Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1509-1583)
1973-03-23 / nr. 1576
Pag. 2 ÎN DEZBATERE PUBLICĂ. Proiectul legii privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe Proiectul legii privind administrarea fondului locativ îN COD CU CERUNŢELI POPULAŢIEI Proiectul de lege privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe vine în întîmpinarea unor dorinţe fireşti, născute din preferinţele justificate ale populaţiei pentru cît mai mult confort, de a-şi asigura, cu resursele suplimentare de care dispune, bunuri durabile, de valoare ridicată, în care se include, evident, şi locuinţe proprietate personală. Cîteva referiri legate de construcţia de locuinţe, în judeţul nostru, le considerăm elocvente! In perioada 1966 — 1972 s-au construit din fondurile statului 6.691 apartamente, din care 3.877 apartamente numai în ultimii 3 ani. In acelaşi interval, s-au mai construit 721 apartamente din fonduri proprii, cu sprijinul statului, în credite şi materiale, 6.014 case noi din fondurile proprii ale populaţiei, din care 4.948 în mediul rural. De remarcat investiţia apreciabilă pe care populaţia judeţului a făcut-o în construcţia de locuinţe şi aceasta în condiţii de simultaneitate cu achiziţionarea din comerţul socialist, în anul 1972, a unui volum de mărfuri sporit cu 39,1 la sută faţă de 1968 Din soldul bănesc existent la C.E.C. revin fiecărui locuitor al judeţului în medie 2.070 lei. Sursa acestor cheltuieli şi posibilităţi de economisire o constituie, în principal, salariile şi veniturile obţinute de membrii cooperatori. Salariul mediu în cincinalul trecut a sporit cu un ritm mediu anual de 5,2 la sută, nivelul indicatorului în anul 1972 fiind cu 2,4 la sută ,superior anului 1970. Din aceste creşteri, precum şi ca urmare a sporirii efectivului de salariaţi (cu peste 20.000, faţă de 1968), rezultă venituri absolute suplimentare din salarii, în 1972, faţă de media anuală a cincinalului precedent, de aproape o jumătate de miliard de lei şi de 190 milioane lei faţă de anul 1970. Şi veniturile ţăranilor cooperatori pentru munca prestată în cooperative au urmat cursul aceleaşi continue ascensiuni, sporind faţă de 1970 cu 55 milioane lei. Datele statistice arată că în judeţul nostru de remarcat proporţia ridicată a solicitat repartizarea salariaţi- nare, realizate din salar după veniturile lucrarii, se grupează astfel total sala-Grape de venituri mai lunare tarifare% Adăugind la aceste mai în actualul cincicondiţii, largile facilinai, au fost depuse la tăţi materiale şi finan-Oficiul de construcţii clare (credite pe terde locuinţe proprietate men lung, execuţie şi personală 1.639 cereri, asistenţă tehnică, seupentru 810 din acestea firi de impozite etc.) s-au încheiat contracte se conturează cadrul pe şi 730 au fost soluţiecare se fundamentează nate prin predarea a_ cererile sporite ale partamentelor către bepopulaţiei pentru conneficiari strucţii de locuinţe pro_ Solicitanţii, grupaţi prietate personală, după venitul din sala-In judeţul nostru, nurii, sîntiţilor cu salarii tarifare pînă la 2.000 lei — 92,1 la sută. Soldul la zi de 839 cereri existente la nivelul O.C.L.P.P. In atenţia soluţionării reflectă fidel dorinţa de construcţie de locuinţe proprietate personală, dorinţă căreia din motive de echitate socială este bine să i se dea curs. Eugen HANCU, economist Măsuri hotărite împotriva speculei Deşi în ultimii ani, construcţia de locuinţe din fondurile centralizate ale statului a luat o deosebită amploare