Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1974 (Anul 7, nr. 1818-1893)

1974-01-15 / nr. 1828

PROLETARI DITZ TOATE TARILE, UNITI-VAI H­ARGHITEI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul VII nr. 1828 4 pagini 30 bani Marţi 15 ianuarie 1974 CERINŢĂ RE PUI OBOI­­I ACTIVITATEA LUCRATORILOR DIN INDUSTRIA LEMNULUI Din datele statistice furnizate de Inspectora­tul judeţean pentru con­trolul calităţii produse­lor, reies preocupările depuse in cursul anului recent încheiat, de toate colectivele de muncă din unităţile economice ale judeţului nostru în ceea ce priveşte ridicarea pa­rametrilor calitativi ai tuturor produselor. Sub îndrumarea Consiliului judeţean de control muncitoresc al activită­ţii economice şi sociale, s-a întărit activitatea de control tehnic de calita­te in întreprinderi, s-a analizat în 27 de unităţi economice modul de a­­plicare a prevederilor Decretului 282/1973 pri­vind certificarea calită­ţii produselor, lucrărilor şi serviciilor, modul de efectuare a autorecepţii­­lor înainte de livrarea produselor. A crescut e­­xigenţa controlului pe fluxul de fabricaţie, ac­­ţionîndu-se operativ pentru prevenirea defi­cienţelor semnalate, au fost revizuite şi comple­tate documentaţiile teh­nice privind omologarea şi executarea produse­lor. De asemenea, au fost perfecţionate flu­xuri tehnologice (Fabri­ca de mobilă Odorheiu Secuiesc, S.I.L. Gheor­­gheni, S.I.L. Hodoşa), a fost completată dotaţia cu aparate de măsură şi control şi stimulată ac­tivitatea comisiilor de calitate din unităţile e­­conomice. Cu toate acestea, în­deosebi în unităţile din industria lemnului, s-au manifestat şi o serie de neajunsuri pe care le re­levăm în speranţa că in perioada de timp ce ne stă în faţă, acestea vor fi depăşite. Principalele deficienţe înregistrate în domeniul calităţii produselor se datorează în mod nemij­locit greşelilor în orga­nizarea şi conducerea producţiei, cît şi neres­­pectării tehnologiei de fabricaţie. Aceste cauze au determinat respinge­rea pentru remedieri a unor mari cantităţi de produse la I.P.L. Gheor­­gheni, echivalentă cu a­­proape 50 la­ sută d­in to­talul respingerilor cali­tative pe întreg judeţul­­din toate ramurile de producţie­. Situaţia calităţii pro­ducţiei la această între­prindere a mai fost a­­nalizată in paginile zia­rului nostru. Revenind cu regret la acest su­biect trebuie să arătăm că aceleaşi lipsuri, cea mai mare parte subiec­tive, persistă, diminuind considerabil rodul mun­cii întregului colectiv. La intervenţia I.J.C.C.P. Harghita au fost luate unele măsuri pentru a­­meliorarea acestor stări de lucruri, măsuri care constau în principal în : as­igurarea presiunii de lucru normale la presă, asigurarea spaţiului de odihnă al materialului pe fluxul de fabricaţie, introducerea rafturilor pentru depozitarea re­perelor de mobilă in secţiile de producţie, îmbunătăţirea modului de ambalare a produsu­lui finit, întărirea com­partimentului C.T.C. cu personal corespunzător. Un alt aspect negativ al aceleiaşi vaste pro­blematici îl constituie nerealizarea planului tehnic de calitate la u­­nele întreprinderi. Loca­lizăm acest fapt la S.P.L. Sîncrăieni, unde nu a fost realizată măsura privind introducerea metodelor şi substanţe­lor noi in plastifierea Liviu PAIU (Continuare in pag. a 3-a) . I.P­. Gheorgheni, „campionul“ respingeri­lor calitative. 9 La C.P.L. Topliţa şi F.M.I.L. Odorheiu Se­cuiesc, neomologarea tehnologiilor, sursă de rebuturi. ­ Prin munca­ \ \ patriotică ‘ Dintre noile obiecti­­­ve construite prin mun­­­că patriotică şi date în­­ folosinţă în ultima vre­i­me în localitatea Săcel , trebuie amintit şi un­­ pod din beton, pentru­­ care cetăţenii de aici a­­ prestat o muncă patrio­­­tică evaluată la circa­­ 20.000 de lei.