Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1352-1429)
1972-07-04 / nr. 1354
Pag. 2 1 ■ ■ Cel mai preţios capital Cu cele 31 de pavilioane ale sale, cu gospodăria anexă, cu parcul de maşini, cu uzină electrică proprie, cu şcoală de calificare in croitorie, Sanatoriul T.B.C. din Tulgheş, avînd o capacitate de 300 de locuri şi un personal administrativ de 290 de persoane, pare o adevărată citadelă a ştiinţei medicale, unde aparate şi oameni sunt angrenaţi în luptă cu unul dintre cei mai periculoşi duşmani ai organismului uman, barilul tuberculozei. In fiecare dimineaţă se întruneşte „statul major“ al medicilor, condus de dr. Pavel Şerban, directorul sanatoriului, stabilind care sunt obiectivele de cucerit în acea zi , sănătatea unor oameni. Iscusinţei medicale i se adaugă şi condiţii materiale foarte bune, aparatura modernă cu care a fost înzestrat sanatoriul in ultimii ani, precum şi condiţiile de viaţă ale internaţilor, contribuind astfel la mai grabnica lor vindecare. Cabinete de radiologie, de fiziotrapie, de stomatologie, cantină cu 700 de locuri, trei camere frigorifice pentru păstrarea alimentelor, seră de flori, sunt numai cîteva puncte din vastul inventar al sanatoriului. Deoarece unii bolnavi au nevoie de o îngrijire mai îndelungată, aici se desfăşoară o veritabilă activitate culturaleducativă. Există o sală de spectacole, dotată cu două aparate de proiecte, televizoare în fiecare pavilion, difuzoare conectate la staţia de radioficare a sanatoriului, şi o bibliotecă cu 16.000 de volume. Ţinînd cont de faptul că sănătatea unor internaţi, chiar după vindecarea totală nu le permite întoarcerea la vechile locuri de muncă, în cadrul sanatoriului funcţionează o şcoală de recalificare. Recent „şi-a luat zborul“, după trei ani de cursuri, prima promoţie de 37 de absolvenţi. Antrenaţi în fluxul de avînt creator care a luat naştere la chemarea partidului, medicii, personalul întregului sanatoriu şi-a intensificat activitatea, iar unul dintre obiectivele ce se vor realiza anul acesta este încălzirea centrală în toate pavilioanele, casa ce va duce atît la sporirea gradului de confort pentru bolnavi, cit şi la obţinerea unor noi succese în munca depusă de medici în redarea lor cît mai grabnică societăţii care are atîta nevoie de ei. rimau TULGHEŞUL la vîrsta trăirii plenare Viaţa nouă într-o străveche aşezare există în viaţa locurilor, ca şi în aceea a oamenilor, momente când izbucnesc energii generatoare de schimbări radicale, de muncă febrilă desfăşurată în scopul afirmării unei existenţe plenare. Acest lucru se poate spune despre comuna Tulgheş, străveche aşezare, trecătoare şi punct de vamă între Moldova şi Transilvania, una din punţile care au contribuit la păstrarea legăturii de-a lungul secolelor, între locuitorii acestor două provincii. In ultimii ani, în minunata vale străjuită de codri de brad şi dominată de statura impunătoare a Ceahlăului, s-au petrecut schimbări esenţiale care au schimbat configuraţia bătrînei comune. S-a născut între munţi un spaţiu de largă respiraţie, oamenii au construit o şosea asfaltată şi trotuare care străbat inima comunei, iar de-a lungul lor şi-au clădit case confortabile, cu ogrăzi îngrijite, mărturisind mîini harnice. De altfel, orice colţ al comunei, reflectă vrednicia celor peste şapte mii de locuitori ai săi, mîndri de renumele localităţii lor cu un aspect aproape urban prin existenţa unor întreprinderi industriale, a