Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1352-1429)

1972-09-27 / nr. 1426

Anul V, nr. 1426 MIERCURI 27 septembrie 1972 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN AVEM O RECOLTĂ BOGATĂ DE CARTOFI DAR PENTRU CA SA NU O COMPROMITEM EA TREBUIE STRÎNSĂ O TIMP OPTIM Conform datelor statistice, furnizate de Direcţia generală agricolă judeţeană, la data de 25 septembrie, situaţia recoltării cartofilor era ur­mătoarea: pe ansamblul judeţului s-a recoltat 18,2 la sută din suprafaţa cultivată, 34 cooperative recoltînd între 0 şi 10 ha, 17 cooperative între 11 şi 50 ha, 6 cooperative între 51 şi 100 ha, 5 cooperative peste 100 ha şi două cooperative peste 200 ha. Unităţile agricole, fruntaşe la recolta­rea cartofilor, sunt: Tuşnad, Joseni, Lăzarea, Gheorgheni, Sânmartin, Coz­­meni şi Sîntimbru. ŢĂRANI COOPERATORI, MECANIZATORI, MUN­CITORI, FUNCŢIONARI ŞI ELEVI, CETĂŢENI, CARE PARTICIPAŢI LA LUCRĂRILE DE RECOLTARE! FOLOSIŢI DIN PLIN FIECARE CLIPA BUNA DE LUCRU! NICI UN TUBERCUL SA NU SE PIARDĂ DIN BOGATA RECOLTĂ DE CARTOFI DIN ACEST AN! La C.A.P. Sîn­­craieni, datorită unei organizări bune, cooperatorii lucrează încă de zori pe cimp. In fotografie brigada condusă de Tán­cos Ștefan, cu e­­fectivul complet. Brigada de reporteri ai ziarului „Informaţia Harghitei“ transmite din SINMARTIN In cursul zilei de ieri o brigadă a ziarului nostru s-a de­plasat în comuna SInmartin —­ o localitate mare, aflată în zona Ciucului de jos — pentru a reflecta modul cum este organizată bătălia strîngerii recoltei acestui an, cum sunt mobilizate for­ţele pentru a recolta, transporta şi depozita rodul ogoarelor. Optimism şi angajamente Dimineaţă luminoasă de toamnă. La orizont, cerul este parcă poleit cu aurul cel mai pur şi discul soarelui, ieşind de după un petec de nor, trimite, spre pă­mînt, razele mult aş­teptate. Ziua de azi se anunţă favorabilă pen­tru agricultură, promite a fi o zi plină de a­­vînt pe ogoarele coope­­rativelor agricole, in marea bătălie a strînge­rii recoltei. Pe strada principală a Sînmartinului Intîl­­nim grupuri de oameni, tineri şi vîrstnici, ce se îndreaptă toate in ace­laşi sens , spre tarlale­le cultivate cu cartofi. La sediul cooperativei agricole de producţie îl întîlnim pe preşedinte­le Albert Iosif şi pe inginerul şef al unităţii, Dimény Alexandru, ve­­niţi, dis-de-dimineaţă aici pentru a organiza munca cooperatorilor. Purtăm o mică discu­ție. . MENTALITATE — Să nu se spu­nă că n-am ieşit cu toate forţele ... Red.: — Cite hecta­re sînt cultivate cu cartofi ? Albert Iosif: — Trei sute. Red.: — Cite s-au recoltat pînă acum ? Albert Iosif : —- Circa 130. Ni se spune apoi că, zilnic, participă la ma­rea bătălie a strîngerii recoltei circa 500 de cooperatori, organizaţi în cele 4 brigăzi de cimp, la care se adaugă elevii liceului şi salaria­ţii unităţilor şi institu­ţiilor comunei. Dumini­că şi luni — spre exem­plu — zile în care s-a muncit din plin — au participat, la recoltarea cartofilor, circa 500—700 de oameni. In acest fel viteza zilnică de recol­tat este de 15 ha, ceea ce poate fi socotit un ritm bun. — Preconizăm că, prin acest ritm, în ju­rul datelor de 15—20 octombrie, vom încheia recoltarea cartofilor, principala lucrare ce (Continuare