Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1509-1583)

1973-03-23 / nr. 1576

Pag. 2 ÎN DEZBATERE PUBLICĂ. Proiectul legii privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe Proiectul legii privind administrarea fondului locativ îN COD CU CERUNŢELI POPULAŢIEI Proiectul de lege privind dezvoltarea construcţiei de locuin­ţe vine în întîmpina­­rea unor dorinţe fireşti, născute din preferinţe­le justificate ale popu­laţiei pentru cît mai mult confort, de a-şi a­­sigura, cu resursele su­plimentare de care dis­pune, bunuri durabile, de valoare ridicată, în care se include, evident, şi locuinţe proprietate personală. Cîteva referiri lega­te de construcţia de lo­cuinţe, în judeţul nos­tru, le considerăm e­­locvente! In perioada 1966 — 1972 s-au construit din fondurile statului 6.691 apartamente, din care 3.877 apartamente nu­mai în ultimii 3 ani. In acelaşi interval, s-au mai construit 721 apartamente din fon­duri proprii, cu spriji­nul statului, în credi­te şi materiale, 6.014 case noi din fondurile proprii ale populaţiei, din care 4.948 în me­diul rural. De remarcat inves­tiţia apreciabilă pe ca­re populaţia judeţului a făcut-o în construcţia de locuinţe şi aceasta în condiţii de simulta­neitate cu achiziţiona­rea din comerţul so­cialist, în anul 1972, a unui volum de mărfuri sporit cu 39,1 la sută faţă de 1968 Din soldul bănesc e­­xistent la C.E.C. revin fiecărui locuitor al ju­deţului în medie 2.070 lei. Sursa acestor cheltu­ieli şi posibilităţi de e­­conomisire o constituie, în principal, salariile şi veniturile obţinute de membrii cooperatori. Salariul mediu în cin­cinalul trecut a sporit cu un ritm mediu a­­nual de 5,2 la sută, ni­velul indicatorului în anul 1972 fiind cu 2,4 la sută ,superior anului 1970. Din aceste creşteri, precum şi ca urmare a sporirii efectivului de salariaţi (cu peste 20.000, faţă de 1968), rezultă venituri absolute supli­mentare din salarii, în 1972, faţă de media a­­nuală a cincinalului pre­cedent, de aproape o jumătate de miliard de lei şi de 190 milioane lei faţă de anul 1970. Şi veniturile ţărani­lor cooperatori pentru munca prestată în co­operative au urmat cursul aceleaşi conti­nue ascensiuni, sporind faţă de 1970 cu 55 mi­lioane lei. Datele statistice ara­tă că în judeţul nostru de remarcat propor­ţia ridicată a solicitat­ repartizarea salariaţi- nare, realizate din sa­­lar după veniturile luc­rarii, se grupează astfel­­ total sala-Grape de venituri m­a­i lunare tarifare% Adăugind la aceste mai în actualul cinci­condiţii, largile facili­nai, au fost depuse la tăţi materiale şi finan-Oficiul de construcţii clare (credite pe ter­de locuinţe proprietate men lung, execuţie şi personală 1.639 cereri, asistenţă tehnică, seu­pentru 810 din acestea firi de impozite etc.) s-au încheiat contracte se conturează cadrul pe şi 730 au fost soluţie­care se fundamentează na­te prin predarea a_ cererile sporite ale partamentelor către be­populaţiei pentru con­neficiari strucţii de locuinţe pro_ Solicitanţii, grupaţi prietate personală, după venitul din sala-In judeţul nostru, nu­rii, sînti­ţilor cu salarii tarifa­re pînă la 2.000 lei — 92,1 la sută. Soldul la zi de 839 cereri existente la ni­velul O.C.L.P.P. In a­­tenţia soluţionării re­flectă fidel dorinţa de construcţie de locuinţe proprietate personală, dorinţă căreia din mo­tive de echitate socială este bine să i se dea curs. Eugen HANCU, economist Măsuri hotărite împotriva speculei Deşi în ultimii ani, construcţia de locuinţe din fondurile centraliza­te ale statului a luat o deosebită amploare în toate oraşele