Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1974 (Anul 7, nr. 1894-1930)

1974-04-17 / nr. 1907

1 MAI Producţie suplimentară Angrenaţi cu toate forţele în munca pentru depăşirea angajamentelor asumate în cinstea ce­lei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist şi a celui de-al XI-lea Congres al partidului, lucrătorii secţiei miniere Harghi­­ta-Băi raportează că şi-au îndeplinit, cu două zile mai devreme, sarcinile de plan pe prima decadă a lunii aprilie, iar planul „la zi“ este depășit cu 12,1 la sută, ceea ce le-a permis să livreze suplimentar 150 tone de caolin marfă. Îndeplinirea exemplara a sarcinilor de producţie Colectivul de muncă al Fabricii de mobilă din Ditrău — unitate a­­flată de mai mult timp într-o continuă dezvol­tare şi modernizare — raportează succese nota­bile în muncă. După cum aflăm de la tovară­şul Var­a Ioan — şeful secţiei de producţie — trimestrul I al anului a constituit prilejul înre­gistrării unei producţii globale suplimentare în valoare de 4,5 milioane de lei, cea mai mare parte realizîndu-se pe seama creşterii produc­tivităţii muncii care a înregistrat un spor de 3.000 de lei pe salariat. Continuînd şirul reali­zărilor în perioada scursă de la începutul lunii a­­prilie pînă în prezent, lucrătorii unităţii au pro­dus peste plan mobilă în valoare de peste 300.000 lei. Semănatul porumbului se desfăşoară în ritm susţinut în cooperativele agricole de producţie din Şiclod, Secuieni, Bisericani, Forţeni. Dar cel­ e Bătălia pentru recolta '74 IN PLINA DESFĂŞURARE mai bun rezultat este deţinut pînă în prezent de Asociaţia intercooperatistă din Porumbenii Mari, unde s-au însămînţat pînă în prezent pes­te 35 hectare.­ ­ In zona Gheorgheni Ultima săptămînă a fost deosebit de sporni­că pentru unităţile agri­cole cooperatiste din zo­na Gheorgheni. Astfel, la Ciumani s-au insă­­minţat în această pe­rioadă 30 ha cu in pen­tru fuior, 60 ha cu car­tofi, 50 ha cu orzoaică; la Joseni — 20 ha cu in pentru fuior, 50 ha cu cartofi, 70 ha cu orzoai­că ; la Lăzarea — 30 ha cu in pentru fuior, 40 ha cu cartofi și 50 ha cu orzoaică.­ ­ mmmm Privire de ansamblu O privire de ansamblu asupra lucrărilor agricole de primăvară în judeţul nostru ne relevă rezultatele bune obţinute la executarea arături­lor de însămînţare — peste 90 la sută din suprafaţa planificată a fost arată — precum şi la însămînţarea griului de primăvară — 100 la sută, sfeclă de zahăr 80 la sută, orzoaică 80 la sută. In schimb, procentajul realizat pînă acum la in pentru fuior — 56 la sută —■­ și legume — 47 la sută — este mult sub posibilități. / PROLETARI PIE TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! A HARGHITEI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul VII, nr. 1907 4 pagini 30 bani Miercuri, 17 aprilie 1974 cu înalte aspiraţii SPRE MAI MUL­T, MAI BINE, MAI FRUMOS Fundamentată pe stră­vechi şi bogate tradiţii, arta meşteşugărească din judeţul nostru este un sector important al economiei harghitene. Cei peste 6000 de lucră­tori ce muncesc in ate­lierele de prestări-ser­­vicii, în secţiile produc­ţiei de serie, se remar­că atit prin pricepere profesională, prin pa­siune cât şi prin con­ştiinciozitate, prin stră­dania depusă pe linia îmbunătăţirii continue a activităţii lor, la nivelul cerinţelor mereu în creş­tere ale oamenilor mun­cii — calităţi ce-i în­scriu, în fiecare an, printre colectivele frun­taşe ale judeţului şi pa­triei. In momentul de faţă cooperaţia meşteşu­gărească dispune de su­te de secţii de produc­ţie şi de prestări-servicii, executînd 285 activităţi. Hărnicia lucrătorilor de aici se materializează în aproape 4000 de pro­duse, începînd de la mobilă, confecţii, pînă la articole de artizanat, ce au cucerit deja pieţele ţării şi ale lumii. In mo­mentul de faţă produse­le meşteşugarilor har­­ghiteni se exportă in toate continentele, crea­torii lor bucurîndu-se pretutindeni de apre­ciere. An de an cooperaţia meşteşugărească har­­ghiteană a cunoscut — prin grija acordată