în peg. n 3-a) PREOCUPARE SUSŢINUTĂ Ieri, în cadrul C.A.P. Gheorgheni s-a lucrat intens, toate resursele materiale şi umane fo­­losindu-se la recoltarea cartofilor. Deşi unita­tea a avut de suferit de pe urma ploilor din ultima vreme, harnicii cooperatori de aici au reuşit să recolteze car­tofii de pe mai bine de 140 hectare, din cele 270 afectate acestei culturi. Singurele stag­nări le-au pricinuit a­­versele neobişnuit de abundente. De două zi­le încoace, însă, toată lumea a trecut la re­coltarea acestei culturi. După cum ne infor­mează contabilul şef al unităţii, Csergő Bálint, ieri au lucrat pe tarla­le peste 200 de oameni, cooperatori şi elevi. M. POPA (Continuare în pag. a 3-a) La Sîncrăieni MĂSURILE HOTĂRÎTE AU DAT REZULTATE BUNE — toţi foto-0 Pe ogoare cooperatorii 0 Atelajele sînt site din plin • Munca organizato­rică şi cea politică se concretizează în rezultate. Timpul, care în ul­tima vreme a pricinuit atîtea neplăceri gospo­darilor noştri, ieri di­mineaţa prezenta, sem­ne îmbucurătoare , o zi însorită, deosebit de prielnică continuării în­­tr-un ritm susţinut a lucrărilor de recoltare a cartofilor — sarcină de primă urgenţă pe o­­goare, în această etapă, încă în primele ore ale dimineţii cooperato­rii din comuna Sincră­­ieni, au luat drumul cîmpului, spre parce­lele cultivate cu car­tofi. In forfota pregăti­rilor, caracteristică o­­ricărui început de lu­cru, am schimbat cî­­teva impresii cu Bors Emeric, preşedintele co­operativei şi Darvas E­­meric, inginer agronom, cărora ie revine în mod direct răspunderea de a organiza munca în aşa fel, încît de pe ce­le 172 de hectare în­­sămînţate cu cartofi, recolta să ajungă cît se poate de grabnic în a­­fara oricărui pericol. Că fac tot posibilul pentru a se achita cu cinste de îndatoririle lor de conducători şi specialişti, ne-am putut convinge, atît din cele constatate la faţa lo­cului, cît şi din dis­cuţiile purtate asu­pra felului cum a fost concepută, în această zi, asigurarea desfă­şurării în condiţii cît I. D. KISS (Continuare în pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAI *CU­POTECA JUDEȚEANĂ MISECUREA-GIUS ■ V. Ecouri la Festivalul „SICULUS72“ Cortina a căzut pen­tru ultima oară pe sce­na celei de-a treia edi­ţii a Festivalului muzi­cii de dans „Siculus 1972“. Seară de seară, pe scena casei de cultu­ră, concurenţii au în­cercat să transforme e­­nergia electrică in su­nete muzicale şi mulţi, chiar au reuşit. Celor­lalţi li s-a dat cite o diplomă de partici­pare ... Oricum, odorheienii au avut ocazia să as­culte şi muzică bună. Am cerut părerea u­­nui membru al juriului, FECZKŐ ZOLTÁN, re­dactor principal al e­­misiunii in limba ma­ghiară a Televiziunii Române: „Faţă de pri­mele două ediţii ale festivalului, actuala edi­ţie prezintă un salt ca­litativ în ceea ce pri­­­­veşte muzica intrată în concurs. A trebuit să depunem eforturi se­rioase pentru a putea tria cele 138 de compo­ziţii. Multe piese au dovedit o mină de pro­fesionist, atît de îngri­jit sunt lucrate. Şi formaţiile orches­trale s-au prezentat bine, avînd în compo­nenţa lor buni cunos­cători ai instrumente­lor, reuşind să realizeze C. IULIU (Continuare în pag. a 2-a) Dr. Keizler Ladislau, cîştigătorul Marelui pre­miu „Siculus" pentru compoziţie. ŞI ELEVII AJUTĂ 140 de elevi de la Şcoala generală din Cir­­ţa, au recoltat, în cursul zilei de 25 septembrie, 29.000 kg cartofi, con­tribuind, astfel, prin munca lor, la termina­rea mai grabnică a ac­­tualei campanii de strîn­­gere a recoltei, în ca­drul cooperativelor a­­gricole de producţie din Ineu şi Cârța. ORGANIZAŢIILE DE PARTID IN PRAGUL ALEGERILOR PETRU ŢĂRAN, Secretar al Comitetului judeţean Harghita al P­C.R­ In exercitarea de către organele şi organiza­ţiile de partid a rolului conducător in toate domeniile de activitate, o însemnătate decisivă o are desfăşurarea vieţii interne a acestora, in condiţiile adincirii democraţiei şi întăririi disciplinei de partid. Partidul este cu atît mai puternic, cu cît mai dinamică este activitatea fiecăreia dintre organizaţiile sale. în sâptăm­înile ce urmează, va avea loc un eveniment important pentru viaţa comuniştilor din judeţ. Potrivit prevederilor Statutului P.C.R., Secretariatul Comitetului Central al partidului a hotărît ţinerea adunărilor şi con­ferinţelor pentru dări de seamă şi alegeri, ce urmează să se desfăşoare in perioada 1 octom­brie — 17 decembrie a.c. Ţinerea adunărilor şi con­ferinţelor pentru dări de seamă şi alegeri reprezin­tă o nouă dovadă a consecvenţei cu care conduce­rea partidului nostru veghează la respectarea nea­bătută a Statutului P.C.R., a principiilor şi a normelor democrate ce caracterizează viaţa in­ternă de partid. In acest context, adunările ge­nerale pentru dări de seamă şi alegeri, trebuie să reprezinte adevărate şcoli ale educaţiei co­muniste, ale dezvoltării spiritului de răspun­dere, a exigenţei şi principialităţii partinice. Acest act important pentru viaţa organiza­ţiilor de partid, reprezentînd şi tărîmul de manifestare largă a principiului conducerii co­lective, facilitează sintetizarea experienţei şi inţelepciunii colective, făcind posibilă îndepli­nirea multiplelor sarcini de care depinde îm­bunătăţirea întregii activităţi a colectivelor de muncă respective. In faţa adunărilor şi conferinţelor de partid pentru dări de seamă şi alegeri stă importanta sarcină ca ele să asigure condiţii prielnice tuturor membrilor de partid de a participa la rezolvarea exemplară a sarcinilor ce le revin, la creşterea rolului conducător al organizaţiilor de partid, la traducerea in viaţă a vastului program de muncă adoptat de Conferinţa Na­ţională a partidului. In ultimă instanţă, scopul acestor adunări şi conferinţe constă tocmai In trecerea în revistă a rezultatelor şi in deter­minarea de noi jaloane ale valorificării spiri­tului de iniţiativă şi a experienţei pozitive a comuniştilor în toate organizaţiile de partid, ele reprezentînd un bun prilej pentru evalua­rea posibilităţilor, a rezervelor nepuse încă în valoare, concentrînd eforturile membrilor de partid asupra unor obiective definite cu pre­cizie, însăşi esenţa vieţii de partid face ca acest rol al adunărilor generale de alegeri să fie realiza­bil numai în condiţiile, când organele şi organiza­ţiile de partid de la oraşe şi sate sunt pătrunse deo­potrivă de conştiinţa faptului că, ţinerea lor nu reprezintă un scop în sine, ci ele trebuie subordonate ansamblului de eforturi ce se de­pun în vederea perfecţionării