Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1509-1583)

1973-03-28 / nr. 1580

Primăvara, care pare ho­tărîtă să-şi statorni­cească zilele­­ei însori­te pe meleagurile har­­ghitene, determină pe lucrătorii din agricultura judeţului să se înroleze fără întârziere în bă­tălia pentru belşugul recoltei viitoare. In zonele mai , calde ale judeţului, Odorheiu Secuiesc şi Cristuru Se­cuiesc, pe măsură ce terenurile se zvintă, din ce în ce mai multe u­­nităţi agricole coope­ratiste încep lucrările agricole de sezon. La Secuieni, arăturile de primăvară se află în plină desfăşurare. Mecanizatorii de aici au reuşit să efectueze, pînă în prezent, arături pe o suprafaţă de peste 120 hectare şi să pregăteas­că, în acelaşi timp, un pat germinativ cores­punzător pe cele 30 de hectare destinate plan­tatului butaşilor de sfeclă de zahăr pentru sămînţă, plantat care a şi început în cursul­ zi­lei de ieri. Erőss Ladis­­lau, inginerul şef al cooperativei, apreciază că spre sfîrşitul acestei săptâmîni se va putea acţiona cu toate forţele la însămînţăriile din prima epocă. Aceeaşi animaţie şi nu hotarul Cooperativei agricole de producţie din Cristuru Secuiesc. Se lucrează din plin la fertilizarea solului cu îngrăşăminte naturale şi chimice. Din cele 490 de hectare destinate culturilor de primăvară, mecanizatorii au arat peste 300. S-a trecut la însămînţarea lucernei, urmînd ca zilele acestea, în ordinea urgenţelor, să se continue cu plan­tatul cartofilor timpurii, însămînţarea sfeclei de zahăr şi a celorlalte culturi de primăvară din prima epocă. Secuieni : La plantatul butaşilor de sfeclă de zahăr pentru sămînţă. Unităţi agricole cooperatiste fruntaşe la producţia de lapte Acţionînd în spiritul Hotăririi plenare a Comitetului ju­­deţean de partid din decembrie 1972, unităţile agricole coo­peratiste din Mugeni, Cristuru Secuiesc, Lutiţa, Avrămeşti, Do­­beni, Misentea, Odorheiu Secuiesc şi Sîntimbru, reuşesc şi în această perioadă, socotită dificilă în zootehnie, să-şi menţină producţia animalieră la parametri ridicaţi. Inregistrînd rezultate bune la producţia de lapte, unită­ţile amintite au livrat la fondul centralizat al sta­­tului între 345—550 litri lapte de la fiecare vacă furajată, depăşindu-şi astfel substanţial obligaţiile contractuale. DDDDD DD DD D DDD DDD DDDDDD Lipsa de organizare determina restante Industria harghiteană urmează să realizeze in cursul acestui cincinal, prin darea în funcţiune a unui însemnat nu­măr de capacităţi, o producţie suplimentară de sute de milioane lei. Este vorba de capaci­tăţi care au un rol im­portant în înfăptuirea angajamentului patrio­tic asumat de toţi oa­menii muncii din patria noastră , cincinalul îna­inte de termen ! Ca a­­tare, pentru tinăra in­dustrie a judeţului Har­ghita, darea in exploa­tare într-un timp cit mai scurt a noilor ca­pacităţi productive se detaşează ca o sarcină majoră, de maximă responsabilitate. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi la Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 m­artie 1973, este nece­sar să se urmărească de către toţi factorii de răspundere modul cum se realizează investiţiile, cum se acţionează pen­tru a se asigura condi­ţii pentru buna desfă­şurare a lucrărilor, con­lucrarea strînsă şi per­manentă între toţi fac­torii angajaţi în proce­­sull de pregătire şi exe­cuţie a investiţiilor. In centrul atenţiei be­neficiarilor de investiţii din oraşul Miercurea- Ciuc, a