în toate oraşele ţării, totuşi aceasta nu poate duce, deocamdată, la asigurarea unei locuinţe corespunzătoare pentru fiecare cetăţean şi familia sa, datorită permanentei fluctuaţii a forţei de muncă din mediul rural în cel urban, ca şi a altor fenomene sociale. Dezvoltarea industriei a atras în oraşe numeroşi tineri care, neavînd unde locui şi nedorind să facă naveta, au trebuit să accepte să locuiască în condiţii nu totdeauna corespunzătoare şi să plătească preţurile exagerate pretinse de proprietarii respectivelor imobile. Specula cu locuinţe, proprietate de stat şi personală a devenit un fenomen obişnuit şi ,la Miercurea-Ciuc. Pentru prima dată, în proiectul legii privind administrarea fondului locativ, se prevăd măsuri precise şi severe împotriva speculei cu locuinţe, fiecare spaţiu excedentar trebuind să fie subînchiriat, pe baza unui contract existent la consiliul popular şi la preţuri legale. In acelaşi timp, se prevăd sancţiuni aspre împotriva celor care vor nesocoti aceste prevederi legale, continuînd să-şi subînchirieze spaţiile excedentare la preţuri de speculă. Pentru aplicarea integrală şi corectă a acestor prevederi ale legii, consider că va fi necesară întărirea controalelor efectuate, de organele de miliţie şi ale spaţiului locativ. Intrucît acum construirea sau atribuirea locuinţelor în oraşe este condiţionată de posesia buletinului de identitate din oraşul respectiv, mulţi cetăţeni, deşi lucrează în întreprinderile din oraşul respectiv, nu-şi pot construi sau nu li se poate atribui o locuinţă decât prin ocolirea unor prevederi legale, printr-o aşa-zisă primire în spaţiul locativ al unui cetăţean din respectivul oraş. De aceea consider că ar fi nimerit să se prevadă în lege ca, construirea locuinţelor proprietate personală în oraşele mici, nedeclarate închise, să nu fie legată de buletinul de identitate, ci doar de locul de muncă, urmărinduse, totodată, respectarea prevederii că un cetăţean nu poate poseda decit un singur imobil de locuit. Lt. maj. ACS Alexandru, şeful Biroului de evidenţa populaţiei din cadrul Miliţiei oraşului Miercurea-Ciuc pînă la 1.500 lei 64.6 1.501—2.000 lei 22,7 2.001—2.500 lei 7.5 2.501—3.000 lei 2.8 peste 3.000 lei 2.4 Nr. cereri Grupe de salarii tarifare a titularului de contract 3. 4 Apartament« •3 jjji 3 3 date în « j .op folosință fi. r ) 2 t& • fi. s QO8 pînă la 1.500 lei 1.087 595 545 1.501—2.000 lei 423 152 130 peste 2.000 lei 139 63 55 SCOPUL: Promovarea principiilor eticii şi echităţii comuniste Sunt căsătorit de ani, am doi copii, 11 locuiesc într-o casă cu chirie, am, deci, toate motivele, să apreciez la justa lor valoare proiectele de lege privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi administrarea fondului locativ, al căror scop este sprijinirea familiilor cu venit mai mic, cu mai mulţi copii, precum evitarea unor cazuri de abuz, ce s-au semnalat în administrarea spaţiilor locative. Proiectele de lege — puse acum în dezbaterea cetăţenilor — , precizează că statul va sprijinii construcţia sau cumpărarea de locuinţe, prin acordarea unor credite, iar această posibilitate va contribui la curmarea unor inechităţi prezente uneori la repartizarea locuinţelor. După părerea mea, e foarte binevenită acea parte a proiectului de lege, care obligă pe cei ce au posibilităţi materiale, să cumpere apartamentul respectiv, în acelaşi timp e bine că se vor lua măsuri împotriva acelora care fac speculă cu spaţiile locative ale statului. In ce priveşte proiectul de lege referitoare