­­ Conducerea Consiliu­­­lui popular orășenesc­­ din Cristuru Secuiesc ] ne-a informat că ieri a­­ fost făcută recepţia la­­ căminul de pe lîngă casa­­ de copii din localitate,­­ care cuprinde 200 de locuri. n ziaru de azi : 9 Breviar cultu­ral 9 Sport In pag. a 2-a 9 Instantanee in negativ In pag. a 3-a 9 Din presa străi­nă 9 Ciocniri între forțele siriene și israeliene 9 Din telegra­mele zilei In pag. a 4-a O problema majora de mare actualitate în agricultură Supravegherea atentă şi competentă a cartofilor pentru semințe Pentru factorii de răs­pundere din unităţile a­­gricole ale judeţului nos­tru, păstrarea în condi­ţii optime a cartofilor pentru sămînţă consti­tuie una din problemele majore ale acestei pe­rioade. Alternanţa spec­taculoasă a temperaturi­lor — în urmă cu o săp­­tămînă am avut tempe­raturi pozitive, în aceste zile se înregistrează tem­peraturi sub —25° C — constituie încă un ar­gument în favoarea su­pravegherii cu atenţie a cartofilor pentru semin­ţe. Avînd în vedere toa­te acestea, ne putem în­treba, pe bună dreptate, cum se achită cei ce răs­pund de soarta seminţei de cartofi, de aceste sar­cini ? Analizînd situaţia la nivelul judeţului, se poa­te afirma că în marea majoritate a unităţilor cartofii se păstrează bi­ne, indiferent dacă se găsesc în pivniţe sau si­lozuri. Pe lîngă factorii de răspundere din uni­tăţi — brigadieri, fermi­eri, ingineri, preşedinţi — care au sarcina de a controla de două ori pe Horea MOLDOVAN Foto : Al. SZAKÁCS săptămînă cartofii din si­lozuri şi zilnic pe cei din pivniţe sau depozite, au fost repartizaţi, pe zone, şi specialiştii din unităţile din subordinea D.G.A.I.A.A. care verifi­că, cel puţin o dată pe lună, starea cartofilor, dînd indicaţiile ce se cu­vin pentru remedierea eventualelor deficienţe. In aproape toate silozu­rile, pivniţele şi depozi­tele de cartofi controla­te, temperaturile înre­gistrate au fost cuprinse între 2 şi 4 grade , adi­că intervalul optim. De asemenea, caracteristici­le organo­leptice ale se­minţei au fost cele nor­male. Aceste constatări îm­bucurătoare pe ansam­blul judeţului nu trebuie să ne facă să uităm fap­tul că au fost şi unităţi în care cartofii de se­minţe ,,au dat emoţii“ conducerilor acestora. De asemenea, mai sunt unităţi în care lipsesc termometrele, iar în al­tele controlul seminţelor nu se face cu regularita­te. Dar să concretizăm aceste situaţii cu cîteva exemple­­ la C.A.P. Mi­­sentea nu există termo­metre pentru măsurarea temperaturii din silozuri iar acestea din urmă nu sunt prevăzute cu guri de aerisire ; la unitatea agricolă cooperatistă din Șt. DANCIU (Continuare in pag. a 3-a) Unitatea forestieră de exploatare și transport Gheorgheni, este locul unde o iniţiativă mai mult decit lăudabilă cunoaşte astăzi primele împliniri. Mobila fabricată aici, pină nu demult stătea stocată în incinta fabricii, ajungind uneori la cantităţi de ordin,a sutelor de garnituri. Motivul : Lipsa butonilor şi minorelor de material plastic necesari la uşi şi sertare. In per­manentă eschivă, producătorii acestei accesorii — întreprinderi de industrie locală din ţară — au creat numeroase astfel de blocaje. S-a impus, deci, confecţionarea prin resurse proprii a acestor minere şi butoni. Şi de la vor­bă pină la faptă nu a fost mult. Astăzi la U.F.E.T. Gheorgheni, fiinţează o secţie de prelucrat masele plastice. Efectele se cunosc în economiile subs­tanţiale înregistrate (un miner fabricat aici costă numai o treime din preţul de achiziţionare de pină acum), cît şi în faptul că beneficiarii preiau acum garniturile imediat ce acestea părăsesc hala de fabricaţie. Iar despre cali­­tatea mînerelor fabricate aici, vorbesc mai grăitor comenzile făcute de fabri­cile de mobilă din Brăila, Satu-Mare, Sibiu etc. In fotografie un aspect din atelierul de fabricat minere de mobilă al U.F.E.T. Gheorgheni si Comerţul judeţului nostru — ca urmare a dezvoltării economico­­sociale, a