Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1973 (Anul 6, nr. 1662-1739)

1973-09-15 / nr. 1726

. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA H­ARGHITEI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul VI, nr. 1726 4 pagini 30 bani Sîmbătă 15 septembrie 1973 CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN In intimpinarea „Zilei metalurgistului" Eroi ai mari întreceri KOVÁCS Ludovic, MATHÉ Lajos şi Iosif PANTEA, metalur­­gişti de la I.F. Vlăhiţa. Spiritul tehnic novator îşi spune cuvântul Cea de a doua sesi­­une de comunicări teh­­nico,ştiinţifice desfăşu­rată în zilele de 27 şi 28 august a.c. la Intre,­prinderea de fier Vlă­­hiţa— a fost închinată apropiatei Zile a me­talurgistului, întrunind o participare prestigi­oasă de cercetători, ca­dre didactice universi­tare, specialişti din u­­zine similare, cît şi de la întreprinderea orga­nizatoare, sesiunea s-a manifestat ca o tribună de împărtăşire a expe­rienţei de informare a­­supra unor valoroase lucrări unele cu carac­ter inedit în domeniul metalurgiei. Pe parcur­sul desfăşurării sesiunii s-a evidenţiat continuu grija colectivului de muncă din cadrul I.F. Vlăhiţa, pentru aborda­rea problemelor prac­tice, a celor tehnice cu caracter aplicativ ime­diat, sau de pregătire a unor noi tehnologii de producţie, cum ar fi cea a carcaselor de mo­toare electrice care se va dezvolta în perioada următoare. Din ansamblul de lu­­crări ne-a atras atenţia studiul privind Termo­dinamica procesului de formare a faialitei în aglomerat „Vlăhiţa“. Lu­crarea, realizată de ing.­ Szöcs Ştefan şi ing. Szöcs Ecaterina, a re­­zolvat într-un mod o­­riginal îndepărtarea din aglomerat a faialitei­­, un silicat de fier inde­­zirabil. Datorită punc­tului inferior de topire a faialitei faţă de punc­tul de descompunere a aglomeratului, procesul tehnologic iniţial pre­vedea un consum mare de combustibil sub for­mă de mangal. Noul proces tehnologic, abor­dat în baza studiului, a permis reducerea con­sumului specific de mangal tehnologic la turnătoria de fontă cu aproximativ 20 la sută, ceea ce echivalează cu o economie anuală de 1 milion lei. Un alt e­­fect imediat este folo­sirea mai eficientă a capacităţii furnalelor. In acest fel a fost po­sibilă, în primele 6 luni ale anului, obţinerea u­­nei cantităţi suplimen­tare de 400 tone de fontă. ing. Liviu PAIU (Continuare in pag. 1­3*a) O sesiune ştiinţifică fructuoasă la I. F. Vlăhiţa Mari cantităţi de prevederi de lapte livrate peste contractuale Datorită mai bu­nei organizări a muncii şi intensifi­cării preocupărilor pentru sporirea pro­ducţiei animaliere, lucrătorii Fermei zootehnice din Jo­seni au reuşit să li­vreze la fondul cen­tralizat al statului mari cantităţi de lap­te, depăşind preve­derile contractuale cu 1­454 hl lapte. Rod al angajării plenare în marea în­trecere socialistă pentru realizarea cincinalului înainte de termen, rezulta­tele de seamă obţi­nute în activitatea zootehnică de coope­ratorii din Joseni, constituie un exem­plu demn de urmat Situaţia însămînţărilor de toamnă la data de 15 septembrie . Debutul lucrărilor de însămînţare a culturi­­lor de toamnă în jude­­ţul nostru, a coincis cu prezenţa unor frumoase zile de toamnă. A căzut apoi şi o ploaie de o zi, care a creat cele mai favorabile condiţii pregătirii patului ger­­minativ, executării ară­­turilor de însămînțare, semănatului. Deci, con­­diții excelente pentru ca ritmul semănatului să înregistreze cote dintre cele mai