Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1974 (Anul 7, nr. 1894-1930)
1974-04-23 / nr. 1912
I XXIMAI SĂRBĂTOARE GENERATOARE DE ÎNALTE IMBOLDURI BĂTĂLIA PUTRII RECOLTĂ 74 NU MĂ DESFĂȘURĂRI întotdeauna primăvara... Întotdeauna apar primăvara nişte oameni teribili, ale căror zile de trudă sau nopţi de nesomn, sunt urmărite cu sufletul la gură de noi, toţi cei ce am simţit vreodată in cerul gurii dulceaţa pîinii şi ne numim cetăţeni ai acestei patrii. Sub tălpile lor pămîntul e dulce şi cimpul fredonează in surdină imnuri de rod. Podul palmei lor e rotunjit după forma pîinii şi, cind luna se clatină toropită, pe obraji le curg lacrimi de grîu, cîmpul e arat. Somnul scurt ce urmează, e greu ca aurul... Acum, primăvara, e anotimpul ce măsoară bărbăţia oamenilor şi împarte speranţe celor vrednici. Şi asta, întotdeauna, primăvara ... BURSZAN KÁROLY e unul din mecanizatorii care nu o dată a sfredelit întunericul cu farurile, sfărîmînd mărunt noaptea în duduitul tractorului, atîrnîndu-şi somnul în cui pentru ore mai calme. La S.M.A. Cristuru Secuiesc, acolo unde şi-a îngropat sub brazde odihna acestei primăveri, este unul din cei mai apreciaţi lucrători. 120 la sută, pentru noi toţi, este o cifră mai mult sau mai puţin semnificativă, pentru Burszan e îndeplinirea minimă a normei zilnice, şi înte-M. GROZA (Continuare in pag. a 3-a) p.. Secţia de scaune a Fabricii de mobilă din Ditrău IN PRAGUL „STARTULUI" Anul acesta, la 1 iunie, este planificat termenul de punere în funcţiune a unei noi capacităţi de producţie în cadrul Fabricii de mobilă din Ditrău. Este vorba de o secţie de scaune, cu o capacitate de 127.000 bucăţi anual. Profilul specializat de activitate este destinat să asigure astfel de produse pentru Fabrica de mobilă din Gheorgheni, iar apoi pentru cea din Topliţa şi eventual pentru alte unităţi producătoare de mobilă din judeţul nostru. Tipul scaunului a fost stabilitscaunul de la garnitura Magnolia care se execută în serie la fabricile mai sus amintite) , nu mai rămîne decît să fie respec-' tat termenul de începere a fabricaţiei celor 60.000 de bucăţi prevăzute pentru acest an. Am aflat de la tovarăşul Varia Ioan — şeful secţiei de producţie de la unitatea din Ditrău — că tehnologia Liviu FAIU (Continuare in pag. a 3-a) In r I Entuziastă înfrăţire Deşi au trecut numai cinci ani de cinci pionierii şcolilor din Praid, judeţul Harghita, şi Străoane, judeţul Vrancea se vizitează reciproc, această frumoasă iniţiativă a avut de la început atît de mare „priză“ incit putem spune că deja aceste întilniri anuale se numără printre tradiţiile celor două comune. Intrucît de data aceasta gazdele trebuiau să fie prăidenii, cei 80 de elevi vrînceni au sosit în comună duminică, 21 aprilie. E greu de descris entuziasmul întîlnirii, revederi ce au emoţionat pînă la lacrimi, îmbrăţişări spontane, cuvinte calde rostite de-a dreptul cu inima, atît de pionieri cit şi de cadrele didactice. La primirea oaspeţilor, chiar dacă s-a preconizat o mică parte oficială, ea „s-a topit“ în entuziasmul general, cîntece şi exclamaţii de bucurie izbucnind nestăvilit, căldura întiielor clipe ale revederii fiind, repetăm, imposibil de descris. Aşa cum spunea — fără să exagereze deloc — directorul şcoliigazdă, întîlnirea copiilor, atent şi îndelungat pregătită, s-a transformat intr-o sărbătoare a întregii comune, şi nu-i deloc de mirare că înşişi părinţii s-au întilnit şi vizitat reci-G. MIHAIL (Continuare în pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! !aiHARGHITEI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul VII, nr. 1912 4 pagini, 30 bani Marţi, 22 aprilie 1974 Îngrijirea livezilor Cele aproape 600 hectare livezi de care dispune comuna Şimoneşti s-au bucurat de o atenţie deosebită din partea gospodarilor de aici. Au fost executate lucrări de tăiere şi curăţare la toţi pomii, s-a efectuat săpatul în jurul acestora, au fost executate două stropiri pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor şi în curînd va începe cea de a treia stropire. Cu alte cuvinte, în toamnă ne putem aştepta din nou la o bogată recoltă de fructe, la Şimoneşti. ACTUALITATEA — Pe stadionul oraşului Miercurea-Ciuc a înce- put amenajarea unei piste de viteză necesară fi concursurilor de atletism. Tot în reşedinţa judeţului, la intrarea dinspre Braşov, se lucrează şi în prezent la construirea unui trotuar, astfel că , începînd cu luna mai se va putea circula spre zona de agrement de la Jigodin în deplină si 3guranţă La invitaţia lucrătorilor sanitari din Gheorgheni, formaţia de muzică uşoară „Roşu şi negru“ a susţinut, un spectacol în localitate la care şi-a dat concursul şi Corina Chiriac. După introducerea curentului electric, în satul Cioradu (aparținînd comunei Siculeni) s-a introdus și rețeaua telefonică. *» • Depunerea unei coroane de flori • Vizita protocolară la preşedintele Republicii Socialiste România • Dineu oficial oferit de preşedintele Nicolae Ceauşescu. Ti (In pagina a 4-a) « Vizita oficială de prietenie a preşedintelui Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, in ţara noastră Sosirea în Capitală La invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, luni a sosit în ţara noastră, într-o vizită oficială de prietenie, preşedintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. Această vizită se înscrie în cadrul bunelor relaţii de prietenie şi colaborare statornicite între Republica Socialistă România şi Costa Rica, relaţii care cunosc un curs ascendent pe baza respectării principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. In istoria legăturilor dintre cele două state, un moment deînsemnătate primordială l-a constituit vizita efectuată în Costa Rica de preşedintele Nicolae Ceauşescu, în septembrie 1973. Dialogul la nivel înalt românocostarican,, desfăşurat la San Jose, a constituit, prin rezultatele sale rodnice, o contribuţie de seamă la întărirea raporturilor bilaterale. Tratatul de prietenie şi cooperare între Republica Socialistă România şi Republica Costa Rica — document de o deosebită semnificaţie internaţională — şi celelalte acorduri comune, semnate, în timpul vizitei şefului statului român, au deschis noi perspective legăturilor bilaterale, pe o perioadă mai îndelungată, în diferite domenii de activitate. Noul dialog la nivel înalt româno-costarican este menit să dea un nou impuls colaborării dintre cele două ţări, în interesul reciproc, să contribuie la cauza înţelegerii internaţionale. Sub aceste auspicii a avut loc luni ceremonia sosirii la Bucureşti a preşedintelui Jose Figueres Ferrer Pe aeroportul Otopeni, au fost arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Costa Rica, ale căror falduri încadrează portretele celor doi şefi de stat. Pe mari pancarte sunt înscrise urările în limbile spaniolă şi română : „Bun sosit în Republica Socialistă România Excelenţei Sale, domnul Jose Figueres Ferrer, preşedintele Republicii Costa Rica“, „Trăiască prietenia dintre poporul român şi poporul costarican“. La ora 15:40, aeronava cu care a călătorit preşedintele Republicii Costa Rica aterizează. In întîmpinarea distinsului oaspete au venit preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii: Emil Bodnaraş, Ştefan Voitec, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, George Macovescu, ministrul afacerilor externe. Erau de faţă alţi membri ai guvernului, conducători ai unor instituţii centrale, generali, ziarişti. Era prezent, de asemenea, Constantin Stănescu, ambasadorul României la San Jose. La coborîrea din avion, preşedintele Figueres este salutat cu cordialitate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cei doi şefi de stat (Continuări în pag. a 4-a) Manifestări prilejuite de a a naşterii lui Vladimir d In Capitala Aniversarea a 104 ani de la naşterea lui Vladimir lici Lenin, genial gîrtditor şi conducător revoluţionar marxist, a fost omagiată în Capitală în cadrul unei adunări