Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1974 (Anul 7, nr. 1894-1930)

1974-04-23 / nr. 1912

I X­XIMAI SĂRBĂTOARE GENERATOARE DE ÎNALTE IMBOLDURI BĂTĂLIA PUTRII RECOLTĂ 74 NU MĂ DESFĂȘURĂRI întotdeauna primăvara... Întotdeauna apar primăvara nişte oa­meni teribili, ale că­ror zile de trudă sau nopţi de nesomn, sunt urmărite cu su­fletul la gură de noi, toţi cei ce am simţit vreodată in cerul gu­rii dulceaţa pîinii şi ne numim cetăţeni ai acestei patrii. Sub tălpile lor pămîntu­l e dulce şi cimpul fredonează in surdi­nă imnuri de rod. Podul palmei lor e rotunjit după forma pîinii şi, cind luna se clatină toropită, pe obraji le curg lacrimi de grîu, cîmpul e arat. Somnul scurt ce urmează, e greu ca aurul... Acum, primăvara, e anotimpul ce măsoa­ră bărbăţia oameni­lor şi împarte speran­ţe celor vrednici. Şi asta, întotdeauna, pri­măvara ... BURSZAN KÁROLY e unul din mecanizatorii care nu o dată a sfrede­lit întunericul cu faru­rile, sfărîmînd mărunt noaptea în duduitul trac­torului, atîrnîndu-şi somnul în cui pentru ore mai calme. La S.M.A. Cristuru Secu­iesc, acolo unde şi-a în­gropat sub brazde odih­na acestei primăveri, este unul din cei mai apreciaţi lucrători. 120 la sută, pentru noi toţi, este o cifră mai mult sau mai puţin semnifi­cativă, pentru Burszan e îndeplinirea minimă a normei zilnice, şi înte-M. GROZA (Continuare in pag. a 3-a) p.. Secţia de scaune a Fabricii de mobilă din Ditrău IN PRAGUL „STARTULUI" Anul acesta, la 1 iu­nie, este planificat ter­menul de punere în funcţiune a unei noi ca­pacităţi de producţie în cadrul Fabricii de mo­bilă din Ditrău. Este vorba de o secţie de scaune, cu o capacitate de 127.000 bucăţi anual. Profilul specializat de activitate este destinat să asigure astfel de produse pentru Fabrica de mobilă din Gheor­­gheni, iar apoi pentru cea din Topliţa şi even­tual pentru alte unităţi producătoare de mobilă din judeţul nostru. Tipul scaunului a fost stabilit­­scaunul de la garnitura Magnolia care se execută în serie la fabricile mai sus a­­mintite) , nu mai rămî­­ne decît să fie respec-' tat termenul de înce­pere a fabricaţiei celor 60.000 de bucăţi prevă­zute pentru acest an. Am aflat de la tova­răşul Varia Ioan — şe­ful secţiei de producţie de la unitatea din Di­trău — că tehnologia Liviu FAIU (Continuare in pag. a 3-a) In­ r I Entuziastă înfrăţire Deşi au trecut numai cinci ani de cinci pio­nierii şcolilor din Praid, judeţul Harghita, şi Străoane, judeţul Vran­­cea se vizitează re­ciproc, această frumoa­să iniţiativă a avut de la început atît de mare „priză“ incit putem spune că deja aceste întilniri anuale se nu­mără printre tradiţiile celor două comune. Intrucît de data a­­ceasta gazdele trebu­iau să fie prăidenii, cei 80 de elevi vrîn­­ceni au sosit în comu­nă duminică, 21 apri­lie. E greu de descris entuziasmul întîlnirii, revederi ce au emoţio­nat pînă la lacrimi, îmbrăţişări spontane, cuvinte calde rostite de-a dreptul cu inima, atît de pionieri cit şi de cadrele didactice. La primirea oaspeţilor, chiar dacă s-a preco­nizat o mică parte o­­ficială, ea „s-a topit“ în entuziasmul general, c­întece şi exclamaţii de bucurie izbucnind nestăvilit, căldura în­­tiielor clipe ale re­vederii fiind, repetăm, imposibil de descris. Aşa cum spunea — fără să exagereze deloc — directorul şcolii­­gazdă, întîlnirea copii­lor, atent şi îndelungat pregătită, s-a transfor­mat intr-o sărbătoare a întregii comune, şi nu-i deloc de mirare că în­şişi părinţii s-au în­­tilnit şi vizitat reci-G. MIHAIL (Continuare în pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! !aiHARGHITEI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul VII, nr. 1912 4 pagini, 30 bani Marţi, 22 aprilie 1974 Îngrijirea livezilor Cele aproape 600 hectare livezi de care dis­pune comuna Şimoneşti s-au bucurat de o aten­ţie deosebită din partea gospodarilor de aici. Au fost executate lucrări de tăiere şi curăţare la toţi pomii, s-a efectuat săpatul în jurul acesto­ra, au fost executate două stropiri pentru com­baterea bolilor şi dăunătorilor şi în curînd va începe cea de a treia