Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1974 (Anul 7, nr. 1818-1893)
1974-01-15 / nr. 1828
PROLETARI DITZ TOATE TARILE, UNITI-VAI HARGHITEI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul VII nr. 1828 4 pagini 30 bani Marţi 15 ianuarie 1974 CERINŢĂ RE PUI OBOII ACTIVITATEA LUCRATORILOR DIN INDUSTRIA LEMNULUI Din datele statistice furnizate de Inspectoratul judeţean pentru controlul calităţii produselor, reies preocupările depuse in cursul anului recent încheiat, de toate colectivele de muncă din unităţile economice ale judeţului nostru în ceea ce priveşte ridicarea parametrilor calitativi ai tuturor produselor. Sub îndrumarea Consiliului judeţean de control muncitoresc al activităţii economice şi sociale, s-a întărit activitatea de control tehnic de calitate in întreprinderi, s-a analizat în 27 de unităţi economice modul de aplicare a prevederilor Decretului 282/1973 privind certificarea calităţii produselor, lucrărilor şi serviciilor, modul de efectuare a autorecepţiilor înainte de livrarea produselor. A crescut exigenţa controlului pe fluxul de fabricaţie, acţionîndu-se operativ pentru prevenirea deficienţelor semnalate, au fost revizuite şi completate documentaţiile tehnice privind omologarea şi executarea produselor. De asemenea, au fost perfecţionate fluxuri tehnologice (Fabrica de mobilă Odorheiu Secuiesc, S.I.L. Gheorgheni, S.I.L. Hodoşa), a fost completată dotaţia cu aparate de măsură şi control şi stimulată activitatea comisiilor de calitate din unităţile economice. Cu toate acestea, îndeosebi în unităţile din industria lemnului, s-au manifestat şi o serie de neajunsuri pe care le relevăm în speranţa că in perioada de timp ce ne stă în faţă, acestea vor fi depăşite. Principalele deficienţe înregistrate în domeniul calităţii produselor se datorează în mod nemijlocit greşelilor în organizarea şi conducerea producţiei, cît şi nerespectării tehnologiei de fabricaţie. Aceste cauze au determinat respingerea pentru remedieri a unor mari cantităţi de produse la I.P.L. Gheorgheni, echivalentă cu aproape 50 la sută din totalul respingerilor calitative pe întreg judeţuldin toate ramurile de producţie. Situaţia calităţii producţiei la această întreprindere a mai fost analizată in paginile ziarului nostru. Revenind cu regret la acest subiect trebuie să arătăm că aceleaşi lipsuri, cea mai mare parte subiective, persistă, diminuind considerabil rodul muncii întregului colectiv. La intervenţia I.J.C.C.P. Harghita au fost luate unele măsuri pentru ameliorarea acestor stări de lucruri, măsuri care constau în principal în : asigurarea presiunii de lucru normale la presă, asigurarea spaţiului de odihnă al materialului pe fluxul de fabricaţie, introducerea rafturilor pentru depozitarea reperelor de mobilă in secţiile de producţie, îmbunătăţirea modului de ambalare a produsului finit, întărirea compartimentului C.T.C. cu personal corespunzător. Un alt aspect negativ al aceleiaşi vaste problematici îl constituie nerealizarea planului tehnic de calitate la unele întreprinderi. Localizăm acest fapt la S.P.L. Sîncrăieni, unde nu a fost realizată măsura privind introducerea metodelor şi substanţelor noi in plastifierea Liviu PAIU (Continuare in pag. a 3-a) . I.P. Gheorgheni, „campionul“ respingerilor calitative. 