la administrarea fondului locativ cred ca este just de a nu se mai lua In considerare — la repartizarea apartamentelor — „poziția" socială, astfel nimeni nu va putea beneficia de bunuri dobîndite fără drept. Pe baza celor spuse, consider că votarea proiectelor de lege va avea efect pozitiv, tocmai pentru că scopul lor este promovarea ideilor eticii şi echităţii comuniste. SZVOBODA Vilmos, tapiţer la întreprinderea de gospodărie comunală şi locativă Miercurea- Ciuc (Urmare din pag I) pericol de accidentare sau au fost derulaţi în circulaţia spre alte zone ale judeţului. Tot referitor la indicatoare, a fost criticat faptul că uneori, deşi lucrările sunt terminate, semnele de avertizare continuă să rămină pe şosea. Aşa este cazul pe unele porţiuni ale drumului naţional Miercurea- Ciuc — Odorheiu Secuiesc — Praid. Alteori, indicatoarele vizînd limitarea de viteză, prelungesc restricţiile mult dincolo de ieşirea din localităţi, fără a fi necesar acest lucru, în timp ce în alte părţi, unde ar fi necesară limitarea de viteză, acest lucru nu se face. O dată cu începerea lucrărilor de modernizare a pasajului de pe strada Harghita — principala arteră ce face legătura cu municipiul Odorheiu Secuiesc — s-a recurs la o variantă ce ocoleşte prin cartierul Topliţa, un drum plin de hîrtoape şi greu practicabil. Or, era necesar ca, înainte de închiderea străzii Harghita, acest drum să fie amenajat. Se desfăşoară anevoios şi circulaţia spre întreprinderile din zona vestică, de dincolo de calea ferată, drumul ce face legătura cu strada Băilor fiind complet desfundat. I.G.O., U.M.T.F., Autobaza, I.J.E.M.C. , care aveau obligaţia amenajării acestui drum ce-i deservește în primul rînd, nu au întreprins nimic pentru îndeplinirea propriilor angajamente asumate în minuta încheiată înainte de începerea lucrărilor la pasajul peste calea ferată. La rîndul său, consiliul popular orăşenesc e absent la rezolvarea acestor probleme, ce-l vizează în primul rînd. Dealtfel, nici la această consfătuire, unde s-au adus multe critici la adresa consiliului popular orăşenesc, nu a participat nimeni din partea acestuia. S-a arătat că unele şanţuri desfundate de constructori, rămîn mult timp în aceeaşi stare, periclitind circulaţia, că în cazul nopţilor cu polei, intervenţia maşinilor cu substanţe antiderapante e de cele mai multe ori tardivă, aceasta nu se face în primele ore ale dimineţii, ci abia după ce s-au produs unele accidente. Nu se execută la timpul cuvenit curăţirea noroaielor de pe unele străzi (7 Noiembrie, Băilor, Borsecului etc.), ceea ce duce la lunecuş, ori la stropirea cetăţenilor de pe trotuare. Uneori, în timpul lucrărilor agricole, e riscant să parcurgi şoselele judeţului, îndeosebi între Miercurea- Ciuc — Tuşnad şi Miercurea-Ciuc — Sîndominic, noroiul adus din cîmp pe şosea de către tractoare şi remorci creează pericol de derapare. Prevederile legale menite a împiedica acest lucru, nu sunt respectate. O problemă mult dezbătută şi rezolvată doar parţial, e cea a locurilor de parcare. Cartiere, cum ar fi cel al Gării, străzile din jurul tribunalului, sunt lipsite complet de locuri de parcare, în timp ce o bună porţiune din strada Griviţa e folosită doar pentru parcarea unor autobuze al căror loc ar trebui să fie în incinta autobazei. Vorbitorii s-au referit şi la alte nereguli, cum ar fi lipsa de preocupare a unor consilii populare comunale pentru amenajarea de trotuare, slaba intervenţie şi insuficienta muncă educativă desfăşurată în unele