stropire. Cu alte cuvinte, în toamnă ne putem aştepta din nou la o boga­tă recoltă de fructe, la Şimoneşti. ACTUALITATEA — Pe stadionul oraşului Miercurea-Ciuc a înce-­­ put amenajarea unei piste de viteză necesară fi concursurilor de atletism. Tot în reşedinţa jude­­­­­ţului, la intrarea dinspre Braşov, se lucrează şi în prezent la construirea unui trotuar, astfel că , începînd cu luna mai se va putea circula spre­­ zona de agrement de la Jigodin în deplină si­ 3­guranţă La invitaţia lucrători­lor sanitari din Gheor­gheni, formaţia de mu­zică uşoară „Roşu şi ne­gru“ a susţinut, un spec­tacol în localitate la ca­re şi-a dat concursul şi Corina Chiriac. După introducerea cu­rentului electric, în sa­tul Ciorad­u (aparținînd comunei Siculeni) s-a introdus și rețeaua tele­fonică. *» • Depunerea unei coroane de flori • Vizita protocolară la preşedintele Republicii Socialiste România • Dineu oficial oferit de preşedintele Nicolae Ceauşescu.­ ­Ti (In pagina a 4-a) « Vizita oficială de prietenie a preşedintelui Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, in ţara noastră Sosirea în Capitală La invitaţia preşedintelui Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, luni a sosit în ţara noastră,­ într-o vizită ofi­cială de prietenie, preşedintele Republicii Costa Rica, Jose Fi­gueres Ferrer. Această vizită se înscrie în cadrul bunelor relaţii de prietenie şi colaborare stator­nicite între Republica Socialistă România şi Costa Rica, relaţii care cunosc un curs ascendent pe baza respectării principiilor independenţei şi suveranităţii na­ţionale, egalităţii în drepturi, ne­amestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. In istoria legăturilor dintre ce­le două state, un moment de­­în­semnătate primordială l-a consti­tuit vizita efectuată în Costa Rica de preşedintele Nicolae Ceauşescu, în septembrie 1973. Dialogul la nivel înalt româno­­costarican,, desfăşurat la San Jo­se, a constituit, prin rezultatele sale rodnice, o contribuţie de seamă la întărirea raporturilor bilaterale. Tratatul de prietenie şi cooperare între Republica So­cialistă România şi Republica Costa Rica — document de o deosebită semnificaţie internaţio­nală — şi celelalte acorduri co­mune, semnate, în timpul vizitei şefului statului român, au des­chis noi perspective legăturilor bilaterale, pe o perioadă mai în­delungată, în diferite domenii de activitate. Noul dialog la nivel înalt ro­­mâno-costarican este menit să dea un nou impuls colaborării dintre cele două ţări, în intere­sul reciproc, să contribuie la cauza înţelegerii internaţionale. Sub aceste auspicii a avut loc luni ceremonia sosirii la Bucu­reşti a preşedintelui Jose Figue­res Ferrer Pe aeroportul Otopeni, au fost arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Costa Rica, ale căror falduri încadrează portretele ce­lor doi şefi de stat. Pe mari pan­carte sunt înscrise urările în lim­bile spaniolă şi română : „Bun sosit în Republica Socialistă România Excelenţei Sale, domnul Jose Figueres Ferrer, preşedinte­le Republicii Costa Rica“, „Tră­iască prietenia dintre poporul ro­mân şi poporul costarican“. La ora 15:40, aeronava cu care a călătorit preşedintele Republi­cii Costa Rica aterizează. In întîmpinarea distinsului oaspete au venit preşedintele Re­publicii Socialiste România, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, împreu­nă cu tovarăşii: Emil Bodnaraş, Ştefan Voitec, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Manea Mă­­nescu, prim-ministru al guvernu­lui, George Macovescu, ministrul afacerilor externe. Erau de faţă­­ alţi membri ai guvernului, con­ducători ai unor instituţii cen­trale, generali, ziarişti. Era pre­zent, de asemenea, Constantin Stănescu, ambasadorul României la San Jose. La coborîrea din avion, pre­şedintele Figueres este salutat cu cordialitate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cei doi şefi de stat (Continuări în pag. a 4-a) Manifestări prilejuite de a a naşterii lui Vladimir d In Capitala Aniversarea a 104 ani de la naşterea lui Vladi­mir l­ici Lenin, genial gîrtditor şi conducător