Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1509-1583)
1973-03-28 / nr. 1580
Primăvara, care pare hotărîtă să-şi statornicească zileleei însorite pe meleagurile harghitene, determină pe lucrătorii din agricultura judeţului să se înroleze fără întârziere în bătălia pentru belşugul recoltei viitoare. In zonele mai , calde ale judeţului, Odorheiu Secuiesc şi Cristuru Secuiesc, pe măsură ce terenurile se zvintă, din ce în ce mai multe unităţi agricole cooperatiste încep lucrările agricole de sezon. La Secuieni, arăturile de primăvară se află în plină desfăşurare. Mecanizatorii de aici au reuşit să efectueze, pînă în prezent, arături pe o suprafaţă de peste 120 hectare şi să pregătească, în acelaşi timp, un pat germinativ corespunzător pe cele 30 de hectare destinate plantatului butaşilor de sfeclă de zahăr pentru sămînţă, plantat care a şi început în cursul zilei de ieri. Erőss Ladislau, inginerul şef al cooperativei, apreciază că spre sfîrşitul acestei săptâmîni se va putea acţiona cu toate forţele la însămînţăriile din prima epocă. Aceeaşi animaţie şi nu hotarul Cooperativei agricole de producţie din Cristuru Secuiesc. Se lucrează din plin la fertilizarea solului cu îngrăşăminte naturale şi chimice. Din cele 490 de hectare destinate culturilor de primăvară, mecanizatorii au arat peste 300. S-a trecut la însămînţarea lucernei, urmînd ca zilele acestea, în ordinea urgenţelor, să se continue cu plantatul cartofilor timpurii, însămînţarea sfeclei de zahăr şi a celorlalte culturi de primăvară din prima epocă. Secuieni : La plantatul butaşilor de sfeclă de zahăr pentru sămînţă. Unităţi agricole cooperatiste fruntaşe la producţia de lapte Acţionînd în spiritul Hotăririi plenare a Comitetului judeţean de partid din decembrie 1972, unităţile agricole cooperatiste din Mugeni, Cristuru Secuiesc, Lutiţa, Avrămeşti, Dobeni, Misentea, Odorheiu Secuiesc şi Sîntimbru, reuşesc şi în această perioadă, socotită dificilă în zootehnie, să-şi menţină producţia animalieră la parametri ridicaţi. Inregistrînd rezultate bune la producţia de lapte, unităţile amintite au livrat la fondul centralizat al statului între 345—550 litri lapte de la fiecare vacă furajată, depăşindu-şi astfel substanţial obligaţiile contractuale. DDDDD DD DD D DDD DDD DDDDDD Lipsa de organizare determina restante Industria harghiteană urmează să realizeze in cursul acestui cincinal, prin darea în funcţiune a unui însemnat număr de capacităţi, o producţie suplimentară de sute de milioane lei. Este vorba de capacităţi care au un rol important în înfăptuirea angajamentului patriotic asumat de toţi oamenii muncii din patria noastră , cincinalul înainte de termen ! Ca atare, pentru tinăra industrie a judeţului Harghita, darea in exploatare într-un timp cit mai scurt a noilor capacităţi productive se detaşează ca o sarcină majoră, de maximă responsabilitate. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi la Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973, este necesar să se urmărească de către toţi factorii de răspundere modul cum se realizează investiţiile, cum se acţionează pentru a se asigura condiţii pentru buna desfăşurare a lucrărilor, conlucrarea strînsă şi permanentă între toţi factorii angajaţi în procesull de pregătire şi execuţie a investiţiilor. In centrul atenţiei beneficiarilor de investiţii din oraşul Miercurea- Ciuc, a constructorilor se află intensificarea eforturilor de a „comprima“ timpul, de a integra cît mai grabnic în circuitul productiv noile capacităţi, pentru ca economia naţională să beneficieze la termenele stabilite sau chiar mai devreme de produsele de care are nevoie, prevăzute în plen. Pe şantierul unui nou obiectiv din zona industrială de vest a oraşului reşedinţă de judeţ — instalaţia de preparare a caolinului — constructorii, în luptă cu timpul, accelerează ritmul de execuţie a lucrărilor, acordă o importanţă deosebită încadrării în prevederile graficelor. Se lucrează cu toate forţele la organizarea şantierului, la amenajarea teransamentului, la instalaţia de alimentare cu apă industrială a platformei industriale — instalaţie care constituie lucrarea de bază a acestui şantier pentru anul 1973. Pentru respectarea