conducerii vieţii sociale şi economice. Hotăririle Conferinţei Na­ţionale a partidului, valoroasele indicaţii cu­prinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta şedinţă de lucru cu pri­mii secretari ai comitetelor judeţene de partid obligă organele de partid, de la toate nivelele, să-şi organizeze munca în mod ştiinţific, să studieze şi să cunoască temeinic situaţia con­cretă din fiecare sector de activitate, numai ast­fel putindu-se asigura o conducere competentă şi decide de sine stătător — în spiritul politicii partidului — asupra problemelor concrete ce le ridică viaţa. Criteriul principal de apreciere a modului de pregătire şi desfăşurare a adunărilor generale pentru dări de seamă 11 va reprezenta măsura în care va spori contribuţia organizaţiei de partid, a colectivului de muncă, la Îmbunătă­ţirea generală a întregii activităţi. Aceste adu­nări vor trebui să imprime un avânt şi mai puternic participării membrilor de partid la traducerea în faptă a politicii partidului, a hotărîrilor sale, sporindu-şi contribuţia la opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Sarcinile complexe (Coatlaure­­a pag. a 3-a) I­I Cu planul pe nouă luni îndeplinit în aceste zile, de avîntată între­cere pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională ale parti­dului, tot mai cuprinzătoare devine lista unităţilor economice harghite­­ne care şi-au realizat, înainte d­e termen, planul de producţie pe pri­mele trei trimestre ale anului. Ieri, şi-a înscris numele pe aceas­tă listă şi colectivul de muncă al uzinei Tehnoutilaj din Odorheiu Se­cuiesc. Conform calculelor prelimi­nare, muncitorii, tehnicienii şi in­ginerii întreprinderii odorheiene vor produce suplimentar, în zilele ce au mai rămas pînă la sfîrșitul a­­cestei luni, utilaj tehnologic pentru industria alimentară, în valoare de peste 1,3 milioane lei. IN CUSTEA ! ANIVERSĂRII RE PORNICII Iniţiative Zilele trecute, cadrele inginereşti, muncitorii, maiştrii şi tehnicienii de la C.P.L. Gălăuţaş au avut dez­bateri rodnice cu oameni de ştiinţă de la facultatea de indus­trializare a lemnului, a Universită­ţii din Braşov. In cadrul acestei reuniuni de lucru, s-a dezbătut problema „sta­bilirii regimului de tratare termi­că şi derulare a buştenilor de răşi­­noase (brad) în vederea obţinerii furnirelor tehnice pentru placaj“ — studiu întocmit de colectivul for­mat din profesor dr. ing. Aurel Radu, dr. ing. Nicolae Ţăranu şi ing. Alexandru Mitişor. Dezbaterea, înscriindu-se întru totul în spiritul documentelor Conferinţei Naţionale a partidului, constituie o cale de stimulare a introducerii tehnologiei avansate, de corelare a cercetării ştiinţifice cu nevoile concrete ale economiei naţionale. ­ Un om care se defineşte prin colectiv Am cunoscut, de cu­­rind, un om despre ale cărui preocupări, s-ar putea scrie mult. Eram curios să aflu chiar de la el cum reuşeşte să fie mereu in fruntea secţiei, a fabricii, ce fa­ce deosebit incit se si­tuează mereu in frun­te in toate acţiunile ce se întreprind. Despre el mi-au vorbit mult şi inginerul şef al fabri­cii, şi secretarul comi­tetului de partid, ca şi alţi colegi de muncă şi viaţă. Toţi imi spuneau că este „sufletul fabri­cii“, un bun exemplu pentru întregul