9 La C.P.L. Topliţa şi F.M.I.L. Odorheiu Secuiesc, neomologarea tehnologiilor, sursă de rebuturi. Prin munca \ \ patriotică ‘ Dintre noile obiective construite prin muncă patriotică şi date în folosinţă în ultima vreime în localitatea Săcel , trebuie amintit şi un pod din beton, pentru care cetăţenii de aici a prestat o muncă patriotică evaluată la circa 20.000 de lei. Conducerea Consiliului popular orășenesc din Cristuru Secuiesc ] ne-a informat că ieri a fost făcută recepţia la căminul de pe lîngă casa de copii din localitate, care cuprinde 200 de locuri. n ziaru de azi : 9 Breviar cultural 9 Sport In pag. a 2-a 9 Instantanee in negativ In pag. a 3-a 9 Din presa străină 9 Ciocniri între forțele siriene și israeliene 9 Din telegramele zilei In pag. a 4-a O problema majora de mare actualitate în agricultură Supravegherea atentă şi competentă a cartofilor pentru semințe Pentru factorii de răspundere din unităţile agricole ale judeţului nostru, păstrarea în condiţii optime a cartofilor pentru sămînţă constituie una din problemele majore ale acestei perioade. Alternanţa spectaculoasă a temperaturilor — în urmă cu o săptămînă am avut temperaturi pozitive, în aceste zile se înregistrează temperaturi sub —25° C — constituie încă un argument în favoarea supravegherii cu atenţie a cartofilor pentru seminţe. Avînd în vedere toate acestea, ne putem întreba, pe bună dreptate, cum se achită cei ce răspund de soarta seminţei de cartofi, de aceste sarcini ? Analizînd situaţia la nivelul judeţului, se poate afirma că în marea majoritate a unităţilor cartofii se păstrează bine, indiferent dacă se găsesc în pivniţe sau silozuri. Pe lîngă factorii de răspundere din unităţi — brigadieri, fermieri, ingineri, preşedinţi — care au sarcina de a controla de două ori pe Horea MOLDOVAN Foto : Al. SZAKÁCS săptămînă cartofii din silozuri şi zilnic pe cei din pivniţe sau depozite, au fost repartizaţi, pe zone, şi specialiştii din unităţile din subordinea D.G.A.I.A.A. care verifică, cel puţin o dată pe lună, starea cartofilor, dînd indicaţiile ce se cuvin pentru remedierea eventualelor deficienţe. In aproape toate silozurile, pivniţele şi depozitele de cartofi controlate, temperaturile înregistrate au fost cuprinse între 2 şi 4 grade , adică intervalul optim. De asemenea, caracteristicile organoleptice ale seminţei au fost cele normale. Aceste constatări îmbucurătoare pe ansamblul judeţului nu trebuie să ne facă să uităm faptul că au fost şi unităţi în care cartofii de seminţe ,,au dat emoţii“ conducerilor acestora. De asemenea, mai sunt unităţi în care lipsesc termometrele, iar în altele controlul seminţelor nu se face cu regularitate. Dar să concretizăm aceste situaţii cu cîteva exemple la C.A.P. Misentea nu există termometre pentru măsurarea temperaturii din silozuri iar acestea din urmă nu sunt prevăzute cu guri de aerisire ; la unitatea agricolă cooperatistă din Șt. DANCIU (Continuare in pag. a 3-a) Unitatea forestieră de exploatare și transport Gheorgheni, este locul unde o iniţiativă mai mult decit lăudabilă cunoaşte astăzi primele împliniri. Mobila fabricată aici, pină nu demult stătea stocată în incinta fabricii, ajungind uneori la cantităţi de ordin,a sutelor de garnituri. Motivul : Lipsa butonilor şi minorelor de material plastic necesari la uşi şi sertare. In permanentă eschivă, producătorii acestei accesorii — întreprinderi de industrie locală din ţară — au creat numeroase astfel de blocaje. S-a impus, deci, confecţionarea prin resurse proprii a acestor minere şi butoni. Şi de la vorbă pină la faptă nu a fost mult. Astăzi la U.F.E.T. Gheorgheni, fiinţează o secţie de prelucrat masele plastice. Efectele se cunosc în economiile substanţiale înregistrate (un miner fabricat aici costă numai o treime din preţul de achiziţionare de pină acum), cît şi în faptul că beneficiarii preiau acum garniturile imediat ce acestea părăsesc hala de fabricaţie. Iar despre calitatea mînerelor fabricate aici, vorbesc mai grăitor comenzile făcute de fabricile de mobilă din Brăila, Satu-Mare, Sibiu etc. In fotografie un aspect din atelierul de fabricat minere de mobilă al U.F.E.T. Gheorgheni si Comerţul judeţului nostru — ca urmare a dezvoltării economicosociale, a ridicării