Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1509-1583)

1973-03-21 / nr. 1574

)\ \ ss s\ s l­*{ s\\ \\ \ \ i \ s s s s\ s s s s s s \\\\ i\ s\\ \ \ s s \\\ \\ \i s­­ s\ s \ [ TINEREII DE MU­LEE CARATE! După ce te poartă, pe zecile de potcoave în pantă ale drumului ce urcă prin pădurea bă­­trînă şi veşnic verde, cu un ultim şi suprem efort, autobuzul se strecoară pe sub unul din uriaşele arcuri romantice ale suplului viaduct, care asemeni unei uriaşe porţi de piatră leagă cei doi munţi ce protejează între ei oraşul şi ostenit te lasă în plin centrul oraşului. Nestemată în diadema de nestemate a Carpa­­ţilor Orientali, Borsecul te aşteaptă strălucind cu preţiozitatea celor douăzeci şi patru de ca-Căutînd să dea curs milioanelor de solici­tări, in 1953 o uzină cu capacitatea de imbute­­liere de 70.000 sticle in 24 de ore înlocuia ve­chea manufactură, de unde, zilnic, abia o mie de sticle înfundate cu dop de plută părăseau oraşul. Apa presărată cu sprinţare diamante gazoase îşi face, astfel, apariţia în locuri mai îndepărtate, fără, însă, a reuşi să satisfacă toate cererile. După numai ciţiva ani, în 1970, la „Apemin“ Bor­sec intră in funcţiune două linii tehnologice utilate cu maşini din­tre cele mai moderne din ţară, capabile să pregătească „de drum“ cite 240.000 de sticle pe zi. Dar caratele nu sunt numai in izvoare. Uri­ M. HOREA (Continuare In pag. a 3-a) Oameni si destine rate dătătoare de sănătate, încrustate în mon­tura de brazi aromitori a pădurilor ce-i împre­soară. Staţiunea, vestită pînă departe peste hotarele ţării, îşi datorează faima nu numai frumuse­ţilor pe care le oferă generoasa natură încon­jurătoare, ci şi regimentelor de sticle purtînd inscripţia: „Apă minerală — Borsec“, care, zi de zi, pornesc din gara Topliţa spre toate col­ţurile ţării, ba, şi mai departe, în alte conti­nente. asul salt înregistrat în dezvoltarea întreprin­derii, rod al politicii de valorificare integra­lă a tuturor resurselor ţării, promovată de partidul nostru, a de­clanşat printre mun­citorii întreprinderii un Aspect de la întreprinderea „Apemin" Borsec PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAI Anul VI, nr. 1574 MIERCURI 21 martie 1973 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN­­ I CRONICA DE ŞANTIER „Pentru asigurarea disciplinei de plan în domeniul investiţiilor, este necesară pregătirea temeinică a condiţiilor de execuţie a lucrărilor, asigurarea documentaţiilor tehnico-economice din timp, contractarea la vreme a utilajelor din ţară şi din import, buna organizare şi dotarea corespunzătoare a şantierelor de construcţii.. (Din cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972). Concentrarea efortu­rilor pentru realizarea integ­rală a volumului de investiţii prevăzute în planul de stat pe 1973, punerea în funcţi­une la termen a capa­cităţilor de producţie planificate, precum şi atingerea într-o perioa­dă cit mai scurtă a parametrilor tehnico­­economici planificaţi constituie sarcini de ba­ză ale conducerii Com­binatului de exploatare şi industrializare a lem­nului din Miercurea- Ciuc. Eforturile principale de investiţii din cadrul acestui combinat sunt îndreptate în acest an atît asupra obiectivelor ce se află în construc­ţie, (Fabrica de suban­­samble şi P.A.L. din Miercurea-Ciuc, Fabri­ce de mobilă şi de P.A.L. din Topliţa), cît şi asupra celor ale că­ror lucrări vor fi ata­cate în curînd, dintre care amintim Fabrica de mobilă din Miercu­­rea-Ciuc şi Fabrica de mobilă din Ditrău, ca­pacităţi de producţie ce vor fi date în func­ţiune încă în acest cin­cinal. Realizarea la termen a acestor obiective de investiţii cere din par­tea conducerii C.E.I.L. Miercurea-Ciuc şi din partea constructorilor, a tuturor factorilor de răspundere ce concură la materializarea lor măsuri hotărîte, de na­tură să intensifice rit­mul desfăşurării lucră­rilor, să asigure sollu­ţionarea tuturor pro­blemelor. Examinînd stadiul pregătirilor în vederea realizării planului de investiţii pentru­ noua Fabrică de mobilă din Ditrău, rezultă că în atenţia combina­tului se află în primul rîn­d problema majoră a a­­sigurării integrale şi la timp a documentaţiei tehnico-economice şi a celorlalte condiţii ne­cesare începerii lucră­rilor. Ne grăbim să consemnăm — şi ne face plăcere să o facem ori de cîte ori consta­tăm