Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1352-1429)
1972-09-27 / nr. 1426
Anul V, nr. 1426 MIERCURI 27 septembrie 1972 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN AVEM O RECOLTĂ BOGATĂ DE CARTOFI DAR PENTRU CA SA NU O COMPROMITEM EA TREBUIE STRÎNSĂ O TIMP OPTIM Conform datelor statistice, furnizate de Direcţia generală agricolă judeţeană, la data de 25 septembrie, situaţia recoltării cartofilor era următoarea: pe ansamblul judeţului s-a recoltat 18,2 la sută din suprafaţa cultivată, 34 cooperative recoltînd între 0 şi 10 ha, 17 cooperative între 11 şi 50 ha, 6 cooperative între 51 şi 100 ha, 5 cooperative peste 100 ha şi două cooperative peste 200 ha. Unităţile agricole, fruntaşe la recoltarea cartofilor, sunt: Tuşnad, Joseni, Lăzarea, Gheorgheni, Sânmartin, Cozmeni şi Sîntimbru. ŢĂRANI COOPERATORI, MECANIZATORI, MUNCITORI, FUNCŢIONARI ŞI ELEVI, CETĂŢENI, CARE PARTICIPAŢI LA LUCRĂRILE DE RECOLTARE! FOLOSIŢI DIN PLIN FIECARE CLIPA BUNA DE LUCRU! NICI UN TUBERCUL SA NU SE PIARDĂ DIN BOGATA RECOLTĂ DE CARTOFI DIN ACEST AN! La C.A.P. Sîncraieni, datorită unei organizări bune, cooperatorii lucrează încă de zori pe cimp. In fotografie brigada condusă de Táncos Ștefan, cu efectivul complet. Brigada de reporteri ai ziarului „Informaţia Harghitei“ transmite din SINMARTIN In cursul zilei de ieri o brigadă a ziarului nostru s-a deplasat în comuna SInmartin — o localitate mare, aflată în zona Ciucului de jos — pentru a reflecta modul cum este organizată bătălia strîngerii recoltei acestui an, cum sunt mobilizate forţele pentru a recolta, transporta şi depozita rodul ogoarelor. Optimism şi angajamente Dimineaţă luminoasă de toamnă. La orizont, cerul este parcă poleit cu aurul cel mai pur şi discul soarelui, ieşind de după un petec de nor, trimite, spre pămînt, razele mult aşteptate. Ziua de azi se anunţă favorabilă pentru agricultură, promite a fi o zi plină de avînt pe ogoarele cooperativelor agricole, in marea bătălie a strîngerii recoltei. Pe strada principală a Sînmartinului Intîlnim grupuri de oameni, tineri şi vîrstnici, ce se îndreaptă toate in acelaşi sens , spre tarlalele cultivate cu cartofi. La sediul cooperativei agricole de producţie îl întîlnim pe preşedintele Albert Iosif şi pe inginerul şef al unităţii, Dimény Alexandru, veniţi, dis-de-dimineaţă aici pentru a organiza munca cooperatorilor. Purtăm o mică discuție. . MENTALITATE — Să nu se spună că n-am ieşit cu toate forţele ... Red.: — Cite hectare sînt cultivate cu cartofi ? Albert Iosif: — Trei sute. Red.: — Cite s-au recoltat pînă acum ? Albert Iosif : —- Circa 130. Ni se spune apoi că, zilnic, participă la marea bătălie a strîngerii recoltei circa 500 de cooperatori, organizaţi în cele 4 brigăzi de cimp, la care se adaugă elevii liceului şi salariaţii unităţilor şi instituţiilor comunei. Duminică şi luni — spre exemplu — zile în care s-a muncit din plin — au participat, la recoltarea cartofilor, circa 500—700 de oameni. In acest fel viteza zilnică de recoltat este de 15 ha, ceea ce poate fi socotit un ritm bun. — Preconizăm că, prin acest ritm, în jurul datelor de 15—20 octombrie, vom încheia recoltarea cartofilor, principala lucrare ce (Continuare în peg. n 3-a) PREOCUPARE SUSŢINUTĂ Ieri, în cadrul C.A.P. Gheorgheni s-a lucrat intens, toate resursele materiale şi umane folosindu-se la recoltarea cartofilor. Deşi unitatea a avut de suferit de pe urma ploilor din ultima vreme, harnicii cooperatori de aici au reuşit să recolteze cartofii de pe mai bine de 140 hectare, din cele 270 afectate acestei culturi. Singurele stagnări le-au pricinuit aversele neobişnuit de abundente. De două zile încoace, însă, toată lumea a trecut la recoltarea acestei culturi. După cum ne informează contabilul şef al unităţii, Csergő Bálint, ieri au lucrat pe tarlale peste 200 de oameni, cooperatori şi elevi. M. POPA (Continuare în pag. a 3-a) La Sîncrăieni MĂSURILE HOTĂRÎTE AU DAT REZULTATE BUNE — toţi foto-0 Pe ogoare cooperatorii 