localităţi (Ciceu, Satu Mare etc.), pentru determinarea pietonilor de a respecta regulile de circulaţie, adeseori în aceste localităţi, cetăţenii circullînd pe mijlocul drumului. E necesar ca pretutindeni organele locale să se ocupe de amenajarea staţiilor de autobuze în afara părţii carosabile, lucru ce s-ar putea face cu eforturi minime. Făcindu-ne ecoul propunerilor făcute, pe care le considerăm nu lipsite de importanţă în asigurarea unei circulaţii rutiere corespunzătoare, ferită de accidente, invităm şi noi organele vizate să ia măsurile cuvenite în cest sens. Pe teme de circulaţie Informaţia HARGHITEI O nouă dovadă a creşterii nivelului nostru de trai Deoarece în cadrul Comitetului executiv al consiliului popular orăşenesc m-a preocupat vreme îndelungată rezolvarea cererilor de locuinţe, am studiat cu interes proiectele de lege privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi administrarea fondului locativ. Aceste două proiecte sunt, după părerea mea, noi dovezi ale grijii partidului şi statului nostru faţă de oamenii muncii. însuşi faptul că şi acele persoane care locuiesc în apartamente proprietate de stat vor beneficia de credite, creează posibilitatea ca din ce în ce mai mulţi cetăţeni să locuiască în spaţii proprietate personală Aplicarea acelor prevederi care stabilesc sumele de credit Şi modalităţile de restituire In concordanţă cu venitul mediu lunar, va ajuta mult familiile cu venituri mai mici. Eu şi familia mea nu am avut pînă acum posibilitatea să cumpărăm sau să construim locuinţă, deoarece pînă anul trecut am clştigat doar eu pentru cei patru membri ai familiei. Din acest an lucrăm doi, posibilităţile noastre materiale s-au îmbunătăţit simţitor. După apariţia proiectelor de lege am planificat ca în curind să cumpărăm apartamentul în care locuim de mai mulţi ani. MARTON Francisc. „Arta Tîrnavel" Cristuru Secuiesc Azi, începe campionatul judeţean de hochei — juniori I Palatul de gheaţă din Miercurea-Ciuc va găzdui faza judeţeană a campionatului republican de hochei — juniori I. La întreceri vor participa echipele: Liceul Miercurea-Ciuc, Şcoala sportivă Gheorgheni, Şcoala sportivă Odorheiu Secuiesc şi Sport Club Miercurea- Ciuc, întrecerile se vor desfăşura sub formă de turneu, fiecare echipă se va întrlni cu celelalte trei formaţii. Azi şi mîine, întrecerile se vor desfăşura după următorul program : VINERI, 23 MARTIE — ora 12.30 — Liceul Miercurea-Ciuc — Şcoala sportivă Odorheiu Secuiesc; ora 15,00 — Şcoala sportivă Gheorgheni — Sport Club Miercurea-Ciuc. SIMBATA, 24 MARTIE, ora 12,30 — Sport Club Miercurea-Ciuc — Şcoala sportivă Odorheiu Secuiesc; ora 15,00 — Liceul Miercurea-Ciuc — Şcoala sportivă Gheorgheni. KOVÁCS Ladislau La Rîşnov s-au desfăşurat campionatele republicane de schi-sărituri — juniori II. La întrecere au participat 24 de sportivi, din mai multe centre de schi din ţară. Reprezentantul judeţului nostru, a fost Peter Gavril, de la Sport Club Miercurea-Ciuc. Interesul faţă de acest concurs a sporit deoarece la întreceri au luat parte şi şapte sportivi bulgari, întrecerile au fost interesante, şi foarte echilibrate. Cel puţin şase sportivi au avut şansa de a cuceri primul loc. Păcat însă că arbitrajele foarte slabe, părtinitoare, au influenţat stabilirea clasamentului final, sportivii judeţului Braşov fiind favorizaţi. In aceste condiţii Peter Gavril a reuşit să ocupe numai locul şase. Iată clasamentul final al campionatului : 1. Mihai Ducaru (Dinamo Braşov) — 29,5 + 29,5 metri — 214,2 