continue a nivelului de trai al oamenilor muncii — cunoaşte an de an progrese însemnate — atît cantitativ cît şi calitativ. In cursul anului în care am păşit de curind, an hotărîtor în îndeplinirea înainte de termen a actualului cincinal, comerţului îi revine sarcina de a-şi diversifica activitatea, de a ridica gradul deservirii la înălţimea cerinţelor mereu în creştere ale populaţiei. Un factor esenţial al progresului — după cum subliniază documentele de partid şi de stat — sunt cadrele, de unde reiese necesitatea unei preocupări continue pe linia calificării şi perfecţionării pregătirii profesionale a celor chemaţi să dea viaţă sarcinilor ce se pun în fiecare domeniu al vieţii economico-sociale. Aceasta şi în comerţul de stat din judeţul nostru unde — după cum se ştie — pe lingă unele succese — s-au înregistrat şi o seamă de lipsuri — în special în ce priveşte calitatea activităţii. Tocmai de aceea, Direcţia comercială judeţeană a acordat şi acordă în ultima vreme o atenţie deosebită creşterii de noi cadre, ridicării calificării cadrelor existente. Conform unei statistici, un foarte mare număr de tineri sunt cuprinşi în formele de învăţămînt organizate, pregătindu-se să devină lucrători în comerţ. Astfel — la nivel de judeţ — 257 de tineri frecventează cursurile de calificare la locul de muncă şi cursurile de zi ale şcolilor profesionale din Cluj, Tîrgu Mureş şi Gheorgheni. Demn de menţionat e faptul că recrutarea acestor tineri s-a făcut cu discernămînt, alegîndu-se dintre acei candidaţi care au făcut dovada calităţilor solicitate de munca în domeniul aprovizionării şi deservirii populaţiei. In acelaşi timp, Direcţia comercială a pus un accent deosebit pe organizarea practicii elevilor cuprinşi în cursurile de ucenicie, aceştia efectuînd activitatea practică în unităţile de desfacere, pe lîngă lucrători cu îndelungată experienţă profesională, care se ocupă concret de pregătirea lor, de însuşirea de către tineri a tuturor tainelor meseriei ce şi-au ales-o. Paralel cu aceasta, Direcţia comercială, prin biroul de specialitate, urmăreşte îndeaproape evoluţia elevilor, modul cum se ocupă de pregătirea lor responsabilii de unităţi, unde-şi efectuează practica viitorii comercianţi. S-a urmărit ca ucenicii, adică viitorii lucrători, să fie repartizaţi pentru practică în unităţile comercia le. BONDOR (Continuare in pag. a 3-a) Şi în comerţ un factor important de îmbunătăţire a muncii îl constituie cadrele. Cum ne ocupăm de creşterea şi pregătirea lor? Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe participanţii la Seminarul internaţional „Studenţii şi securitatea europeană“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întîlnit, luni la amiază, în sala de marmură a Casei de cultură din Sinaia, cu participanţii la lucrările Seminarului internaţional „Studenţii şi securitatea europeană", care s-au desfăşurat la Bucureşti. La întrevedere au participat tovarăşii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Traian Ştefănescu, primsecretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, ministru pentru problemele tineretului, Nicu Ceauşescu, vicepreşedinte al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România. Erau, de asemenea, prezenţi Ion Gatrinescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Prahova al P.C.R.. Constantin Neagu primarul oraşului Sinaia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu vii şi îndelungi aplauze la sosirea în mijlocul reprezentanţilor tineretului studios. Participanţii la seminarul internaţional, importantă reuniune universitară şi-au manifestat deplina satisfacţie de a se întîlni cu preşedintele Consiliului de Stat, exprimînd înalta lor stimă şi consideraţie faţă de politica promovată cu consecvenţă de România