de partidul şi statul nos­tru — un progres conti­nuu şi multidimensional. S-au construit noi secţii, s-a extins numărul de activităţi, au fost asimi­late produse noi, în vre­me ce producţia s-a ex­tins mereu; colectivul de meşteşugari s-a lăr­git primind noi lucră­tori, tineri capabili să ducă mai departe şi să ridice continuu arta meşteşugărească tradi­ţională. Anul 1973 a fost un an rodnic pentru colec­tivul uniunii: lucrătorii din atelierele puse la dispoziţia populaţiei, din unităţile de serie — mobilizaţi şi conduşi cu competenţă de orga­nele şi organizaţiile de partid, de Uniunea ju­deţeană a cooperaţiei meşteşugăreşti — au în­scris în graficul întrece­rii socialiste avînd ca obiectiv împlinirea cin­cinalului înainte de ter­men, succese ce fac cinste artei meşteşugă­reşti, fapt demonstrat şi de bilanţul pozitiv de la finele anului trecut , planul producţiei globa­le a fost îndeplinit in proporţie de 103,7 la su­tă, la capitolul prestări­­servicii către populaţie realizările au depăşit cu 0,4 la sută cifrele plani­ficate, prevederile la li­vrări către fondul pie­­ţii şi desfacerea de măr­furi către populaţie au fost, de asemenea, de­ B. TRAIAN (Continuare in pag. a 2-a) în pag. a 2-a RECOMANDĂRILE DIRECȚIEI GENE­RALE PENTRU AGRICULTURA, IN­DUSTRIE ALIMENTARA SI APE IN LE­GĂTURĂ CU STAREA TIMPULUI DIN ULTIMELE ZILE Veşti din marea întrecere patriotică • În cadrul unei adunări populare ce a avut loc la Subcetate şi la care au participat peste 500 de cetăţeni s-au discutat amănunţit şi au fost luate măsuri privind buna desfăşurare a campaniei de însămînţări, repartizarea animalelor la păşune, gospodărirea şi înfrumuseţarea localităţii, preve­nirea incendiilor şi altele­• In comuna Cîrţa s-a terminat construcţia unui pod de beton în valoare de 125.000 lei. La realizarea acestuia cetăţenii din localitate şi-au adus o con­tribuţie importantă prin muncă patriotică. • In comuna Atid a început construcţia unei noi şcoli cu 10 săli de clasă. Cetăţenii localităţii s au angajat să participe la realizarea noului o­­biectiv prin prestarea unui mare număr de ore de muncă patriotică. Angajamentul consiliului popular şi al constructorilor este ca la 1 septem­brie a.c. 4 săli de clasă să fie date în folosinţă. • La Corbu, s-a desfăşurat în această pri­măvară sub conducerea consiliului popular —o amplă acţiune de plantare de pomi fructiferi la care au participat zeci şi sute de cetăţeni şi în special elevii şcolilor din comună. Pînă în pre­zent au fost plantaţi circa 1.100 pomi în livezile unităţilor şcolare şi în gospodăriile cetăţenilor. Unul dintre obiecti­vele angajamentului pe acest an al Consiliului popular din Sîncrăieni constă în repararea şi modernizarea drumuri­lor de interes comunal. Pînă in momentul de fa­ţă, cu participarea largă a cetăţenilor, s-au trans­portat pe străzile comu­nei 4.000 metri cubi pie­triş şi 1.500 metri cubi piatră brută reparîndu­­se drumuri pe o lungi­me de 15 km. DESCHIDEREA LUCRĂRILOR SESIUNII UNIUNII INTERPARLAMENTARE In prezenţa preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, marţi, 16 apri­lie, la Palatul Marii Adunări Naţionale a avut loc şedinţa inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare. , La ceremonia deschiderii au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Cioară, Emu Drăgănescu, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Mihai Dalea, Ştefan Andrei. De asemenea, au fost prezenţi vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, secretarul Con­siliului de Stat, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat, preşedinţi­ ai comi­siilor permanente ale Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai vieţii publice din România. Erau de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Sosind la Palatul Marii Adunări Naţionale, preşedintele Republicii a fost salutat cu cor­dialitate de preşedintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar, G. S. Chillon (India) şi vi­cepreşedintele E. J. Derwinski (S.U.A.), de secretarul general al Uniunii Interparlamentare, P. C. Terenzio, precum şi de alte personalităţi politice care au adus preşedintelui României un card omagiu. A urmat o scurtă conversaţie caracterizată de convingerea exprimată de preşedintele (Continuare In pag. a 4-a) Cuvîntarea preşedintelui Republicii Socialiste Românie, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU Doamnelor şi domnilor, Onorată asistenţă, Stimaţi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adre­sa un salut cordial dumneavoas­tră, participanţilor la lucrările sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare, personalităţi marcante ale vieţii politice din peste 60 de ţări ale lumii, şi să-mi exprim satisfacţia că România găzduieşte această importantă reuniune internaţională. Fără în­doială că lucrările sesiunii, care abordează probleme majore ale situaţiei politice internaţionale actuale, vor contribui la mai bu­na cunoaştere reciprocă, la dez­voltarea contactelor şi a relaţiilor dintre parlamente, dintre factorii politici ai ţărilor participante, la progresul eforturilor generale pentru instaurarea pe planeta noastră a unei lumi mai bune şi mai drepte. Reuniunea dumneavoastră işi propune să dezbată probleme de importanţă capitală pentru aşe­zarea relaţiilor dintre state pe baze noi, pentru lichidarea ve­chii politici de dominaţie şi dic­tat, de amestec în treburile inter­ne ale altor state, a colonialismu­lui şi neocolonialismului, pentru impulsionarea luptei de elibera­re naţională a popoarelor şi res­pectarea dreptului sacru al fie­cărei naţiuni de a-şi hotărî sin­gură destinele. Abordarea unui asemenea larg cerc de probleme de către acest important for po­litic internaţional va putea ne­îndoios aduce o contribuţie pre­ţioasă la unirea eforturilor po­poarelor, ale forţelor înaintate de pretutindeni în vederea afirmă­rii în lume a unei politici noi, de egalitate şi respect reciproc in­tre naţiuni, de pace şi colabora­re între state. O importanţă deosebită are faptul că sesiunea reuneşte par­lamentari din ţări cu orînduiri sociale diferite, reprezentînd o­­pinia publică de pretutindeni, năzuinţele tuturor popoarelor de a pune cu hotărîre capăt vechii politici, de a inaugura o eră nouă a relaţiilor interstatale, bazate pe principii de egalitate şi democra­tice. Subliniez in mod deosebit aceasta pornind de la faptul că în condiţiile de astăzi opinia publi­că şi reprezentanţii ei, masele largi populare din toate ţările joacă un rol tot mai mare în de­­terminarea evoluţiei politice mon­diale, în promovarea păcii şi co­laborării. Tocmai ca rezultat al intensificării activităţii politice în viaţa internaţională a maselor populare, a afirmării tot mai pu­ternice a voinţei popoarelor de a se dezvolta liber şi nestînjenit, în lumea de astăzi s-au produs şi se produc profunde transformări revoluţionare, sociale şi naţiona­le, mari mutaţii în raportul de forţe mondial, au loc o serie de procese pozitive în direcţia des­tinderii şi colaborării. (Continuare în pag. a 4-a) Cu prilejul împlinirii a 1 de ani de la făurirea Frontului Unic Muncitoresc Cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la făurirea Frontului Unic Muncitoresc, marţi după-amiază a avut loc în Capitală o adunare festivă organizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. Au participat numeroşi oameni ai muncii din întreprinderile şi ins­tituţiile bucureştene, vechi mili­tanţi ai partidului şi ai mişcării muncitoreşti din România, repre­zentanţi ai unor instituţii cen­trale şi organizaţii obşteşti, oa­meni de ştiinţă, cultură şi artă, studenţi, militari. In prezidiul adunării festive au luat loc tovarăşii : Ştefan Voitec, Constantin Pîrvulescu, Constanţa Crăciun, Ion Traian Ştefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru proble­mele tineretului, Vasile Bîgu, Vasile Ionescu, Stela Moghioroş, Panait Bogătoiu şi Nicolae Cio­­roiu. Adunarea festivă a fost des­chisă de tovarăşul Nicolae