ţării, totuşi aceasta nu poate duce, deocamdată, la asigurarea unei locuin­ţe corespunzătoare pen­tru fiecare cetăţean şi familia sa, datorită permanentei fluctuaţii a forţei de muncă din mediul rural în cel ur­ban, ca şi a altor fe­nomene sociale. Dez­voltarea industriei a atras în oraşe numeroşi tineri care, neavînd unde locui şi nedorind să facă naveta, au tre­buit să accepte să lo­cuiască în condiţii nu totdeauna corespunză­toare şi să plătească preţurile exagerate pre­tinse de proprietarii respectivelor imobile. Specula cu locuinţe, proprietate de stat şi personală a devenit un fenomen obişnuit şi ,la Miercurea-Ciuc. Pentru prima dată, în proiectul legii pri­vind administrarea fon­dului locativ, se prevăd măsuri precise şi seve­re împotriva speculei cu locuinţe, fiecare spa­ţiu excedentar trebuind să fie subînchiriat, pe baza unui contract e­­xistent la consiliul po­pular şi la preţuri le­gale. In acelaşi timp, se prevăd sancţiuni as­pre împotriva celor ca­re vor nesocoti aceste prevederi legale, conti­nuînd să-şi subînchirie­­ze spaţiile excedentare la preţuri de speculă. Pentru aplicarea inte­grală şi corectă a aces­tor prevederi ale le­gii, consider că va fi necesară întărirea con­troalelor efectuate, de organele de miliţie şi ale spaţiului locativ. Intrucît acum cons­truirea sau atribuirea locuinţelor în oraşe este condiţionată de posesia buletinului de identitate din oraşul respectiv, mulţi cetă­ţeni, deşi lucrează în întreprinderile din o­­raşul respectiv, nu-şi pot construi sau nu li se poate atribui o lo­cuinţă decât prin oco­lirea unor prevederi legale, printr-o aşa-zi­­să primire în spaţiul locativ al unui cetăţean din respectivul oraş. De aceea consider că ar fi nimerit să se prevadă în lege ca, construirea locuinţelor proprietate personală în oraşele mici, nedeclarate în­chise, să nu fie legată de buletinul de identi­tate, ci doar de locul de muncă, urmărindu­­se, totodată, respectarea prevederii că un cetă­­­­ţean nu poate poseda decit un singur imobil de locuit. Lt. m­aj. ACS Alexandru, şeful Biroului de evi­denţa populaţiei din cadrul Miliţiei oraşului Miercurea-Ciuc pînă la 1.500 lei 64.6 1.501—2.000 lei 22,7 2.001—2.500 lei 7.5 2.501—3.000 lei 2.8 peste 3.000 lei 2.4 Nr. cereri Grupe de salarii tarifare a titularului de contract 3. 4 Apartament« •3 jjji 3 3 date în « j .op folosință fi. r ) 2 t­& • fi. s QO­­8 pînă la 1.500 lei 1.087 595 545 1.501—2.000 lei 423 152 130 peste 2.000 lei 139 63 55 SCOPUL: Promovarea principiilor eticii şi echităţii comuniste Sunt căsătorit de ani, am doi copii, 11 lo­cuiesc într-o casă cu chirie, am, deci, toate motivele, să apreciez la justa lor valoare pro­iectele de lege privind dezvoltarea construc­ţiei de locuinţe şi admi­nistrarea fondului lo­cativ, al căror scop este sprijinirea familiilor cu venit mai mic, cu mai mulţi copii, precum e­­vitarea unor cazu­­ri de abuz, ce s-au semnalat în administrarea spa­ţiilor locative. Proiectele de lege — puse acum în dezbate­rea cetăţenilor — , pre­cizează că statul va sprijinii construcţia sau cumpărarea de locuinţe, prin­ acordarea unor credite, iar această po­sibilitate va contribui la curmarea unor ine­chităţi prezente uneori la repartizarea locuin­ţelor. După părerea mea, e foarte binevenită acea parte a proiectului de lege, care obligă pe cei ce a­u posibilităţi ma­teriale, să cumpere a­­partamentul respectiv, în acelaşi timp e bine că se vor lua măsuri împotriva acelora care fac speculă cu spaţiile locative ale statului. In ce priveşte proiec­tul de lege referitoare la administrarea