Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1509-1583)
1973-03-24 / nr. 1577
S&35 PROLETARI DIN TOATE TARILE, CNIT1-VAI ■ pwTSÎ Anul VI, nr. 1577 SIMBAtA 24 martie 1973 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN CONFERINŢA UNIUNII ASOCIAŢIILOR STUDENŢILOR COMUNIŞTI DIN ROMÂNIA In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, s-a deschis, vineri dimineaţa, la Palatul Marii Adunări Naţionale, cea de-a IX-a Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, eveniment cu profunde şi multiple semnificaţii în viaţa studenţimii, a întregului tineret din patria noastră. Lucrările conferinţei au loc în atmosfera de muncă însufleţită a poporului nostru pentru realizarea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului, sub semnul angajării depline a studenţilor ţării — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi din înfăptuirea sarcinilor de mare răspundere socială şi politică ce le revin pentru a deveni cadre de nădejde ale construcţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a comunismului în România. Timp de două zile, forumul organizaţiei tineretului studios va dezbate o sferă largă de probleme care privesc imprimarea unui profund conţinut revoluţionar întregii activităţi a Uniunii, corespunzător exigenţelor zilelor noastre, în spiritul indicaţiilor secretarului general al partidului privind creşterea rolului ei în viaţa universitară a ţării şi a contribuţiei la perfecţionarea învăţămîntului superior, mai strînsa sa legare cu cercetarea şi producţia la pregătirea profesională şi educaţia comunistă a studenţilor. Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat — Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Ştefan Andrei — este salutată cu entuziaste aplauze. Sute de studente şi studenţi, aflaţi în faţa Palatului Marii Adunări Naţionale, ovaţionează îndelung, intonează imnul „Partid ne eşti slăvit conducător“, dau glas profundelor lor sentimente de recunoştinţă pentru grija pe care partidul o acordă tineretului studios, dezvoltării şi perfecţionării învăţămîntului universitar, pentru preţuirea şi încrederea de care se bucură tînăra generaţie. In aceeaşi atmosferă însufleţită, conducătorii partidului şi statului sînt întîmpinaţi la intrarea în sală. Minute în şir se scandează „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“, „Ceauşescu şi studenţii“. In sală se află delegaţi ai studenţilor din întreaga ţară şi un mare număr de invitaţi reprezentanţi ai conducerilor unor ministere, instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, secretari ai unor comitete de partid, rectori ai instituţiilor de învăţămînt superior, academicieni, activişti de partid şi de stat, cadre didactice, studenţi fruntaşi la învăţătură şi în activitatea obştească, tineri muncitori şi elevi. Cuvîntul de deschidere a conferinţei a fost rostit de Ion Traian Ştefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, preşedintele Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti) Exprimînd, în numele delegaţilor şi invitaţilor, al întregii studenţimi din patria noastră, cele mai vii mulţumiri, adînca recunoştinţă şi bucuria de a inaugura lucrările conferinţei în prezenţa conducerii partidului şi statului nostru, in frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vot (Continuare to part. a 2-a) Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi şi prieteni, Doresc să încep prin a vă adresa vouă, participanţilor la cea de-a IX-a Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, tuturor studenţilor din patria noastră, un călduros salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat, a guvernului şi a mea personal. (Aplauze puternice, prelungite.) Conferinţa Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România — forul democratic al studenţimii — are menirea să facă bilanţul activităţii desfăşurate in perioada care a trecut de la conferinţa precedentă, să analizeze în spirit critic şi autocritic activitatea desfăşurată in vederea înfăptuirii sarcinilor puse de partid privind ridicarea nivelului de pregătire de specialitate şi politică a tinerei generaţii studenţeşti, şi, totodată, să stabilească măsurile necesare în vederea îmbunătăţirii în continuare a activităţii asociaţiilor, a creşterii rolului lor in formarea profesională şi politică a întregii studenţimi, in activitatea generală a tinerei generaţii din România. După cum se ştie, în ultimii ani, în institutele de învăţămînt din ţara noastră s-a desfăşurat o intensă activitate de perfecţionare a organizării şi de ridicare a conţinutului învăţămîntului, de legare mai strinsă