Matei, secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. Despre semnificaţia evenimen­tului a vorbit tovarăşul Ion Po­­pescu-Puţuri, membru al C.C. al P.C.R., directorul Institutului de studii istorice şi social-poli­tice de pe lingă C.C. al P.C.R. Şedinţa Biroului Comitetului judeţean de partid Ieri, 16 aprilie a.c. a avut loc şedinţa Biroului Comitetului judeţean de partid. In cadrul şedinţei, a fost dezbătut : Raportul privind preocuparea organizaţiilor de partid şi a comitetelor oamenilor muncii referitor la folosirea fondurilor pentru tehnica nouă ; Informare privind îndeplini­rea sarcinilor economico-financiare şi de investiţii pe trimestrul I 1974, precum şi a obiectivelor cuprinse în planul de măsuri al Biroului Comi­tetului judeţean de partid consacrat celei de-a XXX-a aniversări a eli­berării patriei și Congresului al XI-lea al Partidului Comunist Român . Stadiul actual al lucrărilor agricole de primăvară. In legătură cu problemele dezbătute au fost adoptate măsuri co­respunzătoare. PRIN EFORTURI COMUNE, spre devansarea termenelor de punere in funcţiune Dl. SANTU­EIÎ Lotul din Odor­he­iu Secuiesc al Şantierului de construcţii industria­le Harghita din Miercu­­rea-Ciuc cunoaşte, în a­­ceste zile, o amplă şi energică concentrare de forţe umane, de mijloa­ce tehnice şi materiale, specifică momentelor de intensitate maximă, ho­­tărîtoare pentru finali­zarea la termenul stabi­lit şi chiar mai devre­me a noii capacităţi pla­nificate să producă chiar în acest an la întreprin­derea „Tehnoutilaj“. Pe lingă lucrările de dez­voltare şi reutilare a a­­cestei întreprinderi, exe­cutăm şi construcţia li­nei noi centrale termice şi extinderea centralei termice existente la în­treprinderea de apă şi filatură, în scopul asi­gurării cu energie ter­mică a tuturor obiecti­velor nou construite pe această platformă in­dustrială a municipiu­lui Odorheiu Secuiesc. Concomitent, lucrătorii noştri acţionează şi pe şantierul fabricii de confecţii, pusă în func­ţiune în anul ce a tre­cut, la diverse lucrări exterioare şi depen­dinţe. Ţin să menţionez încă de la început că măsu­rile luate pînă acum din iniţiativa şi sub în­drumarea directă a or­ganizaţiei de partid, pentru o serie de lucrări ce prezentau rămîneri în urmă la „Tehnoutilaj“, au generat bune rezulta­te. In esenţă, este vor­ba despre organizarea superioară a activităţii pe şantier, reflectată concret în asigurarea vi­nor fronturi largi de montaj, a unei viteze zilnice de lucru în con­tinuă creştere. Nu omit, bineînţeles, nici aportul beneficiarului, care a format diverse echipe, participînd activ, ală­turi de constructori, montări şi instalatori la Ing. Dan ONIGA, şeful Lotului de construcţii industriale Odorheiu Secuiesc (Continuare In pag. a 2-a) Actualitatea Mîine, la ora 16:30, va avea loc, la Cinemato­graful „Harghita“ din Miercurea-Ciuc, o şedin­ţă pe teme de protecţie a muncii, organizată de Şantierul „Harghita“ al Trustului de instalaţii­­montaj Braşov, în cola­borare cu Inspecţia de stat pentru protecţia muncii. La această ma­nifestare sunt invitaţi să participe toţi instalato­rii de pe şantiere. Şe­dinţa va fi urmată de proiecţii de filme pe te­­me de protecţie a mun­cii şi de disciplină a muncii. • Ieri, la Şcoala ge­nerală nr. 2 din Gheor­gheni a avut loc o expu­nere pe tema „Familie, şcoală, societate“ la care au participat părinţi ai elevilor din oraş. • Teatrul dramatic din Braşov a prezentat aseară, pe scena cine­matografului „Oltul“ din Băile Tuşnad piesa „Unchiul nostru din Ja­maica“ de Dan ,Tărchilă. • In primele 15 zile ale lunii aprilie comerţul de stat din judeţul nostru şi-a depăşit planul de desfacere cu 1.200.000 lei. Iată situaţia realizărilor pe principalele oraşe ale judeţului : Miercurea-Ciuc — 102 la sută, Odorheiu Secuiesc — 103 la sută, Topliţa — 101 la sută, Gheorgheni — 101 la su­tă. • Astăzi la orele 15, la Topitoria de in din Cristuru Secuiesc se va ţine o expunere intitu­lată : „Căile de economi­sire a energiei electrice şi combustibilului".

Next