re­voluţionar marxist, a fost omagiată în Capitală în cadrul unei adunări festive. In sala Casei prieteniei româno-sovietice, aduna­rea, organizată luni după-amiază de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R., a reunit activişti de partid, de stat şi ai organizaţiilor obşteşti, vechi militanţi ai partidului şi ai mişcării muncitoreşti din ţara noastră, oameni ai muncii din întreprin­deri şi instituţii, militari, tineri muncitori, elevi şi studenţi. Erau prezenţi membri ai Ambasadei Uniunii So­vietice la Bucureşti. In prezidiul adunării festive au luat loc tova­răşii Gheorghe Pană, membru al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Stoica, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., Constantin Pîrvulescu, vechi membru de partid cu stagiu din ilegalitate, Ion Popescu-Puţuri, di­rectorul Institutului de studii istorice şi social-po­­litice de pe lingă C.C. al P.C.R., Ilie Murgulescu, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., Larisa Munteanu, secretar al Consiliului­­ Central al U.G.S.R., Constantin Matei, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Cristina Luca, secretar al C.C. al U.T.C., Valeriu Jugănaru, muncitor la U­­zinele „Vulcan“, şi Adriana Ionescu, studentă. In prezidiu a luat loc, de asemenea, V.I. Droz­­denko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. Adunarea festivă a fost deschisă de tovarăşul Constantin Petre, secretar al Comitetului munici­pal Bucureşti al P.C.R. Aducînd un călduros omagiu lui Vladimir K­ici Lenin, genialul teoretician şi strateg revoluţionar marxist, la adunarea festivă a luat cuv­ântul tova­răşul Ştefan Voicu, membru al C.C. al P.C.R., re­dactor şef al revistei „Era socialistă“. După adunarea festivă, participanţii au vizionat filme documentare despre viaţa şi activitatea lui Vladimir K­ici Lenin. In holul Casei prieteniei ro­mâno-sovietice, a fost deschisă, cu acest prilej, o expoziţie de fotografii-document ce ilustrează mo­mente din lupta revoluţionară a lui V.I. Lenin. (Agerpres) In localităţile judeţului nostru, au avut loc nu­meroase manifestări consacrate aniversării a 104 ani de la naşterea lui Vladimir K­ici Lenin. La Miercurea-Ciuc, în cadrul Universităţii popu­lare, ieri, a avut loc o evocare a vieţii şi activităţii marelui dascăl al proletariatului. Personalitatea genialului teoretician şi strateg revoluţionar mar­xist a fost evocată de profesorii Liviu Cuşneviciu şi János Páll. Manifestări asemănătoare au avut loc şi la Topli­ţa, Cristuru Secuiesc, Băile Tuşnad, Praid, Sicu­leni, Lunca de Sus, Ciucsîngeorgiu şi în alte oraşe şi comune ale judeţului (In pagina a IlI-a, „Amintiri despre Lenin“) 104-a aniversare Iliei Lenin in judeţ I I I I I I 1 I I I I 1 I I I I I în comerţul judeţului Prin fondurile şi aten­ţia acordată comerţului din judeţ de către orga­nele de partid şi de stat, reţeaua aprovizionării şi deservirii populaţiei a cunoscut o continuă as­censiune. în acelaşi timp, colectivele de lu­crători conduse de orga­nele şi organizaţiile de partid din cele patru în­treprinderi comerciale ale judeţului s-au matu­rizat, au înregistrat suc­cese tot mai importante în activitatea lor. In Sprijinul acestei afirma­ţii vin şi rezultatele ob­ţinute în primele trei luni ale acestui an. In perioada la care ne re­ferim valoarea mărfuri­lor desfăcute prin rețea­ua cu amănuntul a fost cu 16,9 la sută mai ma­re decît cea realizată în primul trimestru al a­nului trecut, sectorul produse alimentare a vîndut mărfuri în va­loare de aproape 99 mi­lioane lei, cu peste 3 mi­lioane mai mult decît ci­frele planificate, alimen­taţia publică şi-a depăşit cifrele de plan cu 2,6 la sută, iar sectorul pro­duselor nealimentare a raportat îndeplinirea prevederilor în proporţie de 104,1 la sută, obţi­­nîndu-se depăşiri sub­stanţiale la vînzări de texti­le-încălţăminte (6,2 la sută) şi la alte măr­furi. Şi-au adus contribuţia cele trei unităţi comer­ciale din Miercurea- Ciuc, Topliţa şi Odorhe­­iu Secuiesc, ale căror co­lective s-au străduit — sub conducerea organe­lor şi organizaţiilor de partid — să-şi