Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1509-1583)

1973-03-24 / nr. 1577

S&35 PROLETARI DIN TOATE TARILE, CNIT1-VAI ■ pwTSÎ Anul VI, nr. 1577 SIMBAtA 24 martie 1973 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN CONFERINŢA UNIUNII ASOCIAŢIILOR STUDENŢILOR COMUNIŞTI DIN ROMÂNIA In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, s-a deschis, vineri di­mineaţa, la Palatul Marii Adu­nări Naţionale, cea de-a IX-a Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din Ro­mânia, eveniment cu profunde şi multiple semnificaţii în viaţa studenţimii, a întregului tineret din patria noastră. Lucrările conferinţei au loc în atmosfera de muncă însufle­ţită a poporului nostru pentru realizarea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea şi Con­ferinţa Naţională ale partidului, sub semnul angajării depline a studenţilor ţării — români, maghiari, germani şi de alte na­ţionalităţi d­in înfăptuirea sar­cinilor de mare răspundere so­cială şi politică ce le revin pen­tru a deveni cadre de nădejde ale construcţiei societăţii socia­liste multilateral dezvoltate şi a comunismului în România. Timp de două zile, forumul or­ganizaţiei tineretului studios va dezbate o sferă largă de pro­bleme care privesc imprimarea unui profund conţinut revoluţio­nar întregii activităţi a Uniunii, corespunzător exigenţelor zile­lor noastre, în spiritul indicaţii­lor secretarului general al par­tidului privind creşterea rolului ei în viaţa universitară a ţării şi a contribuţiei la perfecţiona­rea învăţămîntului superior, mai strînsa sa legare cu cercetarea şi producţia­ la pregătirea pro­fesională şi educaţia comunistă a studenţilor. Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducă­tori de partid şi de stat — Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Tro­fin, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănes­­cu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Ştefan Andrei — este salutată cu entuziaste a­­plauze. Sute de studente şi stu­denţi, aflaţi în faţa Palatului Marii Adunări Naţionale, ovaţio­nează îndelung, intonează imnul „Partid ne eşti slăvit conducă­tor“, dau glas profundelor lor sentimente de recunoştinţă pen­tru grija pe care partidul o a­­cordă tineretului studios, dez­voltării şi perfecţionării învăţă­mîntului universitar, pentru preţuirea şi încrederea de care se bucură tînăra generaţie. In aceeaşi atmosferă însufleţi­tă, conducătorii partidului şi sta­tului sînt întîmpinaţi la intra­rea în sală. Minute în şir se scandează „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“, „Ceauşescu şi studenţii“. In sală se află delegaţi ai stu­denţilor din întreaga ţară şi un mare număr de invitaţi repre­zentanţi ai conducerilor unor mi­nistere, instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, secretari ai unor comitete de partid, rectori ai instituţiilor de învăţămînt su­perior, academicieni, activişti de partid şi de stat, cadre didac­tice, studenţi fruntaşi la învăţă­tură şi în activitatea obştească, tineri muncitori şi elevi. Cuvîntul de deschidere a con­ferinţei a fost rostit de Ion Traian Ştefănescu, prim-secre­­tar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, preşedintele Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comu­nişti) Exprimînd, în numele delega­ţilor şi invitaţilor, al întregii studenţimi din patria noastră, cele mai vii mulţumiri, adînca recunoştinţă şi bucuria de a inaugura lucrările conferinţei în prezenţa conducerii partidului şi statului nostru, in frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vot­ (Continuare to part. a 2-a) Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi şi prieteni, Doresc să încep prin a vă a­­dresa vouă, participanţilor la cea de-a IX-a Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comu­nişti