constructorilor se află intensificarea e­­forturilor de a „com­prima“ timpul, de a in­tegra cît mai grabnic în circuitul productiv noile capacităţi, pentru ca economia naţională să beneficieze la terme­nele stabilite sau chiar mai devreme de produ­sele de care are nevoie, prevăzute în plen. Pe şantierul unui nou obiectiv din zona indus­trială de vest a oraşului reşedinţă de judeţ — instalaţia de preparare a caolinului — con­structorii, în luptă cu timpul, accelerează rit­mul de execuţie a lu­crărilor, acordă o im­portanţă deosebită înca­drării în prevederile graficelor. Se lucrează cu toate forţele la or­ganizarea şantierului, la amenajarea teransa­­mentului, la instalaţia de alimentare cu apă industrială a platformei industriale — instalaţie care constituie lucrarea de bază a acestui şan­tier pentru anul 1973. Pentru respectarea a­­cestui termen, de care va depinde şi punerea în funcţiune a Fabricii de su­bansamble în tri­mestrul III a.c., con­structorul — Trustul de construcţii-montaje mi­niere Bucureşti, lotul Miercurea-Ciuc, condus de inginerul Cristian Diaconescu — acţionea­ză energic, lucrările fiind in avans. Conduc­ta a fost asamblată în­ întregime şi continuă intens săpăturile la şan­ţul unde urmează a fi montată această conduc­tă. Staţia de captare a apei este gata betonată. Anton BORȘ (Continuare In pag. a 5-a) Pe Şantierul instalatei de preparare a caolinului din Miercurea-Ciuc DD­D Succese ale feroviarilor Staţia C.F.R. Gheorgheni a îndeplinit planul de transport la tone expediate pe luna martie cu 7 zile mai devreme. Fină la sfirşitul lunii, planul la acest indicator va fi depăşit cu 3000 tone, ceea ce reprezintă, valoric, 35.000 Iei. In acelaşi timp, a fost redusă staţionarea vagoa­nelor la încărcare-descărcare cu 9,35 la sută, iar staţionarea în tranzit cu 8 la sută. La ob­ţinerea acestor realizări au contribuit şi unii dintre beneficiarii staţiei, printre care U.E.I.L. şi Fabrica de mobilă, această din urmă între­prindere expediind 124 tone de mărfuri peste prevederile planului. THOMAN Bela SE APLICA OPERATIV STRUCTURA NOUĂ, FUNC­ŢIONALĂ A UNITĂŢILOR ECONOMICE Avantaje multiple pentru societate • CRESC FORŢELE PRODUCTIVE • PRODUCŢII SUPLIMENTARE IN VALOARE DE MILIOA­NE LEI • SPORESTE PRODUCTIVITATEA MUNCII SOCIALE • FIECARE LUCRATOR PLASAT IN DOMENIUL PENTRU CARE S-A PREGĂTIT în toate unităţile e­­conomice se acţionează intens, cu operativitate pentru aplicarea in via­ţă a prevederilor de­cretului Consiliului de Stat privind stabilirea normelor unitare de structură. Practica di­urnă dovedeşte oportu­nitatea noilor regle­mentări — de o ma­joră însemnătate în via­ţa economică a ţării — locul lor important în procesul de perfec­ţionare a activităţii e­­conom­ice, de sporire continuă a eficienţei ei. Materializarea preve­derilor oferă numeroa­se şi însemnate avan­taje pentru societate. Aşa de pildă, se relie­fează creşterea forţelor productive prin reduce­rea substanţială a pos­turilor administrative şi trecerea la munca di­rect productivă a unui mare număr de lucră­tori — mulţi dintre ei specialişti cu o înaltă calificare — care erau încadraţi în aceste pos­turi. Spre exemplifica­re, se poate aminti că la Fabrica de confecţii din Miercurea-Ciuc sînt 29 asemenea cazuri, la I.M. Harghita tot 29, iar la Filatura de lînă pi­eptănată din Miercurea- Ciuc numărul celor tre­cuţi din munci admi­nistrative în activitatea direct productivă re­prezintă 24 