înalte. Șt. DANCIU­CCoad­ouare la pag. ( 3­ a) VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN ECUADOR Vizită protocolară Joi după-amiază, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a făcut o vizită pro­tocolară, la Palatul Naţional, preşedintelui Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez La­ra. La întrevederea care a avut loc cu acest prilej au asistat mi­niştrii de externe ai celor două ţări, George Macovescu şi Anto­nio Jose Lucio Paredes. Intr-o atmosferă cordială, prie­tenească, au fost abordate pro­bleme privind relaţiile de cola­borare dintre cele două ţări şi, îndeosebi, au fost analizate căile lor de dezvoltare în interesul ce­lor două ţări şi popoare, al cau­zei păcii şi colaborării interna­ţionale. Totodată, au fost discu­tate probleme de interes reciproc ale­ situaţiei internaţionale actua­le. La sosire şi la plecarea de la Palatul Naţional, garda prezi­­denţială a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Atît pe traseul străbătut pînă la Palatul Naţional, cît şi în fa­ţa reşedinţei prezidenţiale, un mare număr de locuitori ai ca­pitalei ecuadoriene au făcut pre­şedintelui Nicolae Ceaușescu o caldă manifestare de prietenie. ­n vederea deschiderii noului an de învăţămint de partid în aceste zile în ora­şele judeţului se desfă­şoară pregătirea propa­gandiştilor în vederea deschiderii în cele mai bune condiţii a noului an de învăţămint de partid. În oraşul Mier­­curea-Ciuc participă la pregătiri, conducătorii formelor de învăţămint de la sate, care se a­­flă la începutul acestei activităţi sau dispun de o experienţă mai mică. Instruirea cuprinde un bogat program, ce îm­bină diferite forme, de la expunere la dezba­teri şi schimburi de ex­perienţă. Dintre temele care vor face obiectul discuţiei amintim expu­nerea „Creşterea rolului conducător al Partidu­lui Comunist Român în etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Măsurile lu­ate de conducerea par­tidului nostru pentru perfecţionarea condu­cerii şi organizării vie­ţii economice şi socia­le"; consultaţia-dezba­­tere „Concepţia Partidu­lui Comunist Român cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii de educare materialist­­ştiinţifică. Sarcinile or­ganizaţiilor de partid în educarea materialist, ştiinţifică a oamenilor muncii“; dezbaterea metodică „Forme şi metode eficiente pentru creşterea caracterului activ al învăţămîntului de partid. Dezbaterea — forma principală în realizarea acestei cerin­ţe“ etc. LOTO TRAGEREA DIN 14 SEPTEMBRIE Tragerea I. 67, 84, 35, 40, 78, 70, 28, 50, 16. Tragerea a II-a 31, 33, 52, 81, 44, 49, 34, 46, 3. Fond de premii 923.162 Iei. Informăm pe e­­levii oraşului re­şedinţă de judeţ că rechizite şco­lare se pot procu­ra şi de la unita­tea din strada Florilor nr. 28. „Folosirea inte­grală a capacităţii maşinilor şi uri­­aşelor, îmbuna­tăţirea continuă a calităţii produse­lor“ se intitulea­ză masa rotundă desfăşurată, zilele trecute, la secţia din Cristuru Se­cuiesc a Filaturii de in şi cînepă Gheorgheni. După un sezon de muncă intensă, in care au­­ căutat ca oaspeţii să se simtă cit mai bine, sa-­­­lariaţii Taberei centrale de la Băile Homorod­­ au plecat intr-o excursie in oraşul de la­­ poalele Feleacului. Excursia, care a durat două­­ zile, a fost organizată de Biroul de turism Mier­­­­curea-Ciuc al O.J.T. Harghita. Consiliul popu­lar al municipiu­lui Odorheiu Se­cuiesc a repartizat din buget suma de un milion de lei, care va fi fo­losită de către școlile din