puncte; 2. Sorin Mitrofan (Viitorul Braşov) — 28+27,5 metri — 188,3 puncte, 3. Sorin Lupu (Dinamo Braşov) — 27,5 + 27,5 metri — 186,3 puncte, 4. Vasile Andrei (Braşovia Braşov) — 26,5 + 27 metri — 185,5 puncte, 5. Dumitru Prahoveanu (Şcoala sportivă de elevi Rîşnov) — 26 + 25 metri — 181,0 puncte, 6. Peter Gavril (Sport Club Miercurea-Ciuc) 26 + 26 metri — 180,9 puncte. K. LADISLAU Campionatul republican de schi-sărituri juniori II Sedentarismul la copii— un paradox ? „Educaţia fizică şi sportul, activităţi de interes naţional, reprezintă o parte componentă a procesului de educare comunistă a tineretului, a maselor largi de oameni ai muncii“. (Din Hotărirea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la dezvoltarea continuă a educaţiei fizice şi sportului) A asocia vîrsta copilăriei cu sedentarismul, la prima vedere ar părea un paradox. Dar, analizînd mai atent vinele aspecte, vom constata că şi viaţa copilului poartă amprenta sedentarismului. In sprijinul ideii de maii sus să ne mărginim doar la cîteva exemple care confirmă un fapt ce nu poate fi contestat , copilul de azi se mişcă mai puţin decît copilul die ieri şi aceasta încă de la cea mai fragedă vîrstă. Avînd în vedere ca în creşele, grădiniţele şi căminele de zi programele se desfăşoară mai mult în interior, înlocuind parţial sau, uneori, total ieşirile în aer liber, putem observa că activităţile cu caracter sedentar tind să acapareze copilul încă de la cea mai fragedă vîrstă, tocmai în perioada cînd acesta are nevoie mai multă de mişcare, de exerciţii fizice, de factori naturali. De asemenea, urbanismul, cu toate că a adus avantajul confortului locuinţelor moderne, reduce mult posibilităţile de mişcare ata copilului. Au dispărut terenurile virane, au dispărut şi interminabilele jocuri cu şi fără minge, dar au apărat tăbliţele cu „Nu călcaţi pe iarbă“. Chiar dacă în cvartalele de blocuri sunt amenajări speciale pentru joaca copiilor, ele nu influenţează prea mult dezvoltarea corectă morfologico-funcţională a şcolarilor şi preşcolarilor. Timpul copilului afectat mişcării în aer liber se reduce, pe măsura înaintării în vîrstă datorită programelor şcolare, destul de încărcate, şi de necesitatea asimilării unui volum crescut de cunoştinţe. Adăugăm la toate acestea şi televizorul, care, cu toate că este un bun mijloc de informare, este, totodată, şi un puternic mijloc de încurajare a sedentarismului. Chiar şi numai aceste exemple sunt suficient de convingătoare pentru a afirma cu certitudine că, la ora actuală, se poate spune că există o problemă a sedentarismului la copii. Se pune însă întrebarea , elevii avînd în onarul săptămînal 2—3 ore de educaţie fizică şi un alt număr de ore pentru pregătirea sportivă, e oare suficient pentru combaterea efectelor nocive ale sedentarismului ? Răspunsul este limpede ! Nu ! Orice programă şcolară, oricît de perfecţionată ar fi şi chiar mărirea numărului de Tribuna pedagogului ore de educaţie fizică, nu poate suplini decât parţial lipsa de mişcare cauzată de sedentarism. Dacă sedentarismul la copii e o realitate, trebuie să prevenim şi să eliminăm efectele nocive ale acestuia asupra tineretului şcolar. Se ştie însă că asupra formării copilului, ca viitor cetăţean, sănătos, bine dezvoltat fizic şi intelectual, cu putere de muncă bună, acţionează mai mulţi factori, printre care şcoala, familia, organizaţia de pionierii etc. Şcoala este unul dintre factorii cei mai importanţi care poate şi trebuie să se preocupe intens de întărirea