la sută din aparatul tehnico-admi­­nistrativ existent. Un calcul sumar arată că numai la Fabrica de confecţii din Miercu­rea-Ciuc lucrătorii tre­cuţi din posturi admi­nistrative în funcţii di­rect productive pot rea­liza anual o producţie în valoare de 4 milioane lei ! Să adăugăm la aceas­ta ieftinirea considera­bilă a aparatului teh­­nico-administrativ, cîş­­tigul pe care-l realizăm prin faptul că oamenii au posibilitatea să dea întreaga măsură a ca-­­ pacităţii lor în domenii pentru care s-au pregă­tit ani îndelungaţi, şi vom avea imaginea contribuţiei adusă la creşterea productivităţii muncii sociale, la spo­rirea eficienţei activi­tăţii economice. Care era, de pildă, contribu­ţia efectivă a sala­riatei Szakács Iuliiana, de la Fabrica de con­fecţii din Miercurea- Ciuc, la creşterea pro­ducţiei de bunuri ma­teriale ? Deşi absolven­tă a unei şcoli profe­sionale cu specialitatea confecţii, era reparti­zată să ţină evidenţa scriptică a recepţ­ei ma­teriei prime. Trecerea ei la banda de produc­ţie — şi aceste situaţii, în practică, se multipli­că de mii de ori — este un cîştig net pen­tru societate. In multe unităţi eco­nomice, îndeosebi în întreprinderile de in­dustrie uşoară, sute de tineri şi mai ales tine­re au posibilitatea de a se incadra efectiv în munca productivă, să-şi însuşească, în condiţii avantajoase, meserii noi, care să permită manifestarea deplină a talentului şi hărniciei, a personalităţii lor, contribuind din plin la sporirea producţiei de bunuri materiale, la creşterea mai rapidă a v­enitului naţional, baza trainică şi sigură a ri­dicării neîncetate a ni­velului de viaţă al în­tregului nostru popor. S. MICU­­ PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAI Anul VI, nr. 1580 MIERCURI 28 martie 1973 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN IN PAG. A 2-A Breviar cultu­­tural O sută de ani de la naşterea lui Nagy Ist- Informaţii Magazinul textile­­încălţăminte din ora­şul Bălan a fost apro­vizionat cu noi sorti­mente de mărfuri spe­cifice anotimpului de primăvară, a căror va­loare se ridică la pes­te 2 milioane lei. Măr­furile — pardesie, cos­tume din stofă subţire, pantofi, lenjerie, pre­cum şi un larg sorti­ment de articole pen­tru copii , au fost pu­se în vînzare către popu­laţie în cursul zilei de ieri. După cum ne infor­mează, corespondentul nostru Gheorghe Nadiş, din Bor­sec, la casa de cultură din localitate, in cadrul binecunoscutei acţiuni denumite „De la un meridian la al­­tul“ a avut loc o expu­nere cuprinzînd croni­ca evenimentelor inter­­ne şi internaţionale, prezentată de profeso­rul Alexandru Coltea, directorul bibliotecii o­­răşeneşti din Topliţa. TIMPUL PROBABIL După cum ne comu­nică meteorologul de serviciu, Sancu Dan, vremea se menţine căl­duroasă, cu cel mai mult variabil. Minimele vor fi cu­prinse între minus 3 şi 5 grade, iar maximele între 12 şi 15 grade. Să reproducem mai întâi o decizie, prima luată pe anul 1973 de conducerea întreprinde­rii de gospodărire co­munală şi locativă Mi­­ercurea-Ciuc­i „Avînd în vedere pre­vederile Legii nr. 11/ 1971 privind organiza­rea, funcţionarea şi conducerea unităţilor e­­conomice de stat, ale H.C.M. nr. 914/1968, a­­nexa II/8 poziţia 8 şi ale articolului 12 din Legea nr. 12/1971 . " Avînd în vedere că tovarăşul Kemenes Vin­­cenţiu, şef-sector la centralele termice şi e­­chi­pa de întreţinere­­intervenţie, nu se achi­tă de sarcinile de ser­viciu încredinţate în