ridicării con­tinue a nivelului de trai al oamenilor muncii — cunoaşte an de an pro­grese însemnate — atît cantitativ cît şi calita­tiv. In cursul anului în care am păşit de curind, an hotărîtor în îndepli­nirea înainte de termen a actualului cincinal, co­merţului îi revine sar­cina de a-şi diversifica activitatea, de a ridica gradul deservirii la înăl­ţimea cerinţelor mereu în creştere ale popu­laţiei. Un factor esenţial al progresului — după cum subliniază documentele de partid şi de stat — sunt cadrele, de unde reiese necesitatea unei preocupări continue pe linia calificării şi per­fecţionării pregătirii pro­fesionale a celor che­maţi să dea viaţă sarci­nilor ce se pun în fieca­re domeniu al vieţii e­­conomico-sociale. Aceas­ta şi în comerţul de stat din judeţul nostru unde — după cum se ştie — pe lingă unele succese — s-au înregistrat şi o seamă de lipsuri — în special în ce priveşte ca­litatea activităţii. Toc­mai de aceea, Direcţia comercială judeţeană a acordat şi acordă în ul­tima vreme o atenţie deosebită creşterii de noi cadre, ridicării cali­ficării cadrelor existen­te. Conform unei statis­tici, un foarte mare nu­măr de tineri sunt cu­prinşi în formele de în­văţămînt organizate, pre­gătindu-se să devină lucrători în comerţ. Ast­fel — la nivel de judeţ — 257 de tineri frec­ventează cursurile de calificare la locul de muncă şi cursurile de zi ale şcolilor profesio­nale din Cluj, Tîrgu Mureş şi Gheorgheni. Demn de menţionat e faptul că recrutarea a­cestor tineri s-a făcut cu discernămînt, ale­­gîndu-se dintre acei can­didaţi care au făcut do­vada calităţilor solicita­te de munca în dome­niul aprovizionării şi deservirii populaţiei. In acelaşi timp, Direcţia comercială a pus un ac­cent deosebit pe organi­zarea practicii elevilor cuprinşi în cursurile de ucenicie, aceştia efec­­tuînd activitatea practi­că în unităţile de des­facere, pe lîngă lucră­tori cu îndelungată ex­perienţă profesională, care se ocupă concret de pregătirea lor, de însuşirea de către tineri a tuturor tainelor me­seriei ce şi-au ales-o. Paralel cu aceasta, Di­recţia comercială, prin biroul de specialitate, urmăreşte îndeaproape evoluţia elevilor, modul cum se ocupă de pre­gătirea lor responsabilii de unităţi, unde-şi efec­tuează practica viitorii comercianţi. S-a urmărit ca ucenicii, adică vii­torii lucrători, să fie re­partizaţi pentru practi­că în unităţile comercia­ le. BON­DOR (Continuare in pag. a 3-a) Şi în comerţ un factor important de îmbunătăţire a muncii îl constituie cadrele. Cum ne ocupăm de creşterea şi pregătirea lor? Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe participanţii la Seminarul internaţional „Studenţii şi securitatea europeană“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întîlnit, luni la amiază, în sala de marmu­ră a Casei de cultură din Sinaia, cu participanţii la lucrările Se­minarului internaţional „Studenţii şi securitatea europeană", care s-au desfăşurat la Bucureşti. La întrevedere au participat tovarăşii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Execu­tiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Traian Ştefănescu, prim­­secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, ministru pentru problemele tine­retului, Nicu Ceauşescu, vicepre­şedinte al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România. Erau, de asemenea, prezenţi Ion Gatrinescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Prahova al P.C.R.. Constantin Neagu prima­rul oraşului Sinaia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu vii şi îndelungi a­­plauze la sosirea în mijlocul re­prezentanţilor tineretului studios. Participanţii la seminarul inter­naţional, importantă reuniune u­­niversitară şi-au manifestat de­plina satisfacţie de a se întîlni cu preşedintele Consiliului de Stat, exprimînd înalta lor stimă şi consideraţie