colectiv de muncă din care face parte. L-am rugat şi pe el să ne vorbească des­pre metodele sale de muncă, despre rezulta­tele activităţii sale de zi cu zi. — Ce fac eu deose­bit?! Sunt nişte „secre­te", pe care le ştie toa­tă lumea — a început să se destăinuie comunis­tul SZABÓ ADALBERT, maistru principal al schimbului I din hala a doua de fabricaţie (fi­nisaj, montaj, tapiţerie şi ambalaj) a Fabricii de mobilă din Gheor­gheni. Cind în toamna anului 1953, am păşit pentru prima dată pe porţile Fabricii de mo­bilă din Tirgu Mureş, continuă el — nici nu bănuiam cite satisfac­ţii îmi va aduce munca pentru care mă pregă­team cu sirguinţă la Şcoala profesională din Gheorgheni. Şase ani încheiaţi i-am petrecut în această fabrică. A­­poi am fost trimis la Şcoala de maiştri din Bucureşti. După absol­vire am „colindat" — fiind trimis, ţine el să preconizeze — la Con­stanţa, Suceava, Oradea. Apoi am revenit la Gheorgheni, unde tre­buiau începute probe­le tehnologice. Aşa am început din nou cu Anton BORŞ (Continuare ta pag, a 2-a) informa TiA «a ZILEI Astăzi, la ora 17.30, la Casa de cultură din Băile Tuşnad, are loc o seară literară, dedi­cată amintirii poetului Ion Minulescu. Printre invitaţii, care vor lua parte la manifestare, se face remarcată prezen­ţa unor personalităţi de prestigiu ale culturii româneşti, care l-au cu­noscut pe poet: Mioara Minulescu şi Eugen Cealîc. Zilele trecute, între­prinderea pentru livra­rea produselor petrolie­­re din Braşov a dat in funcţiune, în staţiunea balneoclimaterică Băile Tuşnad, o staţie P.E.C.O. Avînd o notă de ori­ginalitate în construcţie,, prin îmbinarea armo­nioasă a pietrei cioplite, betonului şi sticlei, noua staţie P.E.C.O., bine a­­provizionată cu toate sortimentele de benzină şi uleiuri, va fi de un real folos automobiliş­­tilor care îşi petrec con­cediul aici sau se află în trecere, nemaiavînd de străbătut 30 km pî­nă la una din staţiile P.E.C.O. apropiate. CEI CU CARE NE MÎNDRIM ! Cel care vine la To­­pliţa şi-i vizitează îm­prejurimile rămâne in­­cintat de farmecul pi­toresc al acestor locuri. Colinele înverzite, pre­sărate cu vile cochete, înconjurate de un brîu des de păduri, sunt ade­vărate ,,miner­ale ,/tu­rului verde“. Pădurile întinse de aici sunt re­surse nesecate de masă lemnoasă, care ia dru­mul oraşului, pentru a fi transformată în di­verse produse, răspun­zînd multiplelor nece­sităţi. Condiţiile natu­rale de aici fi tradiţia U. E. I. L. Topliţa acestor locuri fac ca, din punct de vedere e­­conomic, să aibă o mare pondere industria de exploatare şi prelucrare a lemnului. Nu este, deci, o întimplare că in aceste locuri îşi des- I făşoară activitatea o pu- \ ternică unitate de pro- i fii. In perimetrul sec-­­ torului de industriali- 1 zare a lemnului Topliţa,­­ stive impresionante de {j masă lemnoasă așteaptă­­ fie prelucrarea, fie ex-­­ pedierea ca materie­­ primă pentru alte uni­­t­­ăți industriale.­­ Melodia cîntată de fe- i răstraiele gaterelor te­j Mircea COȘOVEANU (j (Continuare In pag. a 2-a) ^ Timpul probabil Vremea se va răci. Cerul va fi variabil, temporar noros. Tempe­raturile minime vor os­cila intre minus 1 şi plus 2 grade, iar cele maxime între plus II şi plus 14 grade. Dimineaţa brumă.

Next