fon­dului locativ cred ca este just de a nu se mai lua In considerare — la repartizarea apar­tamentelor — „poziția" socială, astfel nimeni nu va putea beneficia de bunuri dobîndite fă­ră drept. Pe baza celor spuse, consider că votarea proiectelor de lege va avea efect pozitiv, toc­mai pentru că scopul lor este promovarea i­­deilor eticii şi echităţii comuniste. SZVOBODA Vilmos, tapiţer la întreprinderea de gospodărie comunală şi locativă Miercurea- Ciuc (Urmare din pag I) pericol de accidentare sau au fost derulaţi în circulaţia spre alte zo­ne ale judeţului. Tot referitor la indi­catoare, a fost criticat faptul că uneori, deşi lucrările sunt termi­nate, semnele de aver­tizare continuă să ră­­mină pe şosea. Aşa es­te cazul pe unele por­ţiuni ale drumului naţional Miercurea- Ciuc — Odorheiu Secu­iesc — Praid. Alteori, indicatoarele vizînd li­mitarea de viteză, pre­lungesc restricţiile mult dincolo de ieşirea din localităţi, fără a fi ne­cesar acest lucru, în timp ce în alte părţi, unde ar fi necesară li­mitarea de viteză, a­­cest lucru nu se face. O dată cu începerea lucrărilor de moderni­zare a pasajului de pe strada Harghita — prin­cipala arteră ce face le­gătura cu municipiul Odorheiu Secuiesc — s-a recurs la o variantă ce ocoleşte prin car­tierul Topliţa, un drum plin de hîrtoape şi greu practicabil. Or, era ne­cesar ca, înainte de în­chiderea străzii Harghi­ta, acest drum să fie amenajat. Se desfăşoa­ră anevoios şi circula­ţia spre întreprinderile din zona vestică, de dincolo de calea fera­tă, drumul ce face le­gătura cu strada Băi­lor fiind complet des­fundat. I.G.O., U.M.T.F., Autobaza, I.J.E.M.C. , care aveau obligaţia a­­menajării acestui drum ce-i deservește în pri­mul rînd, n­u au între­prins nimic pentru în­deplinirea propriilor an­­gajamente asumate în minuta încheiată înain­te de începerea lucră­rilor la pasajul peste calea ferată. La rîndul său, con­siliul popular orăşe­nesc e absent la rezol­varea acestor proble­me, ce-l vizează în pri­mul rînd. Dealtfel, nici la această consfă­tuire, unde s-au adus multe critici la adresa consiliului popular oră­şenesc, nu a participat nimeni din partea a­­cestuia. S-a arătat că unele şanţuri desfundate de constructori, rămîn mult timp în aceeaşi stare, periclitind circulaţia, că în cazul nopţilor cu polei, intervenţia ma­şinilor cu substanţe an­tiderapante e de cele mai multe ori tardivă, aceasta nu se face în primele ore ale dimi­neţii, ci abia după ce s-au produs unele ac­cidente. Nu se execu­tă la timpul cuvenit cu­răţirea noroaielor de pe unele străzi (7 Noiem­brie, Băilor, Borsecu­lui etc.), ceea ce duce la lunecuş, ori la stro­pirea cetăţenilor de pe trotuare. Uneori, în timpul lu­crărilor agricole, e ris­cant să parcurgi şose­lele judeţului, îndeo­sebi între Miercurea- Ciuc — Tuşnad şi Mier­­­curea-Ciuc — Sîndomi­­nic, noroiul adus din cîmp pe şosea de către tractoare şi remorci creează pericol de de­rapare. Prevederile le­gale menite a împie­dica acest lucru, nu sunt respectate. O problemă mult dez­bătută şi rezolvată doar parţial, e cea a locurilor de parcare. Cartiere, cum ar fi cel al Gării, străzile din jurul tribunalului, sunt lipsite complet de locuri de parcare, în timp ce o bună porţiune din strada Griviţa e folo­sită doar pentru par­carea unor autobuze al căror loc ar trebui să fie în incinta autoba­zei. Vorbitorii s-au refe­rit şi la alte nereguli, cum ar fi lipsa de preocupare a unor con­silii populare comuna­le pentru amenajarea de trotuare, slaba in­tervenţie şi insuficien­ta muncă educativă desfăşurată în unele localităţi (Ciceu, Satu Mare etc.), pentru de­terminarea pietonilor de a respecta regulile de circulaţie, adeseori în aceste localităţi, ce­tăţenii circullînd pe mij­locul drumului. E necesar ca pretu­tindeni organele loca­le să se ocupe de ame­najarea staţiilor de au­tobuze în afara părţii carosabile, lucru ce s-ar putea face cu e­­forturi minime. Făcindu-ne ecoul pro­punerilor făcute, pe ca­re le considerăm nu lip­site de importanţă în asigurarea unei circu­laţii rutiere corespunză­toare, ferită de acciden­te, invităm şi noi or­ganele vizate să ia mă­surile cuvenite în cest sens.­­­ Pe teme de circulaţie Informaţia HARGHITEI O nouă dovadă a creşterii nivelului nostru de trai Deoarece în cadrul Comitetului executiv al consiliului popular orăşenesc m-a preocu­pat vreme îndelungată rezolvarea cererilor de locuinţe, am studiat cu interes proiectele de lege privind dezvolta­rea construcţiei de lo­cuinţe şi administrarea fondului locativ. Aces­te două proiecte sunt, după părerea mea, noi dovezi ale grijii parti­dului şi statului nos­tru faţă de oamenii muncii. însuşi faptul că şi acele persoane care locuiesc în apartamen­te proprietate de stat vor beneficia de cre­dite, creează posibili­tatea ca din ce în ce mai mulţi cetăţeni să locuiască în spaţii pro­prietate personală A­­plicarea acelor preve­deri care stabilesc su­mele de credit Şi moda­lităţile de restituire In concordanţă cu venitul mediu lunar, va ajuta mult familiile cu veni­turi mai mici. Eu şi familia mea nu am avut pînă acum po­sibilitatea să cumpă­răm sau să construim locuinţă, deoarece pînă anul trecut am clştigat doar eu pentru cei pa­tru membri ai fami­liei. Din acest­ an lu­crăm doi, posibilităţile noastre materiale s-au îmbunătăţit simţitor. După apariţia proiecte­lor de lege am planifi­cat ca în curind să cumpărăm apartamentul în care locuim de mai mulţi ani. MARTON Francisc. „Arta Tîrnavel" Cristuru Secuiesc Azi, începe campionatul judeţean de hochei — juniori I Palatul de gheaţă din Miercurea-Ciuc va găzdui faza judeţeană a campionatului repu­blican de hochei — ju­niori I. La întreceri vor participa echipele: Liceul Miercurea-Ciuc, Şcoala sportivă Gheor­­gheni, Şcoala sportivă Odorheiu Secuiesc şi Sport Club Miercurea- Ciuc, întrecerile se vor desfăşura sub for­mă de turneu, fiecare echipă se va întrlni cu celelalte trei formaţii. Azi şi mîine, întrece­rile se vor desfăşura după următorul pro­gram : VINERI, 23 MARTIE — ora 12.30 — Liceul Miercurea-Ciuc — Şcoala sportivă Odor­heiu Secuiesc; ora 15,00 — Şcoala sportivă Gheorgheni —­ Sport Club Miercurea-Ciuc. SIMBATA, 24 MAR­TIE, ora 12,30 — Sport Club Miercurea-Ciuc — Şcoala sportivă O­­dorheiu Secuiesc; ora 15,00 — Liceul Mier­curea-Ciuc — Şcoala sportivă Gheorgheni. KOVÁCS Ladislau La Rîşnov s-au des­făşurat campionatele republicane de schi-să­rituri — juniori II. La întrecere au participat 24 de sportivi, din mai multe centre de schi din ţară. Reprezentan­tul judeţului nostru, a fost Peter Gavril, de la Sport Club Miercu­rea-Ciuc. Interesul fa­ţă de acest concurs a sporit deoarece la întreceri au luat parte şi şapte sportivi bul­gari, întrecerile au fost interesante, şi foarte e­chilibrate. Cel puţin şase sportivi au avut şansa de a cuceri pri­mul loc. Păcat însă că arbitrajele foarte sla­be, părtinitoare, au in­fluenţat stabilirea cla­samentului final, spor­tivii judeţului Braşov fiind favorizaţi. In a­­ceste condiţii Peter Ga­vril a reuşit să o­­cupe numai locul şase. Iată clasamentul fi­nal al campionatului : 1. Mihai Ducaru (Di­namo Braşov) — 29,5 + 29,5 metri — 214,2 puncte; 2. Sorin