festive. In sala Casei prieteniei româno-sovietice, adunarea, organizată luni după-amiază de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R., a reunit activişti de partid, de stat şi ai organizaţiilor obşteşti, vechi militanţi ai partidului şi ai mişcării muncitoreşti din ţara noastră, oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii, militari, tineri muncitori, elevi şi studenţi. Erau prezenţi membri ai Ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti. In prezidiul adunării festive au luat loc tovarăşii Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Stoica, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., Constantin Pîrvulescu, vechi membru de partid cu stagiu din ilegalitate, Ion Popescu-Puţuri, directorul Institutului de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R., Ilie Murgulescu, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., Larisa Munteanu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., Constantin Matei, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Cristina Luca, secretar al C.C. al U.T.C., Valeriu Jugănaru, muncitor la Uzinele „Vulcan“, şi Adriana Ionescu, studentă. In prezidiu a luat loc, de asemenea, V.I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. Adunarea festivă a fost deschisă de tovarăşul Constantin Petre, secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. Aducînd un călduros omagiu lui Vladimir Kici Lenin, genialul teoretician şi strateg revoluţionar marxist, la adunarea festivă a luat cuvântul tovarăşul Ştefan Voicu, membru al C.C. al P.C.R., redactor şef al revistei „Era socialistă“. După adunarea festivă, participanţii au vizionat filme documentare despre viaţa şi activitatea lui Vladimir Kici Lenin. In holul Casei prieteniei româno-sovietice, a fost deschisă, cu acest prilej, o expoziţie de fotografii-document ce ilustrează momente din lupta revoluţionară a lui V.I. Lenin. (Agerpres) In localităţile judeţului nostru, au avut loc numeroase manifestări consacrate aniversării a 104 ani de la naşterea lui Vladimir Kici Lenin. La Miercurea-Ciuc, în cadrul Universităţii populare, ieri, a avut loc o evocare a vieţii şi activităţii marelui dascăl al proletariatului. Personalitatea genialului teoretician şi strateg revoluţionar marxist a fost evocată de profesorii Liviu Cuşneviciu şi János Páll. Manifestări asemănătoare au avut loc şi la Topliţa, Cristuru Secuiesc, Băile Tuşnad, Praid, Siculeni, Lunca de Sus, Ciucsîngeorgiu şi în alte oraşe şi comune ale judeţului (In pagina a IlI-a, „Amintiri despre Lenin“) 104-a aniversare Iliei Lenin in judeţ I I I I I I 1 I I I I 1 I I I I I în comerţul judeţului Prin fondurile şi atenţia acordată comerţului din judeţ de către organele de partid şi de stat, reţeaua aprovizionării şi deservirii populaţiei a cunoscut o continuă ascensiune. în acelaşi timp, colectivele de lucrători conduse de organele şi organizaţiile de partid din cele patru întreprinderi comerciale ale judeţului s-au maturizat, au înregistrat succese tot mai importante în activitatea lor. In Sprijinul acestei afirmaţii vin şi rezultatele obţinute în primele trei luni ale acestui an. In perioada la care ne referim valoarea mărfurilor desfăcute prin rețeaua cu amănuntul a fost cu 16,9 la sută mai mare decît cea realizată în primul trimestru al anului trecut, sectorul produse alimentare a vîndut mărfuri în valoare de aproape 99 milioane lei, cu peste 3 milioane mai mult decît cifrele planificate, alimentaţia publică şi-a depăşit cifrele de plan cu 2,6 la sută, iar sectorul produselor nealimentare a raportat îndeplinirea prevederilor în proporţie de 104,1 la sută, obţinîndu-se depăşiri substanţiale la vînzări de textile-încălţăminte (6,2 la sută) şi la alte mărfuri. Şi-au adus contribuţia cele trei unităţi comerciale din Miercurea- Ciuc, Topliţa şi Odorheiu Secuiesc, ale căror colective s-au străduit — sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid — să-şi îndeplinească