acestui termen, de care va depinde şi punerea în funcţiune a Fabricii de subansamble în trimestrul III a.c., constructorul — Trustul de construcţii-montaje miniere Bucureşti, lotul Miercurea-Ciuc, condus de inginerul Cristian Diaconescu — acţionează energic, lucrările fiind in avans. Conducta a fost asamblată în întregime şi continuă intens săpăturile la şanţul unde urmează a fi montată această conductă. Staţia de captare a apei este gata betonată. Anton BORȘ (Continuare In pag. a 5-a) Pe Şantierul instalatei de preparare a caolinului din Miercurea-Ciuc DDD Succese ale feroviarilor Staţia C.F.R. Gheorgheni a îndeplinit planul de transport la tone expediate pe luna martie cu 7 zile mai devreme. Fină la sfirşitul lunii, planul la acest indicator va fi depăşit cu 3000 tone, ceea ce reprezintă, valoric, 35.000 Iei. In acelaşi timp, a fost redusă staţionarea vagoanelor la încărcare-descărcare cu 9,35 la sută, iar staţionarea în tranzit cu 8 la sută. La obţinerea acestor realizări au contribuit şi unii dintre beneficiarii staţiei, printre care U.E.I.L. şi Fabrica de mobilă, această din urmă întreprindere expediind 124 tone de mărfuri peste prevederile planului. THOMAN Bela SE APLICA OPERATIV STRUCTURA NOUĂ, FUNCŢIONALĂ A UNITĂŢILOR ECONOMICE Avantaje multiple pentru societate • CRESC FORŢELE PRODUCTIVE • PRODUCŢII SUPLIMENTARE IN VALOARE DE MILIOANE LEI • SPORESTE PRODUCTIVITATEA MUNCII SOCIALE • FIECARE LUCRATOR PLASAT IN DOMENIUL PENTRU CARE S-A PREGĂTIT în toate unităţile economice se acţionează intens, cu operativitate pentru aplicarea in viaţă a prevederilor decretului Consiliului de Stat privind stabilirea normelor unitare de structură. Practica diurnă dovedeşte oportunitatea noilor reglementări — de o majoră însemnătate în viaţa economică a ţării — locul lor important în procesul de perfecţionare a activităţii economice, de sporire continuă a eficienţei ei. Materializarea prevederilor oferă numeroase şi însemnate avantaje pentru societate. Aşa de pildă, se reliefează creşterea forţelor productive prin reducerea substanţială a posturilor administrative şi trecerea la munca direct productivă a unui mare număr de lucrători — mulţi dintre ei specialişti cu o înaltă calificare — care erau încadraţi în aceste posturi. Spre exemplificare, se poate aminti că la Fabrica de confecţii din Miercurea-Ciuc sînt 29 asemenea cazuri, la I.M. Harghita tot 29, iar la Filatura de lînă pieptănată din Miercurea- Ciuc numărul celor trecuţi din munci administrative în activitatea direct productivă reprezintă 24 la sută din aparatul tehnico-administrativ existent. Un calcul sumar arată că numai la Fabrica de confecţii din Miercurea-Ciuc lucrătorii trecuţi din posturi administrative în funcţii direct productive pot realiza anual o producţie în valoare de 4 milioane lei ! Să adăugăm la aceasta ieftinirea considerabilă a aparatului tehnico-administrativ, cîştigul pe care-l realizăm prin faptul că oamenii au posibilitatea să dea întreaga măsură a ca- pacităţii lor în domenii pentru care s-au pregătit ani îndelungaţi, şi vom avea imaginea contribuţiei adusă la creşterea productivităţii muncii sociale, la sporirea eficienţei activităţii economice. Care era, de pildă, contribuţia efectivă a salariatei Szakács Iuliiana, de la Fabrica de confecţii din Miercurea- Ciuc, la creşterea producţiei de bunuri materiale ? Deşi absolventă a unei şcoli profesionale cu specialitatea confecţii, era repartizată să ţină evidenţa scriptică a recepţei materiei prime. Trecerea ei la banda de producţie — şi aceste situaţii, în practică, se multiplică de mii de ori — este un cîştig net pentru societate. In multe unităţi economice, îndeosebi în întreprinderile de industrie uşoară, sute de tineri şi mai ales tinere au posibilitatea de a se incadra efectiv în munca productivă, să-şi însuşească, în condiţii avantajoase, meserii noi, care să permită manifestarea deplină a talentului şi hărniciei, a personalităţii lor, contribuind din plin la sporirea producţiei de bunuri materiale, la creşterea mai rapidă a venitului naţional, baza trainică şi sigură a ridicării neîncetate a nivelului de viaţă al întregului nostru popor. S. MICU PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAI Anul VI, nr. 1580 MIERCURI 28 martie 1973 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN IN PAG. A 2-A Breviar cultutural O sută de ani de la naşterea lui Nagy Ist- Informaţii Magazinul textileîncălţăminte din oraşul Bălan a fost aprovizionat cu noi sortimente de mărfuri specifice anotimpului de primăvară, a căror valoare se ridică la peste 2 milioane lei. Mărfurile — pardesie, costume din stofă subţire, pantofi, lenjerie, precum şi un larg sortiment de articole pentru copii , au fost puse în vînzare către populaţie în cursul zilei de ieri. După cum ne informează, corespondentul nostru Gheorghe Nadiş, din Borsec, la casa de cultură din localitate, in cadrul binecunoscutei acţiuni denumite „De la un meridian la altul“ a avut loc o expunere cuprinzînd cronica evenimentelor interne şi internaţionale, prezentată de profesorul Alexandru Coltea, directorul bibliotecii orăşeneşti din Topliţa. TIMPUL PROBABIL După cum ne comunică meteorologul de serviciu, Sancu Dan, vremea se menţine călduroasă, cu cel mai mult variabil. Minimele vor fi cuprinse între minus 3 şi 5 grade, iar maximele între 12 şi 15 grade. Să reproducem mai întâi o decizie, prima luată pe anul 1973 de conducerea întreprinderii de gospodărire comunală şi locativă Miercurea-Ciuci „Avînd în vedere prevederile Legii nr. 11/ 1971 privind organizarea, funcţionarea şi conducerea unităţilor economice de stat, ale H.C.M. nr. 914/1968, anexa II/8 poziţia 8 şi ale articolului 12 din Legea nr. 12/1971 . " Avînd în vedere că tovarăşul Kemenes Vincenţiu, şef-sector la centralele termice şi echipa de întreţinereintervenţie, nu se achită de sarcinile de serviciu încredinţate în conformitate cu prevederile articolului 5 din Legea nr. 1/1970 şi de articolul 12 din Legea nr. 12 . Tovarăşul Kemenes Vincenţiu se numeşte în sectorul C.T. cu atribuţiunile avute pînă la data prezentei decizii, începînd cu data de 1 ianuarie 1973“. Semnează directorul întreprinderii Barabás Ştefan. Au fost invocate legi, hotărîri şi multe articole (numai de acestea şi-a adus probabil aminte cel care semnează decizia); s-a precizat şi funcţia trecută şi cea viitoare a lui Kemenes Vincenţiu, dar omul (K. V.) voia şi era îndreptăţit să ştie : motivul concret sau motivele ce au stat la baza deciziei numărul 1 din 4 ianuarie 1973 a conducerii de la I.G.C.L. Miercurea-Ciuc. Şi, pentru că Kemenes Vincenţiu voie să afle fixact ce înseamnă hîrtia ce i s-a făcut cadou ... după Anul nou, a cerut explicaţii la consilierul juridic al Consiliului judeţean al sindicatelor, întâmplarea a făcut ment în biroul de unde, telefonic, un jurist cu mai multă, responsabilitate decît cel care a vizat hîrtia în discuţie, se străduia să-l lămurească pe şeful serviciului personal de la I.G.C.L. (Croitoru Ştefan) că felul cum s-a procedat cu K. V. se cheamă un abuz. Şi cu de la celălalt capăt al firului părea foarte în cunoştinţă de cauză cînd întărea că „decizia noastră este bună !“ O fi bună dar numai pentru dumneavoastră, tovarăşe Croitoru, deoarece articolul 13 din Legea nr. 1/1970 precizează că pentru o asemenea abatere, cum i s-a găsit lui K. V. se aplică sancţiunea de „retrogradare în funcţie sau categorie — în cadrul aceleiaşi profesii — pe durata de una, două sau trei luni“ şi NU la infinit, cum se înţelegea din decizia ce vi s-a încredinţat s-o duceţi la îndeplinire! încă din momentul primirii deciziei, K. V. a sesizat conducerea întreprinderii, arătîndu-şi nedumerirea şi nemulţumirea totodată, dar nimeni nu l-a ascultat. A trebuit să umble omul să-şi facă un do- Aurel BUDA (Continuare In pag. a 3-a) toate că e clar ca bună ziua că sancţiunea „se numeşte în funcţie de maistru le sectorul C.T.“ nu este prevăzută în funcția de maistru la s-a omis exact ceea ce să mă aflu în acel mo- Legea nr. 1/1970, omul JOACA DE-A DECIZIILE Din cronica vie a patriei Noi perspective la Ploieşti O nouă tehnologie elaborată de specialiştii Institutului de cercetări tehnologice pentru construcţia de maşini şi brevetată de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, şi-a găsiit aplicare în producţia unor materiale destinate căilor ferate. Este vorba de un procedeu de tratare termică a componentelor schimbătoarelor de cale (ace, sine aripă, inimi de încrucişare etc.) preluat de Uzina mecanică din Buzău. Ciorapii şi cercetarea ştiinţifică — iată două noţiuni a căror alăturare pare cel puţin nefirească. Ele s-au regăsit, totuşi, într-o fertilă întâlnire, la Fabrica „7 Noiembrie“ din Sibiu. Pe baza unor studii minuţioase şi experimentări îndelungate, un colectiv de aici a realizat, în colaborare cu specialiştii «!