astfel de aspecte îmbucurătoare — că la acest nou obiectiv to­tul este gata pregătit, toate condiţiile sunt a­­sigurate pentru ataca­rea la timp şi cu toate forţele a lucrărilor de construcţii De pe acum sunt asigurate documen­taţiile tehnico-econo­­m­ice şi proiectele de execuţie, respectindu­­se termenul prevăzut în lista de investiţii pentru acest obiectiv; documentaţia este avi­zată de bancă, urmînd ca, încă în cursul aces­tei luni, să se deschidă finanţarea. întreaga lucrare a fost contrac­tată cu Trustul de construcţii-montaj al Ministerului Economiei Forestiere şi Materia­lelor de Construcţii — şantierul Topliţa, aces­ta avînd toate condiţii­le asigurate pentru a­­tacarea lucrărilor încă de la sfîrşitul lunii, în curs, amplasamentul fiindu-i deja pus la dispoziţie. Ştiut fiind că hotărî- Anton BORŞ (Continuare îa pag. a 3-a) Pregătirea temeinică - garanţia realizării cu succes a lucrărilor de investiţii ­­l­i­­s D­D­D­D­D­D00 Informaţii Harnicul co­lectiv al Coope­rativei meşte­şugăreşti „Con­structorul“ din Cristuru Secuiesc raportează înde­plinirea planului la producţia mar­­fă, pe primele două decade ale lunii martie, în proporţie de 101 la sută. La Clubul ingineri­lor şi tehnicienilor din Bălan va avea loc, as­tăzi la ora 19, o ex­punere pe teme sani­tare intitulată „Ce tre­buie să ştim despre i­­giena corpului“, care va fi prezentată de medi­cul Gergely Béla. In oraşul Gheorgheni se află în construcţie două depozite: unul pentru mobilă şi celă­lalt pentru materiale de construcţie, cu o supra­faţă utilizabilă de 500 metri pătraţi fiecare. Valoarea lucrărilor la ambele construcţii se e­­valuează la circa 500.000 lei. „ Orchestra populară a Filarmonicii de stat din Cluj a prezentat recent, pe scena Casei de cul­tură din Borsec, spectacolul folcloric „Cintă Clu­jul“ Dintre susţinătorii minunatului program îi amintim pe soliştii maramureşeni Maria şi Nuţu Leordean , recenţi câştigători ai concursului Tv. „Floarea din grădină“, pe neasemuitul taragotist Ion Fărcaşu, pe solistul vocal Petre Muţiu şi alţii. Publicul spectator a înregistrat cu plăcere, su­bliniind cu aplauze, prezenţa formaţiei clujene pe scena oraşului lor. ts\s\\ \\\\\ i \ i \ \\ \ s\ i \i s s In vederea asigurării celor mai bune condiţii de muncă şi a preveni­rii accidentelor de mun­că şi îmbolnăvirilor profesionale, majorita­tea celor ce organizea­ză, conduc şi controlea­ză procesul de produc­ţie, iau măsuri concre­te, asiigurînd securitatea deplină a celor ce muncesc. Regretabil este fap­tul, că nu toţi factorii de răspundere din ca­drul unităţilor, Înţeleg importanţa acestor mă­suri. Mai sunt încă conducători ai locurilor de muncă şi chiar ai unităţilor, care nu în­ţeleg că un muncitor care lucrează în depli­nă siguranţă dă un randament mai bun, ceea ce duce în ultima instanţă la creşterea productivităţii muncii. In cele ce urmează vom exemplifica afir­maţie de mai sus cu cîteva cazuri ,constatate cu ocazia controalelor, ce le-am efectuat. Cu toate că In anul 1972 datorită folosirii unui generator de su­dură cu ecetilenă de construcţie nestandar­dizată, la care supapa hidraulică de siguranţă nu a funcţionat, s-a accidentat un muncitor la I.J.M.L.C. Miercu­rea-Ciuc. Această în­călcare a normelor de securitate a muncii, ca­re a avut consecinţe deosebit de grave, nu a dat însă de gîndit factorilor de răspun­dere ai întreprinderii menţionate. Deşi cazul a fost cunoscut, de a­­semenea, de conduce­rile Şantierului de con­strucţii industriale „Harghita“, a Coopera­tivei „Lemn-Metal“ O­­dorheiu Secuiesc şi Coo­perativei „Deservirea“ din Miercurea-Ciuc, a­­ceste unităţi admit in continuare — chiar şi după repetate averti­zări ale Inspectoratului pentru protecţia mun­cii — folosirea genera­toarelor necorespunză­toare, periclitînd ast­fel securitatea munci­torilor. Lucrătorii ora­şului pot observa cum lucrătorii de la I.G.C.L. îşi abandonează pe străzile oraşului, gene­ratoarele de acetilene şi de sudură electrică, precum şi tuburile de oxigen, aparatele stînd chiar la îndemîna co­piilor. Este uşor de în­ţeles ce o­ asecinţe gra­ve poate să aibă o ase­menea neglijenţă. Cu ocazia controlului din ianuarie 1973, la Cooperativa „Lemn- Meta!