a acestuia cu cercetarea şi producţia. Se poate afirma că, pe acest drum, s au obţinut deja o serie de rezultate pozitive — deşi trebuie spus că sîntem de abia la primii paşi. Trebuie să acţionăm în continuare cu toată fermitatea şi energia pentru a obţine o legare organică a întregului proces de învăţămînt cu cercetarea şi producta, aceasta constituind una din condiţiile esenţiale pentru progresul învăţămîntului românesc, pentru dezvoltarea generală a ţării noastre pe calea socialismului şi comunismului. Se poate aprecia că, în această perioadă, asociaţiile studenţeşti au desfăşurat o activitate intensă, au adus o contribuţie activă la realizarea sarcinilor privind perfecţionarea procesului de învăţămînt. Rezultatele obţinute de absolvenţii institutelor noastre de învăţămînt demonstrează cu prisosinţă aceasta. De asemenea, asociaţiilor studenţilor comunişti le-a revenit sarcina de a desfăşura o largă activitate educativă. Sub conducerea organizaţiilor de partid, ele au adus o însemnată contribuţie la formarea conştiinţei socialiste, la ridicarea nivelului de cunoştinţe generale al tuturor studenţilor. In toţi aceşti ani, studenţii au fost prezenţi la toate marile acţiuni întreprinse de partid, au participat la lucrările de pe marile şantiere industriale şi agricole, aducînd o contribuţie tot mai însemnată la dezvoltarea generală a ţării noastre. Studenţimea poate, deci, spune că este participantă activă, împreună cu întregul popor, la tot ceea ce se înfăptuieşte în patria noastră şi că, prin contribuţia ei activă, alături de clasa muncitoare, sub conducerea partidului, pune cite ceva din entuziasmul şi elanul tineretului la temelia făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România. (Aplauze puternice, prelungite.) Aş dori, la această conferinţă, să menţionez activitatea intensă, multilaterală, desfăşurată de cadrele didactice din institutele de învăţămînt superior, care acţionează activ atît în direcţia bunei pregătiri profesionale a studenţilor cit şi pentru integrarea învăţământului cu cercetarea şi producţia, contribuind astfel la înfăptuirea politicii partidului nostru în acest important sector de activitate. Doresc, de aceea, ca de la această tribună, să adresez calde felicitări şi cele mai bune urări de noi succese tuturor cadrelor didactice din învăţământul superior din patria noastră. (Aplauze puternice, prelungite.) De asemenea, adresez cele mai călduroase felicitări tuturor studenţilor din România, organizaţiilor lor comuniste şi le doresc succese tot mai mari în întreaga lor activitate. (Aplauze puternice, îndelung repetate.) Dragi tovarăşi, Apreciind rezultatele bune obţinute pînă acum, nu pot să nu menţionez că în organizarea şi desfăşurarea activităţii din instituiie şi universităţi a însăşi procesului de învăţămînt, mai sunt o serie de lipsuri şi neajunsuri. De aceea, pornind de la marile sarcini puse de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională a partidului cu privire la dezvoltarea învăţămîntului, ştiinţei şi culturii în patria noastră, este necesar să se acţioneze cu hotărîre pentru lichidarea acestor lipsuri, pentru îmbunătăţirea întregii activităţi de perfecţionare a învăţămîntului românesc. In centrul acestor preocupări trebuie să stea în continuare integrarea organică a învăţămîntului cu cercetarea şi producţia. Pornind de la rolul tot mai important pe care îl are ştiinţa ca factor al dezvoltării producţiei materiale şi a întregii societăţi, este necesar să ne preocupăm permanent ca formarea noilor generaţii de intelectuali ai patriei noastre să ţină seama de cerinţele pe care le pune dezvoltarea societăţii socialiste româneşti, revoluţia tehnicoştiinţifică contemporană. Tineretul, studenţii trebuie să-şi sporească exigenţa faţă de ei înşişi muncind cu sîrguinţă pentru însuşirea a tot ce este mai valoros, mai înaintat in tehnica şi ştiinţa contemporană, pentru a se pregăti temeinic şi a putea astfel aduce mîine o contribuţie tot mai activă, în toate domeniile de activitate, la progresul României socialiste, la ridicarea nivelului de civilizaţie şi bunăstare a întregului nostru popor. Este necesar ca la baza întregii activităţi a învăţămîntului nostru, a asociaţiilor studenţilor comunişti, să stea materialismul dialectic şi istoric, concepţia cea mai înaintată despre lume şi viaţă, care dă perspectivă, orizont şi asigură progresul general al omenirii. (Aplauze puternice, prelungite.) Dispunem de o puternică forţă, atît umană, cît şi materială în acest domeniu — şi ne putem exprima convingerea că în următorii ani, învăţămîntul superior din patria