din România, tuturor stu­denţilor din patria noastră, un călduros salut din partea Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Român, a Consiliului de Stat, a guvernului şi a mea per­sonal. (Aplauze puternice, pre­lungite.) Conferinţa Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din Ro­mânia — forul democratic al studenţimii — are menirea să facă bilanţul activităţii desfăşu­rate in perioada care a trecut de la conferinţa precedentă, să analizeze în spirit critic şi auto­critic activitatea desfăşurată in vederea înfăptuirii sarcinilor puse de partid privind ridicarea nivelului de pregătire de spe­cialitate şi politică a tinerei ge­neraţii studenţeşti, şi, totodată, să stabilească măsurile necesare în vederea îmbunătăţirii în con­tinuare a activităţii asociaţiilor, a creşterii rolului lor in forma­rea profesională şi politică a în­tregii studenţimi, in activitatea generală a tinerei generaţii din România. După cum se ştie, în ultimii ani, în institutele de învăţămînt din ţara noastră s-a desfăşurat o intensă activitate de perfec­ţionare a organizării şi de ridi­care a conţinutului învăţămîn­tului, de legare mai strinsă a acestuia cu cercetarea şi pro­ducţia. Se poate afirma că, pe acest drum, s au obţinut deja o serie de rezultate pozitive — deşi tre­buie spus că sîntem­ de abia la primii paşi. Trebuie să acţionăm în continuare cu toată fermita­tea şi energia pentru a obţine o legare organică a întregului proces de învăţămînt cu cerce­tarea şi product­a, aceasta con­stituind una din condiţiile esen­ţiale pentru progresul învăţă­mîntului românesc, pentru dez­voltarea generală a ţării noas­tre pe calea socialismului şi co­munismului. Se poate aprecia că, în această perioadă, asociaţiile studenţeşti au desfăşurat o acti­vitate intensă, au adus o contri­buţie activă la realizarea sarci­nilor privind perfecţionarea procesului de învăţămînt. Rezul­tatele obţinute de absolvenţii in­stitutelor noastre de învăţămînt demonstrează cu prisosinţă a­­ceasta. De asemenea, asociaţiilor stu­denţilor comunişti le-a revenit sarcina de a desfăşura o largă activitate educativă. Sub condu­cerea organizaţiilor de partid, ele au adus o însemnată con­tribuţie la formarea conştiinţei socialiste, la ridicarea nivelului de cunoştinţe generale al tuturor studenţilor. In toţi aceşti ani, studenţii au fost prezenţi la toate marile ac­ţiuni întreprinse de partid, au participat la lucrările de pe marile şantiere industriale şi a­­gricole, aducînd o contribuţie tot mai însemnată la dezvoltarea generală a ţării noastre. Studen­ţimea poate, deci, spune că este participantă activă, împreună cu întregul popor, la tot ceea ce se înfăptuieşte în patria noastră şi că, prin contribuţia ei activă, alături de clasa muncitoare, sub conducerea partidului, pune cite ceva din entuziasmul şi elanul tineretului la temelia făuririi so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate în România. (Aplauze puternice, prelungite.) Aş dori, la această conferinţă, să menţionez activitatea intensă, multilaterală, desfăşurată de ca­drele didactice din institutele de învăţămînt superior, care acţio­nează activ atît în direcţia bunei pregătiri profesionale a studenţi­lor cit şi pentru integrarea învă­­ţământului cu cercetarea şi pro­ducţia, contribuind astfel la în­făptuirea politicii partidului nos­tru în acest important sector de activitate. Doresc, de aceea, ca de la această tribună, să adre­sez calde felicitări şi cele mai bune urări de noi succese tutu­ror cadrelor didactice din învă­­ţământul superior din patria noastră. (Aplauze puternice, pre­lungite.) De asemenea, adresez cele mai călduroase felicitări tuturor stu­denţilor din România, organiza­ţiilor lor comuniste­­ şi le do­resc succese tot mai mari în în­treaga lor