centrelor comerciale şi de prestări de servicii, precum şi printr-un cămin cultural cu arhitectură modernă. Nici nu mai pomenim de Sanatoriul T.B.C., care singur însumează 31 de pavilioane, un adevărat orăşel, modernizat în ultimii ani. Tulgheşul se află la hotarul dintre sat şi oraş. Cine vrea să asiste la o scenă simbolică, nu are decît să-i urmărească pe tulgheşeni în zorii zilei, cînd pleacă la muncă, unii indreptîndu-se spre terenurile agricole, iar alţii spre poarta fabricii de cherestea sau spre şantierul de prospecţiuni geologice. Toată ziua, şoseaua forfoteşte de maşini şi muncitori, ca într-un veritabil centru industrial. In aceste zile, oamenii par mai preocupaţi şi mai grăbiţi, pentru că Tulgheşul, s-a înscris şi el, pe coordonata împlinirii angajamentelor înainte de termen, în cinstea Conferinţei Naţionale a Partidului. Acolo unde viaţa brazilor se împleteşte cu a oamenilor Inima industrială a comunei Turghiş este fabrica de cherestea, care pulsează în aceste zile ritmul rapid al depăşirii cotelor planului cu şase luni înainte de termen. Spre ea se scurg pe drumurile forestiere, ca pe nişte artere, mii şi mii de metri cubi de „aur verde“, ce se transformă în hala gaterelor în cherestea dintre care o parte trece hotarele ţării. Muncitorii de aici ştiu asta, şi de aceea, una din preocupările de bază, este calitatea produselor. Ritmul de dezvoltare al fabricii în ultimii cinci ani este impresionant, capacitatea de producţie pe 1972 urcînd cu 161 la sută faţă de 1968, iar numărul muncitorilor a crescut cu peste 100. „Am reuşit aceasta, ne spune şeful sectorului exploatare, Szelner Juliu, şi datorită intensificării eforturilor echipelor de la gurile de exploatare forestieră. Ei sunt aceia care ne furnizează materia primă. Faţă de 1968, ne livrează cu 30.000 de metri cubi mai mult. Intre muncitorii de la gatere şi cei care doboară brazii este o legătură organică, o prietenie trainică, deşi unii nici nu se cunosc. Şi pentru că prietenul la nevoie se cunoaşte, în primăvara acestui an, cînd din cauza ploilor, drumurile forestiere audevenit impracticabile.. .ameninţînd planul de producţie al fabricii, muncitorii de la parchete au muncit zile şi nopţi ca materia primă să nu ne lipsească. Sînt oameni inimoşi acolo, comunişti ca „drujbistul“ Rege Ştefan, fasonatorul Sajgó Petru, încărcătorul Tamás Balázs. De altfel, toate echipele lucrează foarte bine, atît cele din parchete cit şi cele din fabrică,astfel, că pe primele cinci luni ale anului am reuşit o depăşire a producţiei globale cu 128,1 la sută, ceea ce constituie pentru colectivul nostru o mîndrie şi noi îndemnuri la muncă“. DIN OBIECTIVELE MAI IMPORTANTE REALIZATE IN COMUNA TULGHEŞ INTRE ANII 1968—1972 AMINTIM : — UN CĂMIN CULTURAL — PATRU UNITĂŢI COMERCIALE — O SALA DE AŞTEPTARE IN STAŢIA I . A. — 100 DE LOCUINŢE NOI — 200 METRI ŞOSEA ASFALTATA ŞI 3000 METRI TROTUARE AICI SE EXTRAGE „AURUL VERDE“. HARGHITEI Cîntecele Tulgheşului Fără îndoială că oamenii de pe Valea Bistricioarei şi-au înfrăţit munca cu jocul şi cinteau din ani care se pierd undeva în negura timpului, dovadă folclorul atît de bogat reprezentat. Prăvălind brazi sau aşternînd sub coasă pologul de iarbă, ei şi-au exprimat dragostea, durerea şi bucuria în minunate versuri şi melodii. Toate acestea, au căpătat o rezonanţă nouă, cînd, recent, le-am auzit răsunînd înmănunchiate pe scena noului cămin cultural, mîndria tulgheşenilor. Şi