îndepli­nească în condiţii cît mai bune sarcinile ce le-au revenit pe primele trei luni ale anului în curs. Se evidenţiază prin succesele frumoase raportate la 31 martie, întreprinderea din­ Mier­curea-Ciuc care şi-a de­păşit planul total de desfacere către popu­laţie cu 6,3 la sută, I.C.S.M. Topliţa cu o de­păşire de 9,6 la sută a acestui indicator, precum şi I.C.S.M. Odorheiu Se­cuiesc, care a raportat la finele trimestrului realizarea sarcinilor în proporţie de 101,9 la su­tă. Aceste succese meri­torii fac cinste colecti­velor celor­­trei între­prinderi care muncesc cu tot mai multă res­ponsabilitate şi conşti­inciozitate. Singura întreprindere comercială — cea de-a patra existentă în judeţ — care nu a raportat îndeplinirea planului pe primele trei luni ale a­n­u­lui este I.C.S.M. Gheor­­gheni, cu o realizare de numai 98 la sută faţă de prevederi. La baza a­­­­cestei nerealizări stau şi unele motive obiective, cum ar fi neonorarea co­menzilor la timp de că­tre furnizori, neacoperi­rea necesarului de măr­furi, dar şi cauze su­biective cum sunt : insu­ficienta preocupare pen­tru dezvoltarea produc­ţiei proprii, prelungirea peste termenul prevăzut a reparaţiilor şi renovă­rilor efectuate la unele unităţi de desfacere şi alte aspecte, care, dacă s-ar fi bucurat de o a­­tenţie mai mare din par­tea conducerii întreprin­derii, a colectivului a­­cesteia, puteau să fie e­­vitate. Pornind de aici, în perioada ce urmează se impune o analiză a­­mănunţită a situaţiei co­merţului din Cheor­­gheni, a cauzelor care au dus la neîndeplinirea planului şi luarea acelor măsuri care să permită ridicarea aprovizionării şi deservirii la nivelul cerinţelor populaţiei. Îndeplinirea şi depăşi­rea planului pe primele trei luni ale acestui an constituie un argument al hotărârii unanime a oamenilor ce lucrează în comerţul de stat, al cinstirii cum se cuvine celor două mari eveni­mente ale anului în curs — a 30-a aniversare a eliberării patriei şi cel de-al XI-lea Congres al partidului. Tr. BONDOR Trei întreprinderi fruntașe şi una... I­­­I I Oamenii anului XXX „Căminul ei era pretutin­deni acolo unde trăiau şi munceau oameni Când am ajuns să stau de vorbă cu to­varăşa Báró Hajnal­ka, profesoară la Li­ceul pedagogic din Odorheiu Secuiesc de­ţineam deja multe date privind activita­­­­tea dumneaei pe fa­ri­a profesional şi obştesc. Fără aceste date primite „din a­­fară“ n-am fi reuşit să scriem rindurile de faţă, deoarece inter-, locutoarea noastră — un adevărat simbol al modestiei umane — s-a ferit pe cît po­sibil să ne vorbească despre munca sa, o­­bişnuita muncă de toate zilele­­,asemănă­toare cu a tuturor oa­menilor“. Sunt multe zilele de trudă ale profesoarei, zile adu­nate în cei 34 de ani de activitate didacti­că şi obştească. Dar să întoarcem pagini­le timpului . In 1940 o tinără în­văţătoare intra pen­tru prima oară, pur­­tind catalogul, intr-o clasă a Şcolii elemen­­­­tare din satul Oră­şeni. Peste cîţiva ani a fost transferată ca directoare la Şcoala elementară din Măr­­tiniş, unde, din ini­ţiativa ei, nişte clă­diri părăsite, sunt transformate în inter­nat pentru elevi. A-(Continuare in pag. a 3-a) poi a devenit direc­toare a Liceului de cultură generală din Gheorgheni, ca din 1956 să funcţioneze fără întrerupere la Liceul pedagogic din Odorheiu Secuiesc. In 1959 absolvă, la fără frecvenţă, Facultatea de geografie, şi pe parcurs, în anii ur­mători se prezintă la examenele de obţine­re a gradelor didacti­ce II şi I. Din 1963, timp de zece ani a fost rector al Univer­sităţii populare din localitate. De 14 ani este preşedinte al co­mitetului sindicatului al cadrelor didacti­ce din municipiu. A­­ceasta este „în ma­re“, „schiţa biografi­că“ a profesoarei Bá­ró, schiţă care oricît am imbogăţi-o, tot ii ar putea reflecta în adevărata ei lumină viaţa acestui om, ca­re nu a rămas nicio­dată şi nici o clipă străin de evenimen­tele ce au traversat istoria ultimelor trei decenii. Unul din a­­cestea a fost şi trans­formarea socialistă a agriculturii, proces la care activa profesoa­ră şi-a adus o impor- Iuliu CONDRAT

Next