• la Institutul de cercetări textile din Capitală, un nou sortiment de şosete „de tip lînă“. Ele se produc de fapt dintr-un amestec de terom şi melană în proporţie de 3 la 2, ceea ce le conferă o durabilitate mult sporită, colorit plăcut, tuşeu „modern“. Specialiştii Institutului de cercetări şi proiectări pentru echipamente termoenergetice din Capitală au realizat un cazan de abur cu un debit de 105 tone pe oră la o temperatură de 250 grade Celsius. Destinat echipării centralelor termice care deservesc marile combinate industriale, agregatul utilizează drept combustibil păcura cu conţinut mare de sulf sau gaze naturale. Noi locuri în creşe In cursul acestui an, în judeţul nostru se vor construi 7 creşe cu o capacitate totală de 580 de locuri, iar pînă în anul 1975 numărul locurilor în creşe va creşte cu 1.500. a.c. In cartierul Patinoarului din Miercurea- Ciuc a fost terminată de curînd construcţia unei creşe cu 120 de locuri, ce va fi pusă în funcţiune la 1 aprilie Dacă ar fi cineva să Activitatea culturaleducativă nu se poate desfăşura la voia Întâmplării. Transformarea oamenilor, înarmarea lor cu concepţia- ne totată despre viaţă şi societate, cu cele mai noi cunoştinţe din toate domeniile de activitate este o sarcină importantă a amplului program stabilit de partid în vederea educaţiei socialiste a maselor şi cere o muncă stăruitoare, plină de răspundere. In acest context munca cu cartea contribuie şi ea în mare măsură la întregirea universului spiritual al cetăţeanului, îmbogăţindu-i cunoştinţele de cultură generală, punîndu-l în contact cu cartea politică, cu literatura de specialitate, cu capodopere ale literaturii române şi universale. Apropierea muncitorului de cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii mondiale, cunoaşterea progresului tehnic înregistrat în ramura sa de activitate sunt cîteva scopuri propuse a fi realizate, prin intermediul bibliotecilor sindicale. Totodată, acestea, funcţionînd în cadrul cluburilor muncitoreşti sunt chemate să completeze aria largă a cunoştinţelor provenite pe diverse canale informative — radio, televiziune, presă. Dorind să vedem cum răspunde o bibliotecă sindicală acestor cerinţe am căutat să analizăm pe larg situaţia în care se găseşte, cea a Fabricii de mobilă din Ditrău. Am avut „şansa“ să dăm peste un funcţionar, care, deşi destul de vag, ne-a pus în temă. „Biblioteca este pe undeva prin sălile acestei clădiri (pavilionul T.A.). După cîte ştiu este încuiată, adică nu funcţionează, dar se lucrează la reorganizarea ei şi în curînd se va deschide.“ Mai mult sau mai puţin iniţiat în problema bibliotecii, interlocutorul manifesta intenţia vizibilă de a nu o situa într-o lumină defavorabilă, însoţiţi de preşedintele sindicatului, tovarăşul Rittner Dezideriu, şi de tovarăşa Császár Eliza, responsabila bibliotecii, am pătruns într-un târziu, după găsirea cheii, în biblioteca cu pricina. Impresia creată era cea a unui simplu depozit unde nu s-a mai pătruns de mult şi unde sunt puse spre păstrare cîteva sute de cărţi. (In treacăt, remarcăm numărul extrem de redus al volumelor în raport cu numărul salariaţilor). Aflăm că biblioteca nu are un orar de funcţionare, că nu are cine să facă focul în sobă, că nimeni nu se interesează de cărţi, că televizorul şi radioul — existente aici — nu funcţionează, că nu sînt cărţi care să-i atragă pe muncitori, că aceştia, chipurile, nu au timp să vină la bibliotecă. Doar, din cînd în cînd, se mai ţin aici şedinţe de producţie sau ale grupelor de sindicat şi atunci, prin geamurile dulapurilor încuiate, se consultă inventarul bibliotecii. — „Eu lucrez la serviciul contabilitate şi cînd cineva vrea o carte, mă cheamă şi eu N. ŞANDRU (Continuare In pag. a 3-a) La biblioteca clubului Fabricii de mobilă Ditrău