au de ce să se mîndrească de frumoasa clădire, pentru că în bunăparte este rodul a multor şi multor ore de muncă patriotică. Există la Tulgheş o deosebită pasiune a tinerilor pentru activitatea artistică, după orele de muncă, seara, ferestrele stau luminate pînă tîrziu, iar dincolo de ele se împletesc în surdină sunete de corzi şi voci. Această pasiune se concretizează într-un taraf de muzică populară, un grup vocal, formaţie de dansuri, formaţie de teatru, a căror apariţie pe scenă este apreciată şi răsplătită de aplauzele spectatorilor, ţărani şi muncitori, români şi maghiari care pătrunzînd în sala de spectacol cu peste 300 de locuri, au sentimentul că acest lăcaş le aparţine, fiindcă ceea ce se prezintă pe scenă, este expresia artistică a gîndurilor şi sentimentelor lor. Iubitorii de literatură de toate vîrstele, găsesc in rafturile bibliotecii căminului, peste 10.000 de volume, iar cartotecile arată că ei ştiu să profite de aceastră fereastră spre lume. In aceste zile în care ceasurile sunt obligate să bată mai repede ca să scurteze orele în toate sectoarele de activitate din Tulgheş, la căminul cultural se pregăteşte un montaj literar închinat partidului, se ţin expuneri legate de politica P.C.R. de industrializare a ţării, se fac pregătiri intense pentru concursul „Cine ştie cîştigă“ pe tema „Dezvoltarea economico-socială a României socialiste in anii 1971— 1973" . . . . . . Dacă treceţi prin Tulgheş într-o zi de duminică, intraţi şi pe la căminul cultural. Nu veţi regreta. PENTRU ELEVI, EXISTA LA TULGHEȘ UN INTERNAT A CĂRUI CAPACITATE A CRESCUT IN ULTIMII ANI LA 50 DE LOCURI. A FOST REALIZAT 80 LA SUTA DIN PLANUL DE ACHIZIȚII LA PRODUSE AGRICOLE PE ANUL 1972. ANUL V. nr. 1354- tBMMwtaumawai'aiaifltBiBiaiBiBiBiBiBiBiBiBiBiBiBiaiBiatBiBiBiBiBifliBifliBiBiBiifBifliBiBiBiPiBiaiiBiBtBiBifliaiBifliBtBiaiBiaiBiBiBiBiBiaiBiBiBiBii'fliBiBiBifliaiBiBiaiBiBiBiBiB IMBI£ GOSPODARII DIN TULGHEŞ ŞI-AU CONSTRUIT CASE NOI IN ULTIMII CINCI ANI, S-A EFECTUAT, LA TULGHEȘ, MUNCA PATRIOTICA A CĂREI VALOARE SE RIDICA LA PESTE UN MILION DE LEI. La construcţia acestui modern cămin cultural, tulgheşenii au efectuat muncă patriotică în valoare de peste 100.000 Iei. IN CURÂND SE VOR ÎNCHEIA LUCRĂRILE DE INTRODUCERE A Încălzirii centrale, LA TOATE PAVILIOANELE SANATORIULUI T.B.C. Priviri spre viitor Realizările prezentului, insuflă oamenilor gînduri de viitor. Supraetajarea şcolii generale de 10 ani va mări capacitatea ei cu 20 de clase. Ca urmare a puterii de cumpărare a locuitorilor Tulgheşului, se vor deschide noi unităţi comerciale, printre care o cramă cu 60 de locuri şi un punct de atracţie turistică, o unitate unde să se valorifice produsele unei stîni. Se va deschide o cantină pe lingă cele patru existente, pentru a putea cuprinde fluxul tot mai mare de muncitori care lucrează pe raza comunei. Se va amenaja un parc. Acestea sînt cîteva din obiectivele spre care se va îndrepta hărnicia oamenilor acestor locuri în următorii ani, spre a nu dezminţi o realitate . Tulgheşul, una dintre cele mai mari şi mai frumoase comune din judeţ, a ajuns astfel datorită vredniciei locuitorilor săi. PAGINĂ REALIZATA DE Iuliu CONDRAT Cu sprijinul Subredacţiei din Tulgheş a ziarului „Informaţia Harghitei“ Foto : Al. SZAKÁCS uBiBiBiaiBiatiumBiBiaiaiaiBiBiaiBiHiBiBiBiBiBiBiBiBiaiBiBiBiBiBiBiBiBiBiBii^iBiBiBiBiBiBiBiBTiiaiBiBiBiaiBiBiBiBiBrBiBiBiaiBiBHmBiBiBiBiBtBiaiBiiBiaiBiBiBiBiEiaitairaim&iEiBi