locali­tate in vederea unei mai bune do­tări cu materiale­le necesare labo­ratoarelor, pentru renovări şi pentru alte lucrări. „ In organizarea Direcţiei sanitare a judeţului (? Harghita şi a Secţiei de obstetrică-ginecologie,­­ Ieri au avut loc, la Casa de cultură din­­ Miercurea-Ciuc, deschiderea unei expoziţii şi­­ un program cultural — manifestări prilejuite de­­ împlinirea a 25 de ani de la înfiinţarea, în ju­­­­deţul nostru, a reţelei de ocrotire a mamei. TIMPUL PROBABIL DE AZI: Vreme în răcire cu tot mai mult senin. Vînt slab din sectorul S—V. Minimele temperaturii oscilează între 14 grade și -11 grad, iar ma­ximele între 15 și 17 grade C. Local se va semnala brumă. Banchet oferit în cinstea oaspeţilor Preşedintele Republicii Ecua­dor, general Guillermo Rodrigu­ez Lara, a oferit, joi seara, un banchet în saloanele Palatului Naţional, în onoarea preşedinte­lui Consiliului de Stat al Ro­mâniei, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. La banchet au luat parte membrii guvernului ecuadorian, personalităţi ale vieţii culturale, ştiinţifice, conducători ai unor mari firme economice, rectori, redactorii — şefi ai principale­lor ziare din Quito, conducerea municipalităţii şi alte persoane oficiale. Au participat persoanele ofi­ciale române. La sosirea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, garda militară prezidenţială a prezentat onorul. Oaspeţii români au fost întîmpi­­naţi de preşedintele Guillermo Rodriguez Lara. Apoi a urmat ceremonia prezentării preşedinte­lui Nicolae Ceauşescu şi tova­răşei Elena Ceauşescu a demni­tarilor ecuadorieni, şefilor misiu­nilor diplomatice acreditaţi la Quito, prezenţi la banchet. în timpul banchetului, cei doi preşedinţi au rostit cuvîntări. * In cuvîntarea sa preşedintele GUILLERMO RODRIGUEZ LARA a evidenţiat că este un eveniment unic prezenţa pre­şedintelui Ceauşescu, ca primul şef de stat din Europa Orientală care vizitează Ecuadorul şi care „aduce prietenia unui popor la­tin ca şi al nostru“. Subliniind că multe puncte, în special originea latină, unesc ce­le două popoare, vorbitorul a spus în continuare: pe noi, ro­mânii şi ecuadorienii, ne uneş­te credinţa noastră în prietenia cu toate popoarele cu care pu­tem discuta, fără teamă de in­fluenţe psihologice pe deplin ataşaţi independenţei fiecăruia, cu dorinţa de colaborare reci­­procă în domeniul promovărilor creatoare şi constructive, departe de orice intenţie de a interveni în treburile interne ale celuilalt stat ori de a exercita vreo con­­strîngere. Pulsul istoriei dumneavoastră, mai ales în ultimii 25 de ani, a făcut ca dezvoltarea dumnea. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Mult stimate domnule pre­şedinte, Domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor, Vizita pe care o întreprindem în Republica Ecuador prietenă, la invitaţia amabilă a dumnea­voastră, domnule preşedinte, re­prezintă un moment de impor­tanţă deosebită în relaţiile ţă­rilor noastre. Intr-adevăr, este prima vizită pe care un şef de stat român o face în ţara dumneavoastră şi, după cum aţi menţionat, prima vizită a unui şef de stat din ţă­rile socialiste europene. Vă mulțumesc cordial, dom­nule preşedinte, pentru ură­rile de bun venit, pen­­tru primirea ospitalieră pe care ne-aţi rezervat-o. De asemenea, doresc să mulţumesc populaţiei capitalei patriei dumneavoastră pentru manifestările de priete­­nie şi simpatie faţă de noi. în toate acestea, noi vedem expre­sia sentimentelor de prietenie