în condiţii cît mai bune sarcinile ce le-au revenit pe primele trei luni ale anului în curs. Se evidenţiază prin succesele frumoase raportate la 31 martie, întreprinderea din Miercurea-Ciuc care şi-a depăşit planul total de desfacere către populaţie cu 6,3 la sută, I.C.S.M. Topliţa cu o depăşire de 9,6 la sută a acestui indicator, precum şi I.C.S.M. Odorheiu Secuiesc, care a raportat la finele trimestrului realizarea sarcinilor în proporţie de 101,9 la sută. Aceste succese meritorii fac cinste colectivelor celortrei întreprinderi care muncesc cu tot mai multă responsabilitate şi conştiinciozitate. Singura întreprindere comercială — cea de-a patra existentă în judeţ — care nu a raportat îndeplinirea planului pe primele trei luni ale anului este I.C.S.M. Gheorgheni, cu o realizare de numai 98 la sută faţă de prevederi. La baza acestei nerealizări stau şi unele motive obiective, cum ar fi neonorarea comenzilor la timp de către furnizori, neacoperirea necesarului de mărfuri, dar şi cauze subiective cum sunt : insuficienta preocupare pentru dezvoltarea producţiei proprii, prelungirea peste termenul prevăzut a reparaţiilor şi renovărilor efectuate la unele unităţi de desfacere şi alte aspecte, care, dacă s-ar fi bucurat de o atenţie mai mare din partea conducerii întreprinderii, a colectivului acesteia, puteau să fie evitate. Pornind de aici, în perioada ce urmează se impune o analiză amănunţită a situaţiei comerţului din Cheorgheni, a cauzelor care au dus la neîndeplinirea planului şi luarea acelor măsuri care să permită ridicarea aprovizionării şi deservirii la nivelul cerinţelor populaţiei. Îndeplinirea şi depăşirea planului pe primele trei luni ale acestui an constituie un argument al hotărârii unanime a oamenilor ce lucrează în comerţul de stat, al cinstirii cum se cuvine celor două mari evenimente ale anului în curs — a 30-a aniversare a eliberării patriei şi cel de-al XI-lea Congres al partidului. Tr. BONDOR Trei întreprinderi fruntașe şi una... II I Oamenii anului XXX „Căminul ei era pretutindeni acolo unde trăiau şi munceau oameni Când am ajuns să stau de vorbă cu tovarăşa Báró Hajnalka, profesoară la Liceul pedagogic din Odorheiu Secuiesc deţineam deja multe date privind activitatea dumneaei pe faria profesional şi obştesc. Fără aceste date primite „din afară“ n-am fi reuşit să scriem rindurile de faţă, deoarece inter-, locutoarea noastră — un adevărat simbol al modestiei umane — s-a ferit pe cît posibil să ne vorbească despre munca sa, obişnuita muncă de toate zilele,asemănătoare cu a tuturor oamenilor“. Sunt multe zilele de trudă ale profesoarei, zile adunate în cei 34 de ani de activitate didactică şi obştească. Dar să întoarcem paginile timpului . In 1940 o tinără învăţătoare intra pentru prima oară, purtind catalogul, intr-o clasă a Şcolii elementare din satul Orăşeni. Peste cîţiva ani a fost transferată ca directoare la Şcoala elementară din Mărtiniş, unde, din iniţiativa ei, nişte clădiri părăsite, sunt transformate în internat pentru elevi. A-(Continuare in pag. a 3-a) poi a devenit directoare a Liceului de cultură generală din Gheorgheni, ca din 1956 să funcţioneze fără întrerupere la Liceul pedagogic din Odorheiu Secuiesc. In 1959 absolvă, la fără frecvenţă, Facultatea de geografie, şi pe parcurs, în anii următori se prezintă la examenele de obţinere a gradelor didactice II şi I. Din 1963, timp de zece ani a fost rector al Universităţii populare din localitate. De 14 ani este preşedinte al comitetului sindicatului al cadrelor didactice din municipiu. Aceasta este „în mare“, „schiţa biografică“ a profesoarei Báró, schiţă care oricît am imbogăţi-o, tot ii ar putea reflecta în adevărata ei lumină viaţa acestui om, care nu a rămas niciodată şi nici o clipă străin de evenimentele ce au traversat istoria ultimelor trei decenii. Unul din acestea a fost şi transformarea socialistă a agriculturii, proces la care activa profesoară şi-a adus o impor- Iuliu CONDRAT