Mitro­fan (Viitorul Braşov) — 28+27,5 metri — 188,3 puncte, 3. Sorin Lupu (Dinamo Braşov) — 27,5 + 27,5 metri — 186,3 puncte, 4. Vasile Andrei (Braşovia Bra­şov) — 26,5 + 27 metri — 185,5 puncte, 5. Du­mitru Prahoveanu (Şcoala sportivă de e­­levi Rîşnov) — 26 + 25 metri — 181,0 puncte, 6. Peter Gavril (Sport Club Miercurea-Ciuc) 26 + 26 metri — 180,9 puncte. K. LADISLAU Campionatul republican de schi-sărituri juniori II Sedentarismul la copii— un paradox ? „Educaţia fizică şi sportul, activităţi de in­teres naţional, reprezintă o parte componentă a procesului de educare comunistă a tineretu­lui, a maselor largi de oameni ai muncii“. (Din Hotărirea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la dezvoltarea continuă a edu­caţiei fizice şi sportului) A asocia vîrsta copi­lăriei cu sedentarismul, la prima vedere ar pă­rea un paradox. Dar, analizînd mai atent vi­nele aspecte, vom con­stata că şi viaţa copi­lului poartă amprenta sedentarismului. In spri­jinul ideii de maii sus să ne mărginim doar la cîteva exemple care confirmă un fapt ce nu poate fi contestat , co­pilul de azi se mişcă mai puţin decît copilul die ieri şi aceasta încă de l­a cea mai fragedă vîrstă. Avînd în vede­re ca în creşele, grădiniţele şi căminele de zi pro­gramele se desfăşoară mai mult în interior, în­locuind parţial sau, u­­neori, total ieşirile în aer liber, putem obser­va că activităţile cu caracter sedentar tind să acapareze copilul în­că de la cea mai frage­dă vîrstă, tocmai în perioada cînd acesta a­­re nevoie mai multă de mişcare, de exerciţii fizice, de factori natu­rali. De asemenea, ur­banismul, cu toate că a adus avantajul confor­tului locuinţelor mo­derne, reduce mult po­sibilităţile de mişcare ata copilului. Au dis­părut terenurile virane, au dispărut şi intermi­nabilele jocuri cu şi fără minge, dar au a­­părat tăbliţele cu „Nu călcaţi pe iarbă“. Chiar dacă în cvartalele de blocuri sunt amenajări speciale pentru joaca copiilor, ele nu influ­enţează prea mult dez­voltarea corectă morfo­­logico-funcţională a şco­larilor şi preşcolarilor. Timpul copilului a­­fectat mişcării în aer liber se reduce, pe mă­sura înaintării în vîrstă datorită programelor şcolare, destul de în­cărcate, şi de necesita­tea asimilării unui vo­lum crescut de cunoş­tinţe. Adăugăm la toa­te acestea şi televizorul, care, cu toate că este un bun mijloc de in­formare, este, totodată, şi un puternic mijloc de încurajare a seden­tarismului. Chiar şi nu­mai aces­te exemple sunt sufi­cient de convingătoare pentru a afirma cu cer­titudine că, la ora ac­tuală, se poate spune că există o problemă a sedentarismului la co­pii. Se pune însă întreba­rea , elevii avînd în o­­narul săptămînal 2—3 ore de educaţie fizică şi un alt număr de ore pentru pregătirea sportivă, e oare sufi­cient pentru combate­rea efectelor nocive ale sedentarismului ? Răs­punsul este limpede ! Nu ! Orice programă şcolară, oricît de per­fecţionată ar fi şi chiar mărirea numărului de Tribuna pedago­gului ore de educaţie fizică, nu poate suplini decât parţial l­ipsa de mişca­re cauzată de sedenta­rism. Dacă sedentarismul la copii e o realitate, tre­buie să prevenim şi să eliminăm efectele noci­ve ale acestuia asupra tineretului şcolar. Se ştie însă că asupra for­mării copilului, ca vii­tor cetăţean, sănătos, bine dezvoltat fizic şi intelectual, cu putere de muncă bună, acţio­nează mai mulţi factori, printre care şcoala, fa­milia, organizaţia de pionierii etc. Şcoala este unul din­tre factorii cei mai im­portanţi care poate şi trebuie să se preocupe intens de întărirea să­nătăţii