0 Atelajele sînt site din plin • Munca organizatorică şi cea politică se concretizează în rezultate. Timpul, care în ultima vreme a pricinuit atîtea neplăceri gospodarilor noştri, ieri dimineaţa prezenta, semne îmbucurătoare , o zi însorită, deosebit de prielnică continuării într-un ritm susţinut a lucrărilor de recoltare a cartofilor — sarcină de primă urgenţă pe ogoare, în această etapă, încă în primele ore ale dimineţii cooperatorii din comuna Sincrăieni, au luat drumul cîmpului, spre parcelele cultivate cu cartofi. In forfota pregătirilor, caracteristică oricărui început de lucru, am schimbat cîteva impresii cu Bors Emeric, preşedintele cooperativei şi Darvas Emeric, inginer agronom, cărora ie revine în mod direct răspunderea de a organiza munca în aşa fel, încît de pe cele 172 de hectare însămînţate cu cartofi, recolta să ajungă cît se poate de grabnic în afara oricărui pericol. Că fac tot posibilul pentru a se achita cu cinste de îndatoririle lor de conducători şi specialişti, ne-am putut convinge, atît din cele constatate la faţa locului, cît şi din discuţiile purtate asupra felului cum a fost concepută, în această zi, asigurarea desfăşurării în condiţii cît I. D. KISS (Continuare în pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAI *CUPOTECA JUDEȚEANĂ MISECUREA-GIUS ■ V. Ecouri la Festivalul „SICULUS72“ Cortina a căzut pentru ultima oară pe scena celei de-a treia ediţii a Festivalului muzicii de dans „Siculus 1972“. Seară de seară, pe scena casei de cultură, concurenţii au încercat să transforme energia electrică in sunete muzicale şi mulţi, chiar au reuşit. Celorlalţi li s-a dat cite o diplomă de participare ... Oricum, odorheienii au avut ocazia să asculte şi muzică bună. Am cerut părerea unui membru al juriului, FECZKŐ ZOLTÁN, redactor principal al emisiunii in limba maghiară a Televiziunii Române: „Faţă de primele două ediţii ale festivalului, actuala ediţie prezintă un salt calitativ în ceea ce priveşte muzica intrată în concurs. A trebuit să depunem eforturi serioase pentru a putea tria cele 138 de compoziţii. Multe piese au dovedit o mină de profesionist, atît de îngrijit sunt lucrate. Şi formaţiile orchestrale s-au prezentat bine, avînd în componenţa lor buni cunoscători ai instrumentelor, reuşind să realizeze C. IULIU (Continuare în pag. a 2-a) Dr. Keizler Ladislau, cîştigătorul Marelui premiu „Siculus" pentru compoziţie. ŞI ELEVII AJUTĂ 140 de elevi de la Şcoala generală din Cirţa, au recoltat, în cursul zilei de 25 septembrie, 29.000 kg cartofi, contribuind, astfel, prin munca lor, la terminarea mai grabnică a actualei campanii de strîngere a recoltei, în cadrul cooperativelor agricole de producţie din Ineu şi Cârța. ORGANIZAŢIILE DE PARTID IN PRAGUL ALEGERILOR PETRU ŢĂRAN, Secretar al Comitetului judeţean Harghita al PC.R In exercitarea de către organele şi organizaţiile de partid a rolului conducător in toate domeniile de activitate, o însemnătate decisivă o are desfăşurarea vieţii interne a acestora, in condiţiile adincirii democraţiei şi întăririi disciplinei de partid. Partidul este cu atît mai puternic, cu cît mai dinamică este activitatea fiecăreia dintre organizaţiile sale. în sâptămînile ce urmează, va avea loc un eveniment important pentru viaţa comuniştilor din judeţ. Potrivit prevederilor Statutului P.C.R., Secretariatul Comitetului Central al partidului a hotărît ţinerea adunărilor şi conferinţelor pentru dări de seamă şi alegeri, ce urmează să se desfăşoare in perioada 1 octombrie — 17 decembrie a.c. Ţinerea adunărilor şi conferinţelor pentru dări de seamă şi alegeri reprezintă o nouă dovadă a consecvenţei cu care conducerea partidului nostru veghează la respectarea neabătută a Statutului P.C.R., a principiilor şi a normelor democrate ce caracterizează viaţa internă de partid. In acest context, adunările generale pentru dări de seamă şi alegeri, trebuie să reprezinte adevărate şcoli ale educaţiei comuniste, ale dezvoltării spiritului de