noastră va parcurge o etapă importantă pe calea perfecţionării sale, că la viitoarea Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti vom putea constata că s-au obţinut succese remarcabile în înfăptuirea sarcinilor puse de partid în faţa învăţămîntului în România. Cu această convingere, sper că conferinţa voastră, la care participă şi cadrele didactice, va elabora şi măsurile în această direcţie. (Aplauze puternice.) E necesar să înţelegeţi, tovarăşi — şi mă adresez atît cadrelor didactice, cît şi studenţilor şi organizaţiilor lor — că înfăptuirea dezideratului pus de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională, de integrare a învăţămîntului cu producţia şi ştiinţa, presupune nu o acţiune formală, nu de a lua măsuri sporadice, de a iniţia la zile mari unele acţiuni de participare la activitatea de producţie, ci de a face în aşa fel, incit întregul proces de învăţămînt să fie axat pe cercetare şi producţie, pentru ca, realmente, tînărul de astăzi, viitorul intelectual de mîine, să poată căpăta atît cunoştinţele teoretice, cît şi cele practice care să-i permită, după terminarea anilor de studii, la intrarea sa în producţie, să se încadreze imediat şi nemijlocit în acţiunea generală a întregului popor de dezvoltare multilaterală a ţării. Numai aşa se va putea spune că acest deziderat, acest obiectiv esenţial pentru dezvoltarea învăţămîntului, va fi realizat. Am convingerea că voi veţi acţiona cu toată fermitatea, veţi face totul pentru a realiza în acest fel integrarea învăţămîntului cu producţia şi ştiinţa. (Aplauze puternice; se scandează îndelung „Ceauşescu — P.C.R.“.) Nu doresc ca la această conferinţă să adresez critici — dar nu pot să nu menţionez că în această direcţie ne mişcăm foarte încet. De aceea mă adresez studenţimii, vouă, reprezentanţilor studenţilor adunaţi aici, de a lua voi înşivă în mîini realizarea acestei sarcini puse de partid şi guvern. Aşa a acţionat întotdeauna tineretul — a fost în primele rînduri ! Eu am o mare încredere că tineretul român, studenţimea noastră va acţiona ca un sprijin de nădejde al partidului în toate domeniile, inclusiv în perfecţionarea învăţămîntului. (Aplauze puternice, prelungite. Se scandează „Ceauşescu şi studenţii“.) Imi amintesc de studenţimea de acum 40 de ani, cînd eu am intrat în rîndul U.T.C.-ului şi în partid, de spiritul revoluţionar al studenţilor comunişti de atunci. Unii sunt prezenţi aici , alţii, din păcate, ca Grigore Preoteasa, nu se mai află printre noi. Dar aş dori ca această coincidenţă, să însemne un îndemn de a imprima un spirit mai revoluţionar în întreaga voastră activitate. Să înţelegeţi că a fi comunist, a fi student comunist, înseamnă a fi revoluţionar, a fi întotdeauna pentru tot ceea ce este nou, a fi permanent pentru înlocuirea vechiului care nu mai corespunde necesităţilor, pentru reînnoi (Continuare in pag. a 2-a) IN PAG. A 2-A ÎN DEZBATERE PUBLICĂ . — Proiectul legii privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe — Proiectul legii privind administrarea fondului locativ TREI LUNI DE LA PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN DE PARTID DIN DECEMBRIE 1972 EFICIENŢA—etalonul de măsură al activităţii desfăşurate în zootehnia judeţului rEveniment de mare însemnătate în viaţa economică a judeţului, plenara Comitetului judeţean de partid din decembrie 1972 a prilejuit o temeinică şi exigentă analiză a stadiului aplicării în viaţă a programelor pentru îmbunătăţirea şi folosirea fondului funciar şi de dezvoltare a zootehniei, de către organele şi organizaţiile de partid, organele de specialitate, de către lucrătorii din agricultura judeţului. Cuprinzînd o vastă arie tematică, lucrările plenarei au relevat rezultatele obţinute, neajunsurile şi lipsurile manifes-t tate în acest domeniu, axîndu-se în mod deosebit asupra soluţionării problemelor privind perfecţionarea activităţii viitoare. In lumina directivelor Congresului al X-lea al P.C.R ale Conferinţei Naţionale din iulie 1972, plenara a adoptat hotărîri de importanţă covîrşitoare atît pentru activitatea prezentă, cît şi pentru cea de perspectivă, stabilind sarcini şi răspunderi concrete organelor şi organizaţiilor de partid, consiliilor popu gare comunale, tuturor factorilor de răspundere din zootehnia judeţului. De atunci au trecut trei luni. In ce măsură hotăririle pre- narei Comitetului judeţean de partid au fost traduse în fapte, la faţa locului, în fermele şi sectoarele zootehnice? Investigaţiile întreprinse la cîteva unităţi agricole cooperatiste, profilate pe producţia de lapte, credem că sunt edifi- I catoare în acest sens. (RELATĂRI IN PAG. A 3-A) 1 ■ 1 NOUA ROMÂNIE PITOREASCĂ F.O.R.