faţă de poporul român, dorinţa de a dezvolta colaborarea multi­laterală dintre ţările şi popoare­­le noastre. La rîndul meu, doresc să vă adresez, domnul preşedinte, în numele Consiliului de Stat, al guvernului, al poporului român şi al meu personal, un salut călduros prietenesc şi cele mai (Continuare în pag. a 4-a) * „ţinuta de stradă“ a gazetelor de perete Obiectivul raidului nostru l-au constituit gazetele de stradă din cîteva comune. Am în­cercat să surprindem modul în care acestea o­­glindesc preocupările oamenilor muncii, pre­cum şi metamorfozele impuse de procesul de dezvoltare, de urbaniza­re a localităţilor. -R Lăzarea. Centrul co­munei capătă de la an la an trăsături care-1 îmbogăţesc. In acest context, te simţi atras de dreptunghiurile soli­de, frumos ornamentate ale gazetei de stradă, spre care se îndreaptă numeroase priviri. Do­rind să aflăm ce anu­me li se oferă virtualilor cititori, impresia plăcu­tă de la început se es­tompează. Zicala „apa­renţele înşeală“ devine valabilă. Te convinge despre aceasta prezen­tarea la loc de cinste a faptelor din mai—iunie, acum, în luna septem­brie. Vechimea i-a în­gălbenit filele şi a mă­rit stratul de praf de pe articole. Ceea ce, ori­cum am privi, nu adu­ce nici un serviciu ro­lului pe care trebuie să-l joace gazeta în viaţa comunei. La Suseni, situaţia se prezintă puţin amelio­­ ratia­ nostru faţă de articolul dedi­cat sărbătoririi zilei de 23 August. Dar, din pă­cate, alături, un altul, exact din luna aprilie, „insistă“ să-i atenţione­ze pe localnici ca nu cumva fierul de călcat să ajungă pe mîna co­piilor ! Numai privind în jur şi iţi dai seama că „oglinda satului“ este vitregită de faptele ce fac mîndria localnicilor, dar care nu au ajuns încă în cîmpul vizual al colectivului redac­ţional. ■It Şi la Sărmaş, reflec­tarea prin intermediul gazetei, a realizărilor locuitorilor, este defici­tară. Oare la atît se rezumă ceea ce trebuie „să ştie tot satul“, la numele fruntaşilor în a­­chitarea impozitelor şi pe ale celor care şi-au făcut o meserie din a deveni clienţii comisiei de judecată. Hîrtia în­gălbenită, pe care au fost înscrise aceste nu­me, arată că a trecut suficient timp de cînd satul a luat cunoştinţă de conţinutul gazetei, timp în care cine ştie cîte fapte demne de re­liefat nu s-au mai pe­trecut. Tot la această gazetă, din prezenţa u­­nui ziar, deducem că aici se obişnuieşte afi­şarea presei, cînd sînt I. NETE (Continuare în pag. a 3-a) SEMNIFICAŢII Septembrie şcolar Sint zile de septem­brie cu soare plăpind, de toamnă timpurie, cînd livezile gem şi se încovoaie sub greutatea bulgărilor de aur ai gu­tuilor cît ghemele de mohair şi a merelor domneşti vărgate in culori aprinse, cînd dea­lurile domoale, răsfăţa­te o vară întreagă de razele talerului de foc, îşi expun, in uriaşele vitrine ale podgoriilor, rodul greu al ciorchini­lor de tămîioasă. Sînt zile cînd roadele pămintului se aşează in calea trecătorilor, im­­biindu-i cu culorile lor catifelate, aprinse şi proaspete ca florile cîm­­pului în dimineţile de vară, cu rouă şi cu parfumul lor îmbătător. Iar dinspre ceţurile tot mai stăruitoare şi mai răcoroase, care pre­vestesc, acolo sus, pe platourile înalte ale Carpaţilor, primele bru­me, se aud coborînd tă­­lăngile turmelor care au hălăduit o vară la umbra pinilor bătrini, pe lingă apa cristalină Prof. Ilie ŞANDRU, de la subredacţia din Topliţa a ziarului „Informaţia Harghitei" (Continuare în pag. a 3-a) (Continuare in pag. 8­4-a)

Next