răspundere, a exigenţei şi principialităţii partinice. Acest act important pentru viaţa organizaţiilor de partid, reprezentînd şi tărîmul de manifestare largă a principiului conducerii colective, facilitează sintetizarea experienţei şi inţelepciunii colective, făcind posibilă îndeplinirea multiplelor sarcini de care depinde îmbunătăţirea întregii activităţi a colectivelor de muncă respective. In faţa adunărilor şi conferinţelor de partid pentru dări de seamă şi alegeri stă importanta sarcină ca ele să asigure condiţii prielnice tuturor membrilor de partid de a participa la rezolvarea exemplară a sarcinilor ce le revin, la creşterea rolului conducător al organizaţiilor de partid, la traducerea in viaţă a vastului program de muncă adoptat de Conferinţa Naţională a partidului. In ultimă instanţă, scopul acestor adunări şi conferinţe constă tocmai In trecerea în revistă a rezultatelor şi in determinarea de noi jaloane ale valorificării spiritului de iniţiativă şi a experienţei pozitive a comuniştilor în toate organizaţiile de partid, ele reprezentînd un bun prilej pentru evaluarea posibilităţilor, a rezervelor nepuse încă în valoare, concentrînd eforturile membrilor de partid asupra unor obiective definite cu precizie, însăşi esenţa vieţii de partid face ca acest rol al adunărilor generale de alegeri să fie realizabil numai în condiţiile, când organele şi organizaţiile de partid de la oraşe şi sate sunt pătrunse deopotrivă de conştiinţa faptului că, ţinerea lor nu reprezintă un scop în sine, ci ele trebuie subordonate ansamblului de eforturi ce se depun în vederea perfecţionării conducerii vieţii sociale şi economice. Hotăririle Conferinţei Naţionale a partidului, valoroasele indicaţii cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta şedinţă de lucru cu primii secretari ai comitetelor judeţene de partid obligă organele de partid, de la toate nivelele, să-şi organizeze munca în mod ştiinţific, să studieze şi să cunoască temeinic situaţia concretă din fiecare sector de activitate, numai astfel putindu-se asigura o conducere competentă şi decide de sine stătător — în spiritul politicii partidului — asupra problemelor concrete ce le ridică viaţa. Criteriul principal de apreciere a modului de pregătire şi desfăşurare a adunărilor generale pentru dări de seamă 11 va reprezenta măsura în care va spori contribuţia organizaţiei de partid, a colectivului de muncă, la Îmbunătăţirea generală a întregii activităţi. Aceste adunări vor trebui să imprime un avânt şi mai puternic participării membrilor de partid la traducerea în faptă a politicii partidului, a hotărîrilor sale, sporindu-şi contribuţia la opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Sarcinile complexe (Coatlaurea pag. a 3-a) II Cu planul pe nouă luni îndeplinit în aceste zile, de avîntată întrecere pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională ale partidului, tot mai cuprinzătoare devine lista unităţilor economice harghitene care şi-au realizat, înainte de termen, planul de producţie pe primele trei trimestre ale anului. Ieri, şi-a înscris numele pe această listă şi colectivul de muncă al uzinei Tehnoutilaj din Odorheiu Secuiesc. Conform calculelor preliminare, muncitorii, tehnicienii şi inginerii întreprinderii odorheiene vor produce suplimentar, în zilele ce au mai rămas pînă la sfîrșitul acestei luni, utilaj tehnologic pentru industria alimentară, în valoare de peste 1,3 milioane lei. IN CUSTEA ! ANIVERSĂRII RE PORNICII Iniţiative Zilele trecute, cadrele inginereşti, muncitorii, maiştrii şi tehnicienii de la C.P.L. Gălăuţaş au avut dezbateri rodnice cu oameni de ştiinţă de la facultatea de industrializare a lemnului, a Universităţii din Braşov. In cadrul acestei reuniuni de lucru, s-a dezbătut problema „stabilirii regimului de tratare termică şi derulare a buştenilor de răşinoase (brad) în vederea obţinerii furnirelor tehnice pentru placaj“ — studiu întocmit de colectivul format din profesor dr. ing. Aurel