activitate. (Aplauze puternice, îndelung repetate.) Dragi tovarăşi, Apreciind rezultatele bune ob­ţinute pînă acum, nu pot să nu menţionez că în organizarea şi desfăşurarea activităţii din in­stituiie şi universităţi a însăşi procesului de învăţămînt, mai sunt o serie de lipsuri şi nea­junsuri. De aceea, pornind de la marile sarcini puse de Congre­sul al X-lea şi de Conferinţa Naţională a partidului cu pri­vire la dezvoltarea învăţămîn­tului, ştiinţei şi culturii în patria noastră, este necesar să se ac­ţioneze cu hotărîre pentru li­chidarea acestor lipsuri, pentru îmbunătăţirea întregii activităţi de perfecţionare a învăţămîntu­lui românesc. In centrul acestor preocupări trebuie să stea în continuare integrarea organică a învăţămîntului cu cercetarea şi producţia. Pornind de la rolul tot mai important pe care îl are ştiinţa ca factor al dezvoltării producţiei materiale şi a întregii societăţi, este necesar să ne preo­cupăm permanent ca formarea noilor generaţii de intelectuali ai patriei noastre să ţină seama de cerinţele pe care le pune dezvoltarea societăţii socialiste româneşti, revoluţia tehnico­­ştiinţifică contemporană. Tineretul, studenţii trebuie să-şi sporească exigenţa faţă de ei înşişi muncind cu sîrguinţă pentru însuşirea a tot ce este mai valoros, mai înaintat in tehnica şi ştiinţa contemporană, pentru a se pregăti temeinic şi a putea astfel aduce mîine o contribuţie tot mai activă, în toate domeniile de activitate, la progresul României socialiste, la ridicarea nivelului de civilizaţie şi bunăstare a întregului nostru popor. Este necesar ca la baza în­tregii activităţi a învăţămîntu­lui nostru, a asociaţiilor studen­ţilor comunişti, să stea materia­lismul dialectic şi istoric, con­cepţia cea mai înaintată despre lume şi viaţă, care dă perspec­tivă, orizont şi asigură progresul general al omenirii. (Aplauze puternice, prelungite.) Dispunem de o puternică for­ţă, atît umană, cît şi materială în acest domeniu — şi ne putem exprima convingerea că în ur­mătorii ani, învăţămîntul supe­rior din patria noastră va par­curge o etapă importantă pe ca­lea perfecţionării sale, că la vii­toarea Conferinţă a Uniunii A­­sociaţiilor Studenţilor Comunişti vom putea constata că s-au ob­ţinut succese remarcabile în în­făptuirea sarcinilor puse de par­tid în faţa învăţămîntului în România. Cu această convinge­re, sper că conferinţa voastră, la care participă şi cadrele di­dactice, va elabora şi măsurile în această direcţie. (Aplauze pu­ternice.) E necesar să înţelegeţi, tova­răşi — şi mă adresez atît ca­drelor didactice, cît şi studenţi­lor şi organizaţiilor lor — că înfăptuirea dezideratului pus de Congresul al X-lea şi Conferin­ţa Naţională, de integrare a în­văţămîntului cu producţia şi ştiinţa, presupune nu o acţiune formală, nu de a lua măsuri sporadice, de a iniţia la zile mari unele acţiuni de participa­re la activitatea de producţie, ci de a face în aşa fel, incit între­gul proces de învăţămînt să fie axat pe cercetare şi producţie, pentru ca, realmente, tînărul de astăzi, viitorul intelectual de mîine, să poată căpăta atît cu­noştinţele teoretice, cît şi cele practice care să-i permită, după terminarea anilor de studii, la intrarea sa în producţie, să se încadreze imediat şi nemijlocit în acţiunea generală a întregu­lui popor de dezvoltare multila­terală a ţării. Numai aşa se va putea spune că acest deziderat, acest obiectiv esenţial pentru dezvoltarea învăţămîntului, va fi realizat. Am convingerea că voi veţi acţiona cu toată fermitatea, veţi face totul pentru a realiza în acest fel integrarea învăţă­mîntului cu producţia şi ştiinţa. (Aplauze puternice; se scandea­ză îndelung „Ceauşescu — P.C.R.