conformitate cu preve­derile articolului 5 din Legea nr. 1/1970 şi de articolul 12 din Legea nr. 12 . Tovarăşul Kemenes Vin­cenţiu se numeşte în sectorul C.T. cu atribu­­ţiunile avute pînă la data prezentei decizii, începînd cu data de 1 ianuarie 1973“. Semnează directorul întreprinderii Barabás Ştefan. Au fost invocate legi, hotărîri şi multe arti­cole (numai de acestea şi-a adus probabil a­minte cel care sem­nează decizia); s-a pre­cizat şi funcţia trecută şi cea viitoare a lui Kemenes Vincen­ţiu, dar omul (K. V.) voia şi era îndreptăţit să ştie : mo­tivul concret sau moti­vele ce au stat la baza deciziei numărul 1 din 4 ianuarie 1973 a con­ducerii de la I.G.C.L. Miercurea-Ciuc. Şi, pentru că Kemenes Vin­­cenţiu voie să afle fi­xact ce înseamnă hîrtia ce i s-a făcut cadou ... după Anul nou, a cerut explicaţii la consilierul juridic al Consiliului judeţean al sindicate­lor, întâmplarea a făcut ment în biroul de unde, telefonic, un jurist cu mai multă, responsabi­litate decît cel care a vizat hîrtia în discuţie, se străduia să-l lămu­rească pe şeful servi­ciului personal de la I.G.C.L. (Croitoru Şte­fan) că felul cum s-a procedat cu K. V. se cheamă un abuz. Şi cu de la celălalt capăt al firului părea foarte în cunoştinţă de cauză cînd întărea că „decizia noastră este bună !“ O fi bună dar numai pentru dumneavoastră, tovarăşe Croitoru, de­oarece articolul 13 din Legea nr. 1/1970 pre­cizează că pentru o a­­semenea abatere, cum i s-a găsit lui K. V. se aplică sancţiunea de „retrogradare în func­ţie sau categorie — în cadrul aceleiaşi profesii — pe durata de una, două sau trei luni“ şi NU la infinit, cum se înţelegea din decizia ce vi s-a încredinţat s-o duceţi la îndeplinire­! încă din momentul primirii deciziei, K. V. a sesizat conducerea în­treprinderii, arătîndu-şi nedumerirea şi nemul­ţumirea totodată, dar nimeni nu l-a ascultat. A trebuit să umble o­­mul să-şi facă un do- Aurel BUDA (Continuare In pag. a 3-a) toate că e clar ca bună ziua că sancţiunea „se numeşte în funcţie de maistru le sectorul C.T.“ nu este prevăzută în funcția de maistru la s-a omis exact ceea ce să mă aflu în acel mo- Legea nr.­­ 1/1970, omul JOACA DE-A DECIZIILE Din cronica vie a patriei Noi perspective la Ploieşti O nouă tehnologie elaborată de specialiş­tii Institutului de cer­cetări tehnologice pen­tru construcţia de ma­şini şi brevetată de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, şi-a găsiit aplicare în pro­ducţia unor materiale destinate căilor fera­te. Este vorba de un procedeu de tratare ter­mică a componentelor schimbătoarelor de ca­le (ace, sine aripă, i­­nimi de încrucişare etc.) preluat de Uzina me­canică din Buzău. Ciorapii şi cercetarea ştiinţifică — iată două noţiuni a căror alătura­re pare cel puţin nefi­rească. Ele s-au regă­sit, totuşi, într-o ferti­lă întâlnire, la Fabrica „7 Noiembrie“ din Si­biu. Pe baza unor stu­dii minuţioase şi expe­rimentări îndelungate, un colectiv de aici a realizat, în colabora­re cu specialiştii «!