copiilor prin activităţile sportive. Cu toate acestea, şcoala favorizează numaii par­ţial dezvoltarea copilu­lui , deoarece el îşi pe­trece numai o parte din timp aici. De asemenea, nu în­totdeauna activităţile extraşcolare ce cad în sarcina cadrelor didac­tice nu au un carac­ter organizat, sistema­tic. In ce priveşte, fa­milia, există tendinţa unor familii de a-şi pe­trece timpul liber îm­preună cu copiii numai în spaţii închise (cine­ma, vizite, televizor) activităţi lipsite, de ce­le mai multe ori, de „aer şi mişcare". Dacă educaţia fizică este o sarcină comună şcolii şi familiei, dacă şcoala dispune de un program organizat, de cadre calificate, de con­diţii materiale de rea­lizare, în­ ce priveşte familia, e necesar un efort minim — dar nu de neglijat — din par­tea părinţilor de a pro­cura pentru copii o coardă de sărit, minge, săniuţă, schiuri şi pati­ne, o rachetă de tenis etc., precum şi crearea obişnuinţei practicării exerciţiului fizic. Gim­nastica zilnică în fami­lie reprezintă unul din­tre cele mai eficiente mijloace care stau la în­­demînă pentru întărirea sănătăţii copiilor, aceas­ta diferenţiindu-se prin conţinut şi situare în programul zilnic de în­viorare al copilului. Ex­cursiile săptămînale, plimbările, expediţiile în afara localităţii, gra­darea distanţei, timpului şi ritmului de mers, joaca, sunt de natură să aibă un efect pozitiv asupra corpului. In ca­drul activităţilor pio­niereşti, educaţia fizică şi sportul ocupă şi va ocupa şi în viitor un loc important. Coman­­danţii-instructori de pionieri, profesori de educaţie fizică, alţi fac­tori educativi trebuie să facă să dispară a­­cea „prăpastie" care, în multe cazuri, există între sport şi educaţia fizică din şcoală şi cea din afara şcolii, învăţătorul, profeso­rul, comandantul-in­­structor nu trebuie să uite că, în acelaşi tiimp, este şi educator al edu­catorilor, adică al fa­miliei, şi că in dialogul cu aceasta trebuie să determine înţelegerea­­corespunzătoare a rolu­lui exerciţiului fizic în viaţa copilului. . Conjugarea eforturi­lor tuturor factorilor educaţionali trebuie să conducă la sporirea contribuţiei activităţilor sportive, la formarea multilaterală a omului societăţii socialiste, să conducă la organizarea mai multor acţiuni practic© pentru tradu­cerea în viaţă a măsu­rilor cuprinse în Hotă­rirea C.C. al P.C.R. cu privire la dezvoltarea continuă a educaţiei fi­zice şi sportului în ţara noastră. Prof. A. SIGMIREAN, Topliţa Schi fond La Poiana Mică s-a desfăşurat un concurs de seniori şi senioare, la care au participat cei mai buni schiori din ţara noastră, pre­cum şi sportivi din Bulgaria. La acest concurs a participat şi junioara Tudor Vil­ma, de la Şcoala spor­tivă Gheorgheni. Ea a avut o comportare ex­celentă, reuşind să ocu­pe locul cinci, intre­cînd o serie de concu­rente, membre ale lotului republican. Dintre con­curente s-a detaşat E­­lena Băşa, care a cîş­­tigat cu o mare dife­renţă. Pentru celelalte locuri fruntaşe s-a dat o luptă foarte strînsă, locurile ocupate fiind decise de secunde. Ia­tă clasamentul probei de 5 km, fete: 1. Ele­na Băşa (Dinamo Bra­şov) — 18:37, 2. Adria­na Barabas (Tractorul Braşov) — 20:03, 3. Lu­­cia Barabaş (Tractorul Braşov) — 20:06, 4. Ta­tiana Mancevo (Bulga­ria) — 20:10, 5. Todor Vilma (Şcoala sportivă Gheorgheni) — 20:32, 6. Ana Bădescu (Dina­mo Braşov) — 21:12, întrecerile băieţilor, pe distanţa de 10 km, au fost cîştigate de Vasi­le Papuc (Dinamo Bra­şov), urmat de Gheor­­ghe Voicu (A.S.A. Bra­şov) şi Nicolae Cojoca­­ru (Dinamo Braşov). V. FIERARU ANUL VI. nr. 1576

Next