socialistă, personal de conducătorul ei, pentru edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte, o lume a păcii, înţelegerii şi conlucrării fructuoase în care fiecare naţiune să se poată dezvolta în conformitate cu năzuinţele sale legitime, pentru atenţia deosebită acordată tinerei generaţii şi rolului ei în soluţionarea marilor probleme ale omenirii contemporane. Adresîndu-se tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în numele reprezentanţilor studenţilor din Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria şi U.R.S.S. şi ca reprezentant al Tineretului Liber German, Klaus Sommer, membru al C.C. al Tineretului Liber German (R.DG ), a spus ! Doresc să vă mulţumesc în modul cel mai cordial pentru posibilitatea oferită de a avea o întilnire cu dumneavoastră, tovarăşe secretar general al Partidului Comunist Român. La reuniunea noastră din Bucureşti am avut posibilitatea să discutăm cu reprezentanţi ai diverselor universităţi, probleme care ne preocupă adine, pe noi toţi. Baza gîndirii şi acţiunii noastre este faptul că tineretul lumii are nevoie de pace pentru un viitor fericit. Pentru aceasta este necesară o acţiune solidară a tuturor forţelor democratice, care luptă pentru progres şi pace, împotriva forţelor imperialismului, împotriva colonialismului, rasismului şi fascismului. Pentru epoca noastră sunt tipice mişcările largi de masă, populare. Destinderea, a subliniat vorbitorul, a devenit astăzi o cauză a popoarelor, a tineretului şi studenţilor lumii. Noi dorim o cale de cooperare între toate ţările. In continuare, după ce s-a referit la numeroasele iniţiative ale ţărilor socialiste în sprijinul înfăptuirii securităţii în Europa şi în lume, vorbitorul a spus : La diversele întilniri internaţionale ale studenţilor — la Florenţa, de exemplu, ca şi la cea de la Snagov, în România — au fost elaborate documente în sprijinirea principiilor securităţii. Seminarul organizat de Universitatea din Bucureşti ne-a oferit prilejul să avem un larg schimb de idei în legătură cu securitatea europeană. Considerăm că nobila cauză a păcii cere de la noi multă perseverenţă şi forţă de acţiune. Popoarele lumii au un. (Continuare in pag. a 3-a) INFORMAŢII Suntem informaţi de către I.C.S.M. Miercurea-Ciuc că a sosit un nou transport de produse pentru magazinele de îmbrăcăminte şi încălţăminte, din care vom enumera cîteva : paltoane bărbăteşti din fire fine, costume bărbăteşti de sezon, jachete pentru femei, rochii jerse, compleuri jerse, ghete şi cizme pentru copii, cizme de cauciuc pentru femei etc. Incepand de ieri şi pină in primele zile ale lunii martie a.c. unitatea de desfacere a produselor de panificaţie din strada 7 Noiembrie (Miercurea-Ciuc) a încetat temporar să funcţioneze. Ca atare, lucrătorii de pe platforma industrială de est a oraşului pot să cumpere produse de panificaţie de la bufetele existente în incinta Întreprinderilor, bufete care vor fi aprovizionate corespunzător. Sunt numeroase acţiunile organizate de către Clubul tineretului din Tulgheş, in scopul petrecerii plăcute şi utile a timpului liber. Dintre acestea se remarcă recenta seară distractivă, bogată în întreceri in ce O problemă de primă importanţă ce preocupă în permanenţă cooperaţia de consum este şi aceea a diversificării gamei de prestări de servicii către populaţie. Mărturie în acest sens stă şi deschiderea unui atelier de reparaţii TV, în localitatea Mărtiniş. Din numeroasele deplasări efectuate în ultima vreme de către formaţiile artistice ale Clubului ,,Minerul“ din Bălan, o consemnăm pe cea de duminică , la Bicsad şi Băile Tuşnad , unde a fost prezentat un bogat şi aplaudat program de muzică uşoară, muzică şi dansuri populare, şi momente vesele. Astăzi, la ora 16, la Casa de cultură din municipiul Odorheiu Secuiesc va avea loc concursul „Cine ştie, ciştigă!