Radu, dr. ing. Nicolae Ţăranu şi ing. Alexandru Mitişor. Dezbaterea, înscriindu-se întru totul în spiritul documentelor Conferinţei Naţionale a partidului, constituie o cale de stimulare a introducerii tehnologiei avansate, de corelare a cercetării ştiinţifice cu nevoile concrete ale economiei naţionale. Un om care se defineşte prin colectiv Am cunoscut, de curind, un om despre ale cărui preocupări, s-ar putea scrie mult. Eram curios să aflu chiar de la el cum reuşeşte să fie mereu in fruntea secţiei, a fabricii, ce face deosebit incit se situează mereu in frunte in toate acţiunile ce se întreprind. Despre el mi-au vorbit mult şi inginerul şef al fabricii, şi secretarul comitetului de partid, ca şi alţi colegi de muncă şi viaţă. Toţi imi spuneau că este „sufletul fabricii“, un bun exemplu pentru întregul colectiv de muncă din care face parte. L-am rugat şi pe el să ne vorbească despre metodele sale de muncă, despre rezultatele activităţii sale de zi cu zi. — Ce fac eu deosebit?! Sunt nişte „secrete", pe care le ştie toată lumea — a început să se destăinuie comunistul SZABÓ ADALBERT, maistru principal al schimbului I din hala a doua de fabricaţie (finisaj, montaj, tapiţerie şi ambalaj) a Fabricii de mobilă din Gheorgheni. Cind în toamna anului 1953, am păşit pentru prima dată pe porţile Fabricii de mobilă din Tirgu Mureş, continuă el — nici nu bănuiam cite satisfacţii îmi va aduce munca pentru care mă pregăteam cu sirguinţă la Şcoala profesională din Gheorgheni. Şase ani încheiaţi i-am petrecut în această fabrică. Apoi am fost trimis la Şcoala de maiştri din Bucureşti. După absolvire am „colindat" — fiind trimis, ţine el să preconizeze — la Constanţa, Suceava, Oradea. Apoi am revenit la Gheorgheni, unde trebuiau începute probele tehnologice. Aşa am început din nou cu Anton BORŞ (Continuare ta pag, a 2-a) informa TiA «a ZILEI Astăzi, la ora 17.30, la Casa de cultură din Băile Tuşnad, are loc o seară literară, dedicată amintirii poetului Ion Minulescu. Printre invitaţii, care vor lua parte la manifestare, se face remarcată prezenţa unor personalităţi de prestigiu ale culturii româneşti, care l-au cunoscut pe poet: Mioara Minulescu şi Eugen Cealîc. Zilele trecute, întreprinderea pentru livrarea produselor petroliere din Braşov a dat in funcţiune, în staţiunea balneoclimaterică Băile Tuşnad, o staţie P.E.C.O. Avînd o notă de originalitate în construcţie,, prin îmbinarea armonioasă a pietrei cioplite, betonului şi sticlei, noua staţie P.E.C.O., bine aprovizionată cu toate sortimentele de benzină şi uleiuri, va fi de un real folos automobiliştilor care îşi petrec concediul aici sau se află în trecere, nemaiavînd de străbătut 30 km pînă la una din staţiile P.E.C.O. apropiate. CEI CU CARE NE MÎNDRIM ! Cel care vine la Topliţa şi-i vizitează împrejurimile rămâne incintat de farmecul pitoresc al acestor locuri. Colinele înverzite, presărate cu vile cochete, înconjurate de un brîu des de păduri, sunt adevărate ,,minerale ,/turului verde“. Pădurile întinse de aici sunt resurse nesecate de masă lemnoasă, care ia drumul oraşului, pentru a fi transformată în diverse produse, răspunzînd multiplelor necesităţi. Condiţiile naturale de aici fi tradiţia U. E. I. L. Topliţa acestor locuri fac ca, din punct de vedere economic, să aibă o mare pondere industria de exploatare şi prelucrare a lemnului. Nu este, deci, o întimplare că in aceste locuri îşi des- I făşoară activitatea o pu- \ ternică unitate de pro- i fii. In perimetrul sec- torului de industriali- 1 zare a lemnului Topliţa, stive impresionante de {j masă lemnoasă așteaptă fie prelucrarea, fie ex- pedierea ca materie primă pentru alte unități industriale. Melodia cîntată de fe- i răstraiele gaterelor tej Mircea COȘOVEANU (j (Continuare In pag. a 2-a) ^ Timpul probabil Vremea se va răci. Cerul va fi variabil, temporar noros. Temperaturile minime vor oscila intre minus 1 şi plus 2 grade, iar cele maxime între plus II şi plus 14 grade. Dimineaţa brumă.