-noua emblemă a oraşului Orăşelul, care în urmă cu cîţiva ani dacă ajungea la zece mii de locuitori, îşi avea in trecut o tradiţie bine cunoscută în întreaga ţară, datorită tirgurilor săptămînale organizate aici, tîrguri unde se puteau procura animale sau cereale mai ieftine decît in altă parte, precum şi produse ale vestiţilor olari din Oboga, marii maeştri ai ceramicii româneşti. Dar Balşul avea şi o emblemă, o lucerie, care vroia să arate că orăşelul era reprezentat din punct de vedere industrial de o făbricuţă unde se turnau plite pentru sobe de gătit. Fină prin anul 1967, deşi acestei întreprinderi i s-au alăturat o uzină de reparat utilaj agricol şi cîteva unităţi de industrie locală, mica localitate, situată la jumătatea drumului dintre Craiova şi Slatina, nu putea pretinde că şi-a schimbat caracterul agricol şi nici tradiţionala emblemă. Aspectul său edilitar era predominat de cîteva clădiri mai arătoase între care cele ale şcolii, spitalului şi casei de cultură. Ziua de 1 iulie a acelui an, cînd excavatoarele au smuls din mijlocul unui cîmp gol de la marginea oraşului primele cupe de pămînt, pregătind lucrările de fundaţii ale uneia din cele mai mari unităţi ale industriei constructoare de vagoane în cincinalul trecut, a fost înscrisă in istoria oraşului ca ziua începerii înfăptuirii vocaţiei industriale a Balşului. Se înălţa aici Fabrica de osii şi boghie, pe scurt F.O.B., care avea să devină noul simbol al localităţii. De-a lungul a doi ani şi jumătate cit au durat lucrările de construcţie ale primei etape — la C. TIMIŞ (Continuare in pag. a 4-a) „Avem o ţară frumoasă şi bogată, im popor harnic şi cutezători care timp de peste două milenii, iu ani grei de restrişte, înfrăţit cu codrii, riurile şi văile, şi-a apărat glia, iar acum, sub, conducerea partidului, îşi zideşte o viaţă nouă.“ NICOLAE CEAUŞESCU Informaţii Formaţia de estradă a Clubului „Minerul“ din Bălan va fi astăzi, la ora 20, oaspetele locuitorilor din Mădăraş, în faţa cărora va prezenta un bogat şi variat program artistic. * Ansamblul artistic „Harghita“ al Consiliului judeţean al sindicatelor se va deplasa astăzi, la ora 20, în localitatea Cobăteşti, unde va prezenta un program de cîntece şi jocuri populare. * Formaţia de teatru a Casei de cultură din Miercurea-Ciuc va susţine astăzi, la ora 20, un spectacol de teatru in oraşul Borsec. In program este prevăzută piesa Sidoniei Drăguşanu „Fiicele“. * Teatrul de păpuşi din Cluj va prezenta astăzi, la orele 11 şi 13, un spectacol la Casa de cultură din oraşul nostru reşedinţă de judeţ. Acelaşi spectacol va fi prezentat şi la Casa de copii din Şumuleu la ora 15. * In sala mică a Casei orăşeneşti de cultură din Miercurea-Ciuc a avut loc ieri expunerea „Simfonia clasică“ susţinută de profesorul de muzică Imets Dionisie. Asociaţia crescătorilor de albine face cunoscut că s-au primit spre desfacere stupi prefabricaţi R.A. 1001, stupi orizontali şi stupi multietajaţi cu două corpuri. De menţionat că noile produse sunt cu mult mai ieftine decît cele folosite pînă în prezent de apicultori. La Miercurea-Ciuc s-a redeschis salonul de coafură din clădirea U.J.C.M. Complet reamenajat, într-un spaţiu lărgit, cu mobilier şi aparataj nou, salonul oferă clientelei un plus de atracţie. Totodată, au fost amenajate, în aceeaşi clădire, ateliere de manichiură, pedichiură şi cosmetică. Foto! Al. SZAKACS COMPLEX DE ... ÎNFRUMUSEŢARE Consfătuire interjudeţeană pe tema sportului de masă şi de performanţă La sediul asociaţiei sportive „Voinţa" din Miercurea-Ciuc a avut loc ieri o consfătuire la care au participat vicepreşedinţii U J.C.M. care răspund de activitatea sportivă, preşedinţi şi secretari ai asociaţiilor sportive „Voinţa“ din judeţele Harghita, Sibiu, Mureş, Braşov şi Covasna. Au fost prezentate patru informări asupra activităţii sportive de masă şi de performanţă, după care au urmat discuţii şi schimburi de opinii între reprezentanţii celor cinci judeţe. LA LACU ROŞU Un nou magazin de panificaţie Sunt remarcabile strădaniile depuse de conducerea întreprinderii judeţene de morărit şi panificaţie pe linia lărgirii continue a producţiei şi îmbogăţirii reţelei proprii de desfacere către populaţie. Recent, în staţiunea „Lacu Roşu“ s-a terminat construcţia unei noi unităţi de desfacere a produselor de panificaţie, realizată din fonduri de mică mecanizare. Noua unitate contribuie la îmbunătăţirea aprovizionării cu produse de panificaţie a populaţiei din staţiune, precum şi a celor ce vor veni aici la odihnă, în viitorul secou turistic.