faţă de politica promovată cu consecvenţă de România socialistă, personal de conducătorul ei, pentru edificarea unei lumi mai bune şi mai drep­te, o lume a păcii, înţelegerii şi conlucrării fructuoase în care fie­care naţiune să se poată dezvol­ta în conformitate cu năzuinţele sale legitime, pentru atenţia deo­sebită acordată tinerei generaţii şi rolului ei în soluţionarea ma­rilor probleme ale omenirii con­temporane. Adresîndu-se tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în numele reprezen­tanţilor studenţilor din Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Unga­ria şi U.R.S.S. şi ca repre­zentant al Tineretului Liber German, Klaus Sommer, mem­bru al C.C. al Tineretului Liber German (R.DG ), a spus ! Doresc să vă mulţumesc în mo­dul cel mai cordial pentru posi­bilitatea oferită de a avea o în­tilnire cu dumneavoastră, tova­răşe secretar general al Partidu­lui Comunist Român. La reuniunea noastră din Bucu­reşti am avut posibilitatea să discutăm cu reprezentanţi ai di­verselor universităţi, probleme care ne preocupă adine, pe noi toţi. Baza gîndirii şi acţiunii noastre este faptul că tineretul lumii are nevoie de pace pentru un viitor fericit. Pentru aceasta este necesară o acţiune solidară a tuturor forţelor democratice, care luptă pentru progres şi pa­ce, împotriva forţelor imperialis­mului, împotriva colonialismului, rasismului şi fascismului. Pentru epoca noastră sunt tipice mişcă­rile largi de masă, populare. Destinderea, a subliniat vorbito­rul, a devenit astăzi o cauză a popoarelor, a tineretului şi stu­denţilor lumii. Noi dorim o cale de cooperare între toate ţările. In continuare, după ce s-a re­ferit la numeroasele iniţiative ale ţărilor socialiste în sprijinul în­făptuirii securităţii în Europa şi în lume, vorbitorul a spus : La diversele întilniri internaţionale ale studenţilor — la Florenţa, de exemplu, ca şi la cea de la Sna­­gov, în România — au fost ela­borate documente în sprijinirea principiilor securităţii. Semina­rul organizat de Universitatea din Bucureşti ne-a oferit prilejul să avem un larg schimb de idei în legătură cu securitatea euro­peană. Considerăm că nobila cauză a păcii cere de la noi multă perseverenţă şi forţă de acţiune. Popoarele lumii au un. (Continuare in pag. a 3-a) INFORMAŢII Suntem­ informaţi de către I.C.S.M. Mier­­curea-Ciuc că a sosit un nou transport de produse pentru magazinele de îmbrăcă­minte şi încălţăminte, din care vom enu­mera cîteva : paltoane bărbăteşti din fi­re fine, costume bărbăteşti de sezon, ja­chete pentru femei, rochii jerse, com­ple­­uri jerse, ghete şi cizme pentru copii, ciz­me de cauciuc pentru femei etc. Incepand de ieri şi pină in primele zile ale lunii martie a.c. unitatea de desfacere a produselor de panificaţie din strada 7 Noiembrie (Miercurea-Ciuc) a încetat temporar să funcţioneze. Ca atare, lucrătorii de pe platforma industrială de est a oraşului pot să cumpere produse de panificaţie de la bufetele exis­tente în incinta Întreprinderilor, bufete care vor fi aprovizionate corespunzător. Sunt numeroase­­ acţiu­nile organizate de către Clubul tineretului din Tulgheş, in scopul pe­trecerii plăcute şi utile a timpului liber. Dintre acestea se remarcă re­centa seară distractivă, bogată în întreceri in ce O problemă de primă importanţă ce preocupă în permanenţă cooperaţia de consum este şi a­­ceea a diversificării gamei de prestări de servicii către populaţie. Mărturie în acest sens stă şi deschiderea unui atelier de reparaţii TV, în lo­calitatea Mărtiniş. Din numeroasele de­plasări efectuate în ul­tima vreme de către formaţiile artistice ale Clubului ,,Minerul“ din Bălan, o consemnăm pe cea de duminică , la Bicsad şi Băile Tuşnad , unde a fost prezentat un bogat şi aplaudat program de muzică u­­şoară, muzică şi dan­suri populare, şi mo­mente vesele. Astăzi, la ora 16, la Casa de cultură din municipiul O­­dorheiu Secuiesc va avea loc concursul „Cine ştie, ciştigă!