• la Institutul de cerce­tări textile din Capita­lă, un nou sortiment de şosete „de tip lînă“. Ele se produc de fapt dintr-un amestec de terom şi melană în proporţie de 3 la 2, ceea ce le conferă o durabilitate mult spori­tă, colorit plăcut, tu­­şeu „modern“. Specialiştii Institutu­lui de cercetări şi pro­iectări pentru echipa­mente termoenergetice din Capitală au reali­zat un cazan de abur cu un debit de 105 to­ne pe oră la o tempera­tură de 250 grade Cel­sius. Destinat echipării cen­tralelor termice care de­servesc marile combi­nate industriale, agre­gatul utilizează drept combustibil păcura cu conţinut mare de sulf sau gaze naturale. Noi locuri în creşe In cursul acestui an, în judeţul nostru se vor construi 7 creşe cu o capacitate tota­lă de 580 de locuri, iar pînă în anul 1975 numărul locurilor în creşe va creşte cu 1.500. a.c. In cartierul Patinoa­rului din Miercurea- Ciuc a fost terminată de curînd construcţia unei creşe cu 120 de locuri, ce va fi pusă în funcţiune la 1 aprilie Dacă ar fi cineva să Activitatea cultural­­educativă nu se poate desfăşura la voia În­tâmplării. Transforma­rea oamenilor, înarma­rea lor cu concepţia­­- ne to­tată despre viaţă şi societate, cu cele mai noi cunoştinţe din toa­te domeniile de activi­tate este o sarcină im­portantă a amplului program stabilit de par­tid în vederea educaţi­ei socialiste a maselor şi cere o muncă stărui­toare, plină de răspun­dere. In acest context munca cu cartea contri­buie şi ea în mare mă­sură la întregirea uni­versului spiritual al cetăţeanului, îmbogă­­ţindu-i cunoştinţele de cultură generală, pu­­nîndu-l în contact cu cartea politică, cu lite­ratura de specialitate, cu capodopere ale li­teraturii române şi u­­niversale. Apropierea muncitorului de cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii mon­diale, cunoaşterea pro­gresului tehnic înregis­trat în ramura sa de ac­tivitate sunt cîteva sco­puri propuse a fi reali­zate, prin intermediul bibliotecilor sindicale. Totodată, acestea, func­­ţionînd în cadrul clubu­rilor muncitoreşti sunt chemate să completeze aria largă a cunoş­tinţelor provenite pe di­verse canale informati­ve — radio, televiziu­ne, presă. Dorind să vedem cum răspunde o bibliotecă sindicală acestor cerin­ţe am căutat să anali­zăm pe larg situaţia în care se găseşte, cea a Fabricii de mobilă din Ditrău. Am avut „şan­sa“ să dăm peste un funcţionar, care, deşi destul de vag, ne-a pus în temă.­­ „Biblioteca este pe undeva prin sălile a­­cestei clădiri (pavilio­nul T.A.). După cîte ştiu este încuiată, a­­dică nu funcţionează, dar se lucrează la re­organizarea ei şi în cu­rînd se va deschide.“ Mai mult s­au mai pu­ţin iniţiat în problema bibliotecii, interlocu­torul manifesta intenţia vizibilă de a nu o si­tua într-o lumină defa­vorabilă, însoţiţi de preşedin­tele sindicatului, tova­răşul Rittner Dezide­­riu, şi de tovarăşa Csá­szár Eliza, responsabila bibliotecii, am pătruns într-un târziu, după gă­sirea cheii, în bibliote­ca cu pricina. Impresia creată era cea a unui simplu depozit unde nu s-a mai pătruns de mult şi unde sunt puse spre păstrare cîteva su­te de cărţi. (In treacăt, remarcăm numărul ex­trem de redus al volu­melor în raport cu nu­mărul salariaţilor). Aflăm că biblioteca nu are un orar de func­ţionare, că nu are cine să facă focul în sobă, că nimeni nu se inte­resează de cărţi, că televizorul şi radioul — existente aici — nu funcţionează, că nu sînt cărţi care să-i atragă pe muncitori, că aceş­tia, chipurile, nu au timp să vină la biblio­tecă. Doar, din cînd în cînd, se mai ţin aici şedinţe de producţie sau ale grupelor de sindicat şi atunci, prin geamurile dulapurilor încuiate, se consultă in­ventarul bibliotecii. — „Eu lucrez la ser­viciul contabilitate şi cînd cineva vrea o car­te, mă cheamă şi eu N. ŞANDRU (Continuare In pag. a 3-a) La biblioteca clubului Fabricii de mobilă Ditrău

Next