubileu: ea Împlineşte o jumătate de deceniu. S-a folosit pentru a defini faptul, un loc comun al limbii uzuale: tradiţie. S-ar părea că numai o Îndelungată şlefuire prin ani poate conferi atributul, dar in tara noastră in dezvoltare fără precedent, pe toate planurile — material şi spiritual, timpul nu mai vorbeşte Înaintea oamenilor. Acumulările noastre sunt rapide şi definitive şi in cultură. Şi, in acest sens, determinantul „tradiţie" poate sta alături de semnificaţiile sărbătorii artistice pe care o aşteptăm cu nerăbdare. Căci, sub semnul artei, „Primăvara harghiteană" ne înfrăţeşte şi mai mult. Cum se pregătesc formaţiile pentru a ieşi la rampă? — a fost sensul interviului solicitat tovarăşului Salló Ştefan, directorul Centrului jude- Convorbire consemnată de Val GHEORGHIU (Continuare în pag. a 3-a) Zi cu soare după o săptămînă petrecută, cu umbrela veşnic deschisă ca un cer mic şi negru deasupra capetelor. Unde te întorceai, discuţii despre fotbal. Tot ce sufla, sufla despre „meciul anului“ care s-a dovedit, pînă la fine, numai o repetiţie generală pentru o premieră belgrădeană. Pentru meciul ăsta activităţile de duminică s-au cam suspendat. Până şi „Festivalul narciselor“ de la Ocland s-a ţinut cu o săptămînă mai înainte faţă de pian. Ceva-ceva însă tot am găsit pentru dumneavoastră. La Vlăhița, „focul continuu“ al Uzinei de fier a duduit ca întotdeauna. La Sinsimion, „Amiltemnul“ a lucrat cu câteva secţii. Pentru muncitori, zi fructuoasă încheiată cu rezultate frumoase, încă o dovadă a hărniciei acestor colective. Cooperatorii din Crăciunel şi Praid au aniversat 20 şi, respectiv, 10 ani, de la înfiinţarea cooperativelor agricole în localitate. Sărbătoreşte împodobite, satele s-au arătat, în lumina de adevărat mai, gazde primitoare pentru oaspeţii poftiţi din alte părţi la festivităţi. S-au rostit calde cuvîntări, cu fraze pornite din inimă, care au arătat frumoasele rezultate obţinute în aceşti doi ani de muncă „încordată şi neîntrerupte succese. „Cu ce am pornit", „ce avem astăzi11, „ce vom obţine“ au fost temele predilecte alecelor ce au vorbit, au fost gîndurile, mărturisite sau nu, ale celorlalţi. Clteva pluguri, ciţiva cai, o imensă obidă a trecutului în suflet şi o fierbinte nădejde în viitor, atunci, la Început. Staţii de mecanizare cu zeci de tractoare, agricultură pe baze moderne ştiinţifice, specialişti, sate înfloritoare cu nenumărate case noi, în care aparatele tehnice abun ■ •*»•*•|**.« flfllMMI Iliim UMMNN8CIKIHIIH M|||||||||pri||| HiBlilIIHIlHlIHiHHIM—MMUM—IIIHIMIM—IIH dă — azi. Intre aceste momente un drum în permanentă ascensiune. Un drum cu un și mai măreţ, urcuș — în viitor. In cintece și dansuri, în montaje literar-muzicale, în cadrul programelor artistice care au Si urmat, cooperatorii au S! Gh. VALCESCU *!■ I■ I *........................ II (Continuare în pag. a 2*a) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI K V 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN La Gheorgheni Aniversarea naşterii lui Salamon Ernő In după-amiaza zilei de ieri, Gheorghenii au trăit un moment de înălţătoare emoţie prin cinstirea — în cadrul unei ample festivităţi — a memoriei lui Salamon Ernő, poet progresist, luptător înflăcărat pentru idealurile comuniste, pentru frăţia strînsă dintre naţionalităţile conlocuitoare din ţara noastră, cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la naşterea lui. In sala de festivităţi a liceului din localitate erau prezenţi membri ai Comitetului orăşenesc de partid, ai con în pag. a 4-a *2■ ■r . SPORT O întrebare... pe adresa tovarăşului Carol Bîcsak, director al întreprinderii balneoclimaterice Băile Tuşnad. Luîndu-ne după firma cabanei Mădăraş, aceasta ar aparţine de dv. Dacă este aşa, fie-ne permis să vă întrebăm de ce Molnár György, responsabilul cabanei, înşeală vizitatorii fără pic de ruşine ? In mod sigur, nu cunoaşteţi acest lucru, dar realitatea dovedeşte că acest responsabil, îşi permite să vîndă mărfuri la preţuri stabilite de el. Spre pildă, duminică, 14 mai, a vîndut kilogramul de vin din coacăze cu 28 lei, în loc de 22 lei, cit scrie pe factură, iar felia de pline intermediară, cu un leu bucata . Conform legii, acest act este apreciat ca infracţiune. Am dori să vă aflăm, în legătură cu acest responsabil necinstit, opinia şi... măsurile. VIZITA TOVARĂŞULUI Nicolae Ceauşescu LA TURNU SEVERIN Secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a plecat, luni dimineaţa, la Turnu Severin, pentru a participa la inaugurarea oficială a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este însoţit de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, cu soţia, Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă românoiugoslavă de colaborare economică, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. La plecare, pe aeroportul Băneasa, se aflau tovarăşii Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Florian Dănălache, János Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec cu soţiile, Iosif Banc, Petre Blajovici, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Miu Dobrescu, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Păţan. # Erau prezenţi Bojidar Bukumbrici, consilier al Ambasadei R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, cu soţia, şi membri ai ambasadei. Pe aeroportul municipiului Craiova, în întîmpinare au venit primul secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., Constantin Băbălău, membrii Biroului Comitetului judeţean de partid, ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, activişti de partid şi de stat. Conducătorii de partid şi de stat se îmbarcă apoi în elicoptere, continuîndu-şi drumul spre Turnu Severin. * Turnu Severin, oraş cu glorioase tradiţii istorice, a sărbătorit luni, 15 mai, 1850 de ani de atestare documentară. O dată cu această importantă sărbătoare, colectivul uneia din importantele întreprinderi constructoare de maşini a ţării — Uzina de vagoane din localitat eContinuare în pag. a 6-a) Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET Cu prilejul aniversării a 1850 de ani de existență atestată documentar a municipiului Turnu Severin, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: ARTICOL UNIC. — începînd cu data prezentului decret, municipiul Turnu Severin va purta denumirea de municipiul Drobeta Turnu Severin. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu In cadrul prezentării pe larg de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a conţinutului noii etape în care a intrat ţara noastră — făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate — se arată că, în condiţiile concrete ale ţării noastre, repartizarea raţională, ştiinţifică a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării, pentru dezvoltarea armonioasă a tuturor judeţelor, constituie o parte importantă şi integrantă a acestei etape. Realizarea acestor sarcini se justifică prin scopurile politicii economice a partidului nostru, de a se lichida disproporţiile economice dintre diferitele zone ale ţării, apărute în decursul trecutelor orinduiri, de a se valorifica la maximum resursele naturale şi a se folosi eficient forţa de muncă. Cincinalul precedent s-a soldat cu realizări de seamă în acest sens. Şi în actualul cincinal procesul de ridicare social-economică a judeţelor mai puţin dezvoltate se continuă cu şi mai multă intensitate. In contextul acestor probleme, reţine atenţia şi ritmul mediu de creştere de la an la an a bugetului judeţului nostru, care, în ultimii 3 ani, a fost de peste 15 la sută. Ca urmare, bugetul judeţului pe acest an este cu 54 la sută mai mare decît bugetul anului 1968. Este evident că creşterea aceasta a permis finanţarea tot mai complexă şi mai eficientă a acţiunilor economice şi social-culturale. Bugetul judeţului a contribuit in mod substanţial la realizarea bazei tehnico-materiale a economiei locale. Fondurile de investiţii aprobate Consiliului popular judeţean au fost completate din bugetul local, în ultimii trei ani, cu peste 193 milioane lei, asigurînd, pe lingă o serie de obiective economice, şi finanţarea construcţiilor de locuinţe în toate localităţile judeţului nostru. Semnificativ este aportul bugetului local la realizarea procesului de urbanizare a localităţilor noastre, asigur Iván KANYARÓ, director adjunct , la Administraţia financiară a judeţului Harghita (Continuare în pag. a 2-a) H HnmnBHBni BUGETUL LOCAL, factor important în dezvoltarea economică şi socială a județului DECRET privind conferirea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I municipiului Drobeta Turnu Severin Dînd o înaltă apreciere istoriei străvechi a municipiului Drobeta Turnu Severin, contribuţiei aduse de locuitorii săi în decursul veacurilor la lupta întregului popor pentru libertate şi progres social, participării la acţiunile conduse de Partidul Comunist Român în anii ilegalităţii, la insurecţia armată şi la cucerirea puterii politice de către clasa muncitoare, precum şi pentru participarea activă la înfăptuirea politicii partidului şi statului de construire şi dezvoltare a societăţii socialiste în patria noastră, cu prilejul aniversării a 1850 de ani de existenţă atestată documentar, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: ARTICOL UNIC. — Se conferă Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I municipiului Drobeta Turnu Severin. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu DECRET privind conferirea „Ordinului Muncii“ clasa I Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin Pentru contribuţia deosebită adusă la industrializarea socialistă şi participarea activă a colectivului de oameni ai muncii de la Uzina de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin la opera de construire a socialismului în patria noastră, cu prilejul aniversării a 90 de ani de activitate neîntreruptă a uzinei, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: ARTICOL UNIC. — Se conferă „Ordinul Muncii“ clasa I Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu DECRET privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste“ Cu prilejul aniversării a 90 de ani de activitate neîntreruptă a Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: ARTICOL UNIC. — Pentru rezultatele remarcabile obţinute în muncă şi pentru contribuţia personală adusă la dezvoltarea Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin şi la realizarea an de an a sarcinilor de plan, se conferă titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ şi medalia de aur „Secera şi Ciocanul“ tovarăşilor : Dumitru M. Dumitrescu — lăcătuş mecanic, maistru la Uzina de vagoane; Gheorghe A. Zaharia — lăcătuş construcţii metalice. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu Faptul cotidian MULŢUMIRE De fiecare dată când citesc rindurile unei scrisori — venite de la un om pe care nu-l cunosc — simt un sentiment de emoţie. Pe adresa ziarului nostru vin zilnic multe scrisori; unele aduc la cunoştinţă realizări ale oamenilor muncii din diferite domenii de activitate, altele ne semnalează lipsuri, atitudini de delăsare, de lipsă de politeţe şi solicitudine etc. Printre acestea găsim insă şi scrisori de confesiune. Un om sau altul simte nevoia lăuntrică să se confeseze cuiva şi ne scrie nouă, nu atit pentru a ne aduce la cunoştinţă un fapt, o realizare, ci pentru a ne face părtaşi la mulţumirile, la glodurile lui. Intr-o zi a sosit la redacţie o scrisoare. Era semnată de Constantin Voiculescu, cu domiciliul In Călăraşi, pe str. Flacăra nr. 105, care ţi-Tr. BONDOR (Continuare în pag. a 2-a)