“ din Odorheiu Secuiesc s-a constatat că din lipsa a două simple curele trapezoi­­dale, a fost scos din funcţiune luni de zile, tot sistemul de ventila­ţie în care s-au inves­tit zeci de mii de lei, astfel muncitorii pu­ţind fi expuşi la îm­bolnăviri profesionale, şi s-a dispus sistarea ac­tivităţii secţiei, ceea ce a făcut ca de îndată să se găsească şi curelele respective. Oricum, luni de zile peste 300 de sa­lariaţi au stat în mediul nociv. Oare conducerea întreprinderii nu are niici o obiecţie de făcut acestui stil de lucru . Aceeaşi situaţie se constată şi la tur-JAKAB loan, inspector la Inspecto­ratul judeţean pentru protecţia muncii (Continuare în pag. a 3-a) MAREA NORILOR DE PROTECŢIE A MUNCII-O CUHNIA A BONEI DESFĂŞURĂRI A ACTIVITĂŢII El IN ZIARUL DE AZI: Breviar cultural Cartea Cum îşi îndepli­nesc organizaţiile de partid rolul conducător ? Sport Instantanee in negativ Memento Din telegramele zilei Unul dintre cele mai bine dotate cluburi muncitoreşti din judeţ, cel din Bălan, este centrul activităţilor cul­tural-educative din lo­calitate, revenindu-i sarcina de a satisface zi de zi nevoile spiri­tuale ale locuitorilor, cei mai mulţi angajaţi în industria minieră. Consiliul de condu­cere al clubului se pre­ocupă să imprime tu­turor activităţilor ce se desfăşoară, o notă de vie actualitate, cău­­tînd să cuprindă în programe o gamă cît mai largă de acţiuni cu finalizare concretă pe tărîmul educaţiei. In vederea populari­zării, cunoaşterii şi în­făptuirii politicii par­tidului şi statului nos­tru, se organizează sis­tematic expuneri şi in­formări politice în cen­trul cărora stau pro­blemele ridicate de do­cumentele de partid, de cerinţele activităţii po­litice concrete. Există, de asemenea, o preo­cupare susţinută de popularizare a legilor, precum şi pentru dez­baterea proiectelor de legi. O dată cu apari­ţia noului Cod al mun­cii, de exemplu, au fost incluse în progra­mul de activitate al clubului dezbateri, în­­tîlniri cu specialiştii, în scopul cunoaşterii şi înţelegerii sensurilor şi conţinutului acestui important act normativ. Combaterea fenome­nelor negative genera­te de atitudini, menta­lităţi şi comportamente înapoiate faţă de mun­că şi avutul obştesc, implică folosirea for­melor şi mijloacelor din­tre care gazeta satiri­că, programul staţiei de radioamplificare, brigada artistică de agitaţie, dau bune re­zultate. Educaţia estetică constituie şi ea o latu­ră importantă a activi­tăţii clubului. Invitarea formaţiilor profesionis­te şi de amatori,­­ or­ganizarea de con­cursuri pe diferite teme în cadrul clubului, ac­tivizarea celor nouă for­maţii artistice de ama­tori, care cuprind 153 membri, a celor opt cercuri artistice, literare şi tehnico-aplicative re­prezintă o preocupare care vizează lărgirea sferei de activitate şi de cuprindere a clubu­lui. Avînd în vedere o­­biectivele deosebit de importante ce trebuie atinse pe tărîmul mun­cii de educaţie a ma­selor în oraşul Bălan, nu putem trece cu ve­derea şi cîteva lipsuri ce trebuie neîntîrziat înlăturate. O primă constatare este aceea că unele as­pecte ale muncii politi­co-educative nu sînt su­ficient aprofundate, ur­mărindu-se uneori rea­lizarea programului din KOVÁCS Béla, activist al Consiliului judeţean al sindicatelor Harghita (Continuare în pag. a 3-a) LA CLUBUL „MINERUL“ DIN BĂLAN II IC=1 1=3 1=3=1 11=31 Mai sunt destule de făcut pentru eficienţa deplină a muncii cultural-educative Din cronica vie a patriei flMSKA&fi BAIA MARE. Sediul politico-administrativ al judeţului Maramureş. Foto: Gh. VINTILA O floare pentru fie­care din cei peste 20 de milioane de locuitori ai patriei, aceasta este cota la care se ridică astăzi producţia anuală a întreprinderii de se­re din Codlea aflată la capătul a două decenii de existenţă. Renumitele sere au făcut din aşezarea de la Poalele Măgurii un oraş cunoscut în ţară şi peste hotare. Expe­diate zilnic spre cele treizeci de unităţi pro­prii de desfacere din numeroase localităţi ori spre aeroportul inter­naţional Otopeni pentru a fi expediate în di­verse ţări, florile de la Codlea duc un me­saj. .. policrom, pen­tru care cei care le cultivă culeg aprecieri unanime şi medalii la reuniuni florale inter­naţionale.­­ In pag. a 2-a O NOUĂ DOVADĂ PENTRU APLI­CAREA PRINCIPIILOR ECHITĂŢII SOCIALISTE IN DEZBATERE PUBLICA : PROIECTUL LEGII PRIVIND DEZ­VOLTAREA CONSTRUCŢIEI DE LO­CUINŢE PROIECTUL LEGII PRIVIND ADMI­NISTRAREA FONDULUI LOCATIV

Next