“ pe tema : „Eminescu — astru al poeziei româneşti“, la care vor participa concurenţi selectaţi dintre elevii liceelor din oraş, priveşte isteţimea minţii, jocuri distractive, totul completat cu o interesantă dezbatere pe tema: „Comportare politicoasă în orice împrejurări“. GEROFFI Andrei, corespondent Cuvintarea NICOLAE Dragi tovarăşi şi prieteni, Aş dori, în primul rind, să adresez un salut călduros tuturor celor prezenţi aici, reprezentanţi ai universităţilor din o serie de ţări europene, din Statele Unite şi Canada, şi să exprim satisfacţia mea, a Consiliului de Stat, pentru această reuniune universitară consacrată securităţii europene (Aplauze puternice ) Reuniunea are loc în împrejurări deosebite nu numai pentru Europa, ci pentru întreaga lume. S-au obţinut anumite rezultate în afirmarea unei politici noi, in direcţia lichidării vechii politici de forţă şi dictat, în aşezarea relaţiilor dintre state şi popoare pe baze noi, de egalitate, respect al independenţei şi suveranităţii, neamestec în treburile interne, pe o colaborare şi conlucrare fructuoasă in scopul dezvoltării economo-sociale a fiecărei naţiuni In imprimrea noului curs spre destindere, rolul hotărîtor l-au avut masele largi, popoarele de pretutindeni Trebuie să menţionez că tineretul, tineretul universitar a jucat şi joacă un rol activ in imprimarea acestui nou curs in viaţa internaţională. Fără îndoială că înfăptuirea securităţii în Europă corespunde năzuinţelor spre colaborare ale tuturor popoarelor continentului, ale întregii lumi. S-au obţinut în această privinţă o serie de rezultate : a început conferinţa general-europeană, sunt în curs lucrările de la Geneva ce urmează să statueze principiile care să stea la baza relaţiilor dintre statele continentului european, să pună bazele unor raporturi noi, de largă colaborare, între toate naţiunile. După cu am fost informat, în cadrul acestei reuniuni s-au subliniat multe din aceste progrese — dar trebuie să avem în vedere că ceea ce s-a realizat tovarăşului CEAUŞESCU , pină acum pe calea destinderii constituie numai un început. Mai sunt încă destule obstacole de învins, mai există încă forţe reacţionare ce ar dori să oprească acest curs nou, care renunţă cu greu la vechea politică de forţă, de dictat şi amestec în treburile altor state. De aceea, accentuarea cursului destinderii, înfăptuirea securităţii europene impun mai mult ca oricînd unirea tuturor forţelor progresiste, antiimperialiste. Desigur, pot fi — şi sînt — diverse păreri asupra căilor de înfăptuire a politicii noi. Dealtfel, nu numai în problemele internaţionale sau în problemele ştiinţelor sociale sunt păreri deosebite ; în înseşi ştiinţele naturii şi tehnice asupra unor probleme apar păreri sau soluţii deosebite — şi aceasta nu e cu nimic anormal. Dimpotrivă, este un lucru cît se poate de natural să fie aşa ; numai atunci cînd asupra diferitelor probleme care preocupă omenirea se confruntă în mod liber părerile, fără prejudecăţi, fără pretenţia că cineva deţine monopolul adevărului absolut, pornindu-se deci de la înţelegerea necesităţii unui schimb liber de păreri şi de idei, de căutări novatoare, se poate ajunge la găsirea celor mai potrivite soluţii pentru organizarea mai bună a lumii, a conlucrării între popoare, a realizării păcii Trebuie să vă declar deschis că pe noi nu ne jenează în nici un fel existenţa părerilor diferite. Fină la urmă dacă am avea toţi acelaşi fel de a gîndi, poate nici n-ar mai fi nevoie să ne întîlnim. Ne-ar fi uşor să ne punem de acord printr-o circulară sau mai ştiu eu cum, şi toată lumea să ridice mîinile că e de acord şi ne-am vedea de treabă. Or, a (Continuare in pag. a 3-as wm INFORMAȚII SB.