“ pe tema : „Emi­nescu — astru al poeziei româneşti“, la care vor parti­cipa concurenţi se­lectaţi dintre elevii liceelor din oraş, priveşte isteţimea minţii, jocuri distractive, totul completat cu o intere­santă dezbatere pe tema: „Comportare politicoasă în orice împrejurări“. GEROFFI Andrei, corespondent Cuvintarea NICOLAE Dragi tovarăşi şi prieteni, Aş dori, în primul rind, să a­­dresez un salut călduros tuturor celor prezenţi aici, reprezentanţi ai universităţilor din o serie de ţări europene, din Statele Unite şi Canada, şi să exprim satisfac­ţia mea, a Consiliului de Stat, pentru această reuniune universi­tară consacrată securităţii euro­pene (Aplauze puternice ) Reuniunea are loc în împreju­rări deosebite nu numai pentru Europa, ci pentru întreaga lume. S-au obţinut anumite rezultate în afirmarea unei politici noi, in direcţia lichidării vechii politici de forţă şi dictat, în aşezarea re­laţiilor dintre state şi popoare pe baze noi, de egalitate, respect al independenţei şi suveranităţii, neamestec în treburile interne, pe o colaborare şi conlucrare fructuoasă in scopul dezvoltării econom­­o-sociale a fiecărei na­ţiuni In imprim­rea noului curs spre destindere, rolul hotărîtor l-au avut masele largi, popoarele de pretutindeni Trebuie să menţio­nez că tineretul, tineretul univer­sitar a jucat şi joacă un rol ac­tiv in imprimarea acestui nou curs in viaţa internaţională. Fără îndoială că înfăptuirea securităţii în Europă corespunde năzuinţelor spre colaborare ale tuturor popoarelor continentului, ale întregii lumi. S-au obţinut în această privinţă o serie de rezul­tate : a început conferinţa gene­ral-europeană, sunt în curs lucră­rile de la Geneva ce urmează să statueze principiile care să stea la baza relaţiilor dintre statele continentului european, să pună bazele unor raporturi noi, de largă colaborare, între toate na­ţiunile. După cu­ am fost infor­mat, în cadrul acestei reuniuni s-au subliniat multe din aceste progrese — dar trebuie să avem în vedere că ceea ce s-a realizat tovarăşului CEAUŞESCU , pină acum pe calea destinderii constituie numai un început. Mai sunt încă destule obstacole de învins, mai există încă forţe reac­ţionare ce ar dori să oprească a­­cest curs nou, care renunţă cu greu la vechea politică de forţă, de dictat şi amestec în treburile altor state. De aceea, accentuarea cursului destinderii, înfăptuirea securităţii europene impun mai mult ca oricînd unirea tuturor forţelor progresiste, antiimpe­­rialiste. Desigur, pot fi — şi sînt — di­verse păreri asupra căilor de în­făptuire a politicii noi. Dealtfel, nu numai în problemele interna­ţionale sau în problemele ştiinţe­lor sociale sunt păreri deosebite ; în înseşi ştiinţele naturii şi teh­nice asupra unor probleme apar păreri sau soluţii deosebite — şi aceas­ta nu e cu nimic anormal. Dimpotrivă, este un lucru cît se poate de natural să fie aşa ; nu­mai atunci cînd asupra diferite­lor probleme care preocupă ome­nirea se confruntă în mod liber părerile, fără prejudecăţi, fără pretenţia că cineva deţine mono­polul adevărului absolut, pornin­­du-se deci de la înţelegerea ne­cesităţii unui schimb liber de păreri şi de idei, de căutări nova­toare, se poate ajunge la găsirea celor mai potrivite soluţii pentru organizarea mai bună a lumii, a conlucrării între popoare, a reali­zării păcii Trebuie să vă declar deschis că pe noi nu ne jenează în nici un fel existenţa părerilor diferite. Fină la urmă dacă am avea toţi acelaşi fel de a gîndi, poate nici n-ar mai fi nevoie să ne întîl­­nim. Ne-ar fi uşor să ne punem de acord printr-o circulară sau mai ştiu eu cum, şi toată lumea să ridice mîinile că e de acord şi ne-am vedea de treabă. Or, a­ (Continuare in pag. a 3-as wm INFORMAȚII SB.

Next