sănătăţii copiilor prin activităţile sportive. Cu toate acestea, şcoala favorizează numaii parţial dezvoltarea copilului , deoarece el îşi petrece numai o parte din timp aici. De asemenea, nu întotdeauna activităţile extraşcolare ce cad în sarcina cadrelor didactice nu au un caracter organizat, sistematic. In ce priveşte, familia, există tendinţa unor familii de a-şi petrece timpul liber împreună cu copiii numai în spaţii închise (cinema, vizite, televizor) activităţi lipsite, de cele mai multe ori, de „aer şi mişcare". Dacă educaţia fizică este o sarcină comună şcolii şi familiei, dacă şcoala dispune de un program organizat, de cadre calificate, de condiţii materiale de realizare, în ce priveşte familia, e necesar un efort minim — dar nu de neglijat — din partea părinţilor de a procura pentru copii o coardă de sărit, minge, săniuţă, schiuri şi patine, o rachetă de tenis etc., precum şi crearea obişnuinţei practicării exerciţiului fizic. Gimnastica zilnică în familie reprezintă unul dintre cele mai eficiente mijloace care stau la îndemînă pentru întărirea sănătăţii copiilor, aceasta diferenţiindu-se prin conţinut şi situare în programul zilnic de înviorare al copilului. Excursiile săptămînale, plimbările, expediţiile în afara localităţii, gradarea distanţei, timpului şi ritmului de mers, joaca, sunt de natură să aibă un efect pozitiv asupra corpului. In cadrul activităţilor pioniereşti, educaţia fizică şi sportul ocupă şi va ocupa şi în viitor un loc important. Comandanţii-instructori de pionieri, profesori de educaţie fizică, alţi factori educativi trebuie să facă să dispară acea „prăpastie" care, în multe cazuri, există între sport şi educaţia fizică din şcoală şi cea din afara şcolii, învăţătorul, profesorul, comandantul-instructor nu trebuie să uite că, în acelaşi tiimp, este şi educator al educatorilor, adică al familiei, şi că in dialogul cu aceasta trebuie să determine înţelegereacorespunzătoare a rolului exerciţiului fizic în viaţa copilului. . Conjugarea eforturilor tuturor factorilor educaţionali trebuie să conducă la sporirea contribuţiei activităţilor sportive, la formarea multilaterală a omului societăţii socialiste, să conducă la organizarea mai multor acţiuni practic© pentru traducerea în viaţă a măsurilor cuprinse în Hotărirea C.C. al P.C.R. cu privire la dezvoltarea continuă a educaţiei fizice şi sportului în ţara noastră. Prof. A. SIGMIREAN, Topliţa Schi fond La Poiana Mică s-a desfăşurat un concurs de seniori şi senioare, la care au participat cei mai buni schiori din ţara noastră, precum şi sportivi din Bulgaria. La acest concurs a participat şi junioara Tudor Vilma, de la Şcoala sportivă Gheorgheni. Ea a avut o comportare excelentă, reuşind să ocupe locul cinci, intrecînd o serie de concurente, membre ale lotului republican. Dintre concurente s-a detaşat Elena Băşa, care a cîştigat cu o mare diferenţă. Pentru celelalte locuri fruntaşe s-a dat o luptă foarte strînsă, locurile ocupate fiind decise de secunde. Iată clasamentul probei de 5 km, fete: 1. Elena Băşa (Dinamo Braşov) — 18:37, 2. Adriana Barabas (Tractorul Braşov) — 20:03, 3. Lucia Barabaş (Tractorul Braşov) — 20:06, 4. Tatiana Mancevo (Bulgaria) — 20:10, 5. Todor Vilma (Şcoala sportivă Gheorgheni) — 20:32, 6. Ana Bădescu (Dinamo Braşov) — 21:12, întrecerile băieţilor, pe distanţa de 10 km, au fost cîştigate de Vasile Papuc (Dinamo Braşov), urmat de Gheorghe Voicu (A.S.A. Braşov) şi Nicolae Cojocaru (Dinamo Braşov). V. FIERARU ANUL VI. nr. 1576