“.) Nu doresc ca la aceas­tă conferinţă să adresez critici — dar nu pot să nu menţionez că în această direcţie ne miş­căm foarte încet. De aceea mă adresez studenţimii, vouă, repre­zentanţilor studenţilor adunaţi aici, de a lua voi înşivă în mîini realizarea acestei sarcini puse de partid şi guvern. Aşa a acţionat întotdeauna tineretul — a fost în primele rînduri ! Eu am o mare încredere că tineretul ro­mân, studenţimea noastră va ac­ţiona ca un sprijin de nădejde al partidului în toate domeniile, inclusiv în perfecţionarea învă­­ţămîntului. (Aplauze puternice, prelungite. Se scandează­­ „Ceauşescu şi studenţii“.) Imi amintesc de studenţimea de acum 40 de ani, cînd eu am intrat în rîndul U.T.C.-ului şi în partid, de spiritul revoluţionar al studenţilor comunişti de a­­tunci. Unii sunt prezenţi aici , alţii, din păcate, ca Grigore Preoteasa, nu se mai află prin­tre noi. Dar aş dori ca această coincidenţă, să însemne un îndemn de a imprima un spirit mai revoluţionar în în­treaga voastră activitate. Să înţe­legeţi că a fi comunist, a fi stu­dent comunist, înseamnă a fi revoluţionar, a fi întotdeauna pentru tot ceea ce este nou, a fi permanent pentru înlocuirea vechiului care nu mai corespun­de necesităţilor, pentru reînnoi­ (Continuare in pag. a 2-a) IN PAG. A 2-A ÎN DEZBATERE PUBLICĂ . — Proiectul legii privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe — Proiectul legii privind administrarea fondului locativ TREI LUNI DE LA PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN DE PARTID DIN DECEMBRIE 1972 EFICIENŢA—etalonul de măsură al activităţii desfăşurate în zootehnia judeţului rEveniment de mare însemnătate în viaţa economică a ju­deţului, plenara Comitetului judeţean de partid din decembrie 1972 a prilejuit o temeinică şi exigentă analiză a stadiului a­­plicării în viaţă a programelor pentru îmbunătăţirea şi folosi­rea fondului funciar şi de dezvoltare a zootehniei, de către­­ organele şi organizaţiile de partid, organele de specialitate, de către lucrătorii din agricultura judeţului. Cuprinzînd o vastă arie tematică, lucrările plenarei au relevat rezultatele obţinute, neajunsurile şi lipsurile manifes-t tate în acest domeniu, axîndu-se în mod deosebit asupra solu­ţionării problemelor privind perfecţionarea activităţii viitoare. In lumina directivelor Congresului al X-lea al P.C.R ale Conferinţei Naţionale din iulie 1972, plenara a adoptat hotărîri de importanţă covîrşitoare atît pentru activitatea prezentă, cît şi pentru cea de perspectivă, stabilind sarcini şi răspunderi concrete organelor şi organizaţiilor de partid, consiliilor popu­ g­­are comunale, tuturor factorilor de răspundere din zootehnia­­ judeţului. De atunci au trecut trei luni. In ce măsură hotăririle pre-­­ narei Comitetului judeţean de partid au fost traduse în fapte,­­ la faţa locului, în fermele şi sectoarele zootehnice? Investigaţiile întreprinse la cîteva unităţi agricole coope­­ratiste, profilate pe producţia de lapte, credem că sunt edifi- I catoare în acest sens. (RELATĂRI IN PAG. A 3-A) 1 ■ 1 NOUA ROMÂNIE PITOREASCĂ F.O.R.-noua emblemă a oraşului Orăşelul, care în ur­mă cu cîţiva ani dacă ajungea la zece mii de locuitori, îşi avea in trecut o tradiţie bine cunoscută în întreaga ţară, datorită tirguri­­lor săptămînale orga­nizate aici, tîrguri un­de se puteau procura animale sau cereale mai ieftine decît in al­tă parte, precum şi pro­duse ale vestiţilor olari din Oboga, marii ma­eştri ai ceramicii ro­mâneşti. Dar Balşul a­­vea şi o emblemă, o lucerie, care vroia să arate că orăşelul era reprezentat din punct de vedere industrial de o făbricuţă unde se turnau plite pentru so­be de gătit. Fină prin anul 1967, deşi acestei întreprinderi i s-au a­­lăturat o uzină de re­parat utilaj agricol şi cîteva unităţi de indus­trie locală, mica loca­litate, situată la jumă­tatea drumului dintre Craiova şi Slatina, nu putea pretinde că şi-a schimbat caracterul a­gricol şi nici tradiţio­nala emblemă. Aspec­tul său edilitar era predominat de cîteva clădiri mai arătoase între care cele ale şco­lii, spitalului şi casei de cultură. Ziua de 1 iulie a acelui an, cînd excavatoarele au smuls din mijlocul unui cîmp gol de la marginea o­raşului primele cupe de pămînt, pregătind lu­crările de fundaţii ale uneia din cele mai mari unităţi ale indus­triei constructoare de vagoane în cincinalul trecut, a fost înscrisă in istoria oraşului ca ziua începerii înfăptui­rii vocaţiei industriale a Balşului. Se înălţa aici Fabrica de osii şi boghie, pe scurt F.O.B., care avea să devină noul simbol al locali­tăţii. De-a lungul a doi ani şi jumătate cit au durat lucrările de construcţie ale primei etape — la­ C. TIMIŞ (Continuare in pag. a 4-a) „Avem o ţară frumoasă şi bogată, im popor harnic şi cutezători care timp de peste două milenii, iu ani grei de restrişte, înfrăţit cu codrii, riurile şi văile, şi-a apărat glia, iar­­ acum, sub, conducerea partidului, îşi zideşte o viaţă nouă.“ NICOLAE CEAUŞESCU Informaţii Formaţia de estradă a Clubului „Minerul“ din Bălan va fi astăzi, la ora 20, oaspetele lo­cuitorilor din Mădăraş, în faţa cărora va pre­zenta un bogat şi variat program artistic. * Ansamblul artistic „Harghita“ al Consiliu­lui judeţean al sindica­telor se va deplasa as­tăzi, la ora 20, în loca­litatea Cobăteşti, unde va prezenta un program de cîntece şi jocuri populare. * Formaţia de teatru a Casei de cultură din Miercurea-Ciuc va sus­ţine astăzi, la ora 20, un spectacol de teatru in oraşul Borsec. In program este prevăzu­tă piesa Sidoniei Dră­­guşanu „Fiicele“. * Teatrul de păpuşi din Cluj va prezenta as­tăzi, la orele 11 şi 13, un spectacol la Casa de cultură din oraşul nos­tru reşedinţă de judeţ. Acelaşi spectacol va fi prezentat şi la Casa de copii din Şumuleu la ora 15. * In sala mică a Casei orăşeneşti de cultură din Miercurea-Ciuc a avut loc ieri expunerea „Simfonia clasică“ sus­ţinută de profesorul de muzică Imets Dionisie. Asociaţia crescători­lor de albine face cu­noscut că s-au primit spre desfacere stupi prefabricaţi R.A. 1001, stupi orizontali şi stupi multietajaţi cu două corpuri. De menţionat că noile produse sunt cu mult mai ieftine de­cît cele folosite pînă în prezent de apicultori. La Miercurea-Ciuc s-a redeschis salonul de coafură din clădirea U.J.C.M. Complet reamena­­jat, într-un spaţiu lărgit, cu mobilier şi apa­­rataj nou, salonul oferă clientelei un plus de atracţie. Totodată, au fost amenajate, în aceeaşi clădire, ateliere de manichiură, pedichiură şi cosmetică. Foto! Al. SZAKACS COMPLEX DE ... ÎNFRUMUSEŢARE Consfătuire interjudeţeană pe tema sportului de masă şi de performanţă La sediul asociaţiei sportive „Voinţa" din Miercurea-Ciuc a avut loc ieri o consfătuire la care au participat vicepreşedinţii U J.C.M. care răspund de activitatea sportivă, preşedinţi şi secretari ai asociaţiilor sportive „Voinţa“ din judeţele Harghita, Sibiu, Mureş, Braşov şi Co­­vasna. Au fost prezentate patru informări a­­supra activităţii sportive de masă şi de perfor­manţă, după care au urmat discuţii şi schim­buri de opinii între reprezentanţii celor cinci judeţe. LA LACU ROŞU Un nou magazin de panificaţie Sunt remarcabile stră­daniile depuse de con­ducerea întreprinderii judeţene de morărit şi panificaţie pe linia lăr­girii continue a produc­ţiei şi îmbogăţirii reţe­lei proprii de desfacere către populaţie. Recent, în staţiunea „Lacu Ro­şu“ s-a terminat con­strucţia unei noi unităţi de desfacere a produ­selor de panificaţie, realizată din fonduri de mică mecanizare. Noua unitate contribu­ie la îmbunătăţirea a­­provizionăr­ii cu produ­­­­se de panificaţie a­ populaţiei din staţiune, precum şi a celor ce vor veni aici la odihnă, în viitorul secou­ tu­ristic.

Next