Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1974 (Anul 7, nr. 1894-1930)
1974-04-24 / nr. 1913
ai multe fire cu materie primă economisită Măsurile tehnico-organizatorice iniţiate la întreprinderea de aţă şi filatura din Odorheiu Secuiesc au permis economisirea unei cantităţi de 28 de tone de amestec, de fibră, de la începutul anului şi pînă în prezent. Cu această materie primă se pot fabrica suplimentar 26 tone de fire tip bumbac pentru consum industrial și casnic. e comii de material lemnos Cantitatea de 132 mc de cherestea de fag economisită în cadrul I.P.L. Gheorgheni de la începutul anului și pînă în prezent se adaugă altor economii de materiale lemnoase și este suficientă pentru realizarea unui volum de mobilă în valoare de aproape 6 milioane de lei. Această gospodărire judicioasă a fost posibilă prin revizuirea normelor de consum existente, prin extinderea utilizării înlocuitoarelor de lemn masiv, cît şi prin diverse acţiuni de reproiectare a produselor. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! HARGHITEI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul VII, nr. 1913 4 pagini, 30 bani Miercuri, 24 aprilie 1974 1 MAI SĂRBĂTOARE CINSTITĂ PRIN FAPTE DE...“ . V/ PATAIJA PENTRU RECOLTA 74 î\ PLIM DESFĂŞURARE ACJIUNI INTENSE de îmbunătăţire a păşunilor şi tinetelor Pentru consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producţie care s-au decis să treacă în mod hotărît la sporirea producţiilor pe suprafeţele de păşuni şi fineţe, perioada de la desprimăvărare pînă la începerea lucrărilor de întreţinere a culturilor oferă condiţii optime: forţă de muncă disponibilă, vegetaţie redusă, eficacitate mare a lucrărilor executate etc. Cu alte cuvinte, este momentel cînd se decide producţia păşunilor şi fineţelor, producţie a cărei importanţă în obţinerea unor rezultate bune întrezootehnie nu mai buie demonstrată. Pentru azi, terenul de investigaţii în legătură cu măsurile întreprinse in direcţia mai sus menţionată îl constituie cîteva cooperative situate în Valea Nicoului, unităţi cu efective animaliere mari, dar cu suprafeţe de păşuni şi fineţe relativ restrînse, deci, unităţi pentru care sporirea producţiei acestor suprafeţe este de o importanţă vitală. La Cobăteşti există 248 ha păşuni şi aproape 400 ha finețe, dar și Şt. DANCIU (Continuare in pag. a 3-a) ............ st "iii . :-''r-i-ia riueiii*^ C.A.P. COBAIEȘTI : Sunt multe de făcut pe păşuni şi fineţe... Pe şantierele harghitene In duminica ce a trecut, şantierele harghitene de construcţii au cunoscut aceeaşi febrilă activitate caracteristică unei zile obişnuite de muncă; zidarii, dulgherii, şi alţi muncitori constructori, maiştrii şi şefii de echipe, au acţionat, în mod organizat, la fiecare obiectiv aflat în construcţie pentru imprimarea unui ritm cit mai înalt lucrărilor de execuţie, pentru înscrierea tuturor activităţilor de construcţii-montaj in graficele de execuţie. „ Cel mai important volum de lucrări l-au executat duminică, constructorii Iotului din Sîncrăieni, care au turnat mai bine de 60 mc betoane pentru pardoseli la Staţia de îmbuteliere a apei minerale Sîncrăieni. O importantă forţă de muncă a fost comasată şi pe şantierul Fabricii de bere din Miercurea-Ciuc, unde lucrările executate la tencuielile exterioare şi alte finisaje ale fabricii depăşesc 5.500 lei — rezultate notabile dacă ţinem cont de rămînerile în urmă ce se înregistrează la acest obiectiv. De menţionat şi frumoasele succese obţinute, în aceeaşi zi, pe şantierele I.C.M.J.H. Astfel, constructorii viitorului magazin general nealimentar din centrul reşedinţei de judeţ au lucrat la pietruirea curţii interioare şi la betonarea platformei exterioare a magazinului. Actualitatea Acordînd în permanenţă atenţia cuvenită gospodăririi judicioase a energiei în diversele sale forme, colectivul de muncă al întreprinderii „Tehnoutilaj“ din Odorheiu Secuiesc a reuşit, de la începutul anului şi pină în prezent, să economisească circa 37.000 kWh energie electrică şi 32 tone de combustibil convenţional, ceea ce depăşeşte partea aferentă perioadei din angajamentul privind realizarea de economii, asumat de lucrătorii unităţii pentru întregul an 1974. Concentrîndu-şi eforturile pentru realizarea unei cantităţi cit mai însemnate de minereu de fier preparat pentru economia raţională, muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la I.M. Harghita au realizat în a doua decadă a acestei luni o producţie de vîrf, depăşind prevederile planului cu 37 de tone. Timp de două zile (22— 23 aprilie) în reşedinţa judeţului s-a ţinut un instructaj cu educatoarele şi cadrele din grădiniţele sezoniere şi creşele de pe lingă cooperativele agricole de producţie, avînd drept temă : Educaţia sanitară şi îngrijirea corespunzătoare a copiilor din unităţile respective. Pe strada Ştefan cel Mare din Topliţa se desfăşoară lucrări de modernizare şi înfrumuseţare. De la consiliul popular orăşenesc aflăm că pînă la 1 Mai se vor termina trotuarele şi amenajarea de spaţii verzi, precum şi plantarea de arbori ornamentali. Anunţăm pe profesorii ce doresc să viziteze expoziţia judeţeană de material didactic (care a funcţionat în perioada vacanţei de primăvară în localul Şcolii de artă din Miercurea-Ciuc) că, de ieri, ea poate fi consultată la Casa corpului didactic, unde va rămîne deschisă pînă la sfîrşitul anului şcolar. . In preajma deschiderii sezonului turistic estival, cooperaţia de consum întreprinde instruc- I taje amănunţite pentru popularizarea actelor normative nou apărute in domeniul deservirii populaţiei prin unităţile specializate in scopul ridicării nivelului profesional al lucrătorilor. Ultimul instructaj, la care au participat cadrele de conducere din unităţile situate în zona Ciucului s-a desfăşurat la Clubul C.F.R. din Ciceu. | Actualitatea Ceramistic în „casă“ nouă La Corund a intrat in funcţiune un nou şi modern atelier de ceramică, cu o capacitate de trei milioane bucăţi olărie smălţuită, pe an. In noul atelier au fost mutate trei foste puncte de lucru dispersate în diverse părţi ale comunei şi care nu ofereau condiţii de muncă corespunzătoare. In noul atelier se va realiza o producţie dublă faţă de cea obţinută pînă acum în cele trei puncte de lucru desfiinţate, în condiţii de muncă incomparabil superioare. Din primele zile, rezultatele obţinute sînt bune, atingîndu-se 28 la sută din parametrii proiectaţi, faţă de 25 la sută cît prevedea, pentru această perioadă, S.T.E.-ul. După cum ne informa Bird Tamás, inginerul şef al F.M.I.L. Odorheiu Secuiesc, colectivul de muncă al atelierului este hotărît ca în mai puţin de 90 de zile să realizeze integral parametrii proiectaţi. Realizări suplimentare Primele două decade ale acestei luni au contribuit la sporirea avansurilor înregistrate de colectivul de oameni ai muncii de la I.F.E.T. Miercurea-Ciuc, în întrecerea socialistă pe 1974. Realizînd peste prevederi 3.383 mc buşteni de răşinoase, 1.880 mc lemn de celuloză din răşinoase, 546 mc cherestea de răşinoase şi 382 mc cherestea de fag, ei au adăugat acestor reuşite şi un volum de mobilă în valoare de 380.000 lei. Eforturile forestierilor de la această întreprindere sunt adiacente preocupărilor tuturor oamenilor muncii din judeţul nostru de a cinsti cu noi succese apropiata zi de 1 Mai. VIZITA PREŞEDINTELUI REPUBLICII COSTA RICA IN ROMÂNIA Convorbiri oficiale între preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Jose Figueres La Palatul Republicii au început marţi dimineaţa convorbirile oficiale între preşedintele Republicii Socialiste România. Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. Din partea română participă : Emil Bodnaraş şi Ştefan Voitec, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Emil Drăgănescu, viceprim-ministru, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Vasily Purigan, consilier al preşedintelui Republicii, şi Constantin Stănescu, ambasadorul României în Costa Rica. Din partea costaricană iau parte : dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreşedinte al republicii, dr. Jose Luis Crlich Bolmarcich, ministrul sănătăţii publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării, şi Franklin Aguilar, ambasador. In cadrul convorbirii, cei doi preşedinţi au analizat stadiul actual şi perspectivele de dezvoltare a relaţiilor bilaterale în lumina Tratatului de prietenie şi cooperare şi acordurilor încheiate între cele două ţări, în septembrie anul trecut, la San Jose. De ambele părţi a fost exprimată dorinţa de a se identifica noi posibilităţi de promovare, pe multiple planuri, a colaborării româno—costaricane, în folosul celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii între naţiuni. Intre cei doi şefi de stat a avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unor probleme ale vieţii politice internaţionale actuale. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă de sinceră prietenie și deplină înțelegere. . Vizita în Capitală Marţi dimineaţa, preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu preşedintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, au făcut o vizită prin Capitală — în noul cartier Titan şi la întreprinderea „23 August" — care s-a desfăşurat sub semnul bunelor relaţii de prietenie şi colaborare statornicite între cele două ţări, dorinţei comune de a dezvolta pe multiple planuri aceste relaţii în beneficiul ambelor popoare. Cei doi şefi de stat sunt însoţiţi de tovarăşii Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Gheorghe Cioară, primarul general al Capitalei, Vasile Pungan, consilier al președintelui Republicii, Constantin Stănescu, ambasadorul României la San Jose. împreună cu ei se află, de asemenea, dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreşedinte al Republicii Costa Rica, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătăţii publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării, Franklin Aguilar, ambasador. Vizita a permis distinşilor oaspeţi contactul nemijlocit cu realităţile României contemporane, cu unele realizări ale poporului român pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, răspunzînd totodată în chip fericit şi dorinţei manifestate de preşedintele Figueres în toastul rostit la dineul oferit în cinstea sa luni seara de a cunoaşte experienţa ţării noastre „care a iniţiat o nouă societate şi care a cunoscut o mare renaştere“. Primul obiectiv îl constituie cartierul Titan, ale cărui dimensiuni arhitectonice reflectă rezultatele concrete ale amplului efort constructiv, al politicii constante a partidului şi guvernului îndreptate spre ridicarea continuă a nivelului de trai, material şi cultural, al întregului nostru popor. Coloana de maşini străbate principalele artere ale Capitalei, împodobite cu drapelele de stat ale României şi Republicii Costa Rica. Mii de cetăţeni aflaţi de-a lungul traseului au ţinut să în (Continuare în pag. a 4-a) Pe şantierul I.P.A.T. Miercurea-Ciuc: Toate ar fi bune.,. lucrările11 Constructorii întreprinderii de piese de schimb pentru automobile şi tractoare din Miercurea-Ciuc (lucrătorii Lotului nr. 2 al Şantierului de construcţii industriale Harghita) au executat pînă în prezent un volum de lucrări peste plan în valoare de 1.377.000 lei, achitîndu-şi astfel o primă rată din angajamentul, asumat, de a devansa termenul de punere în funcţiune a acestui obiectiv. Un astfel de rezultat dă prilej de satisfacţie şi constituie, în acelaşi timp, un puternic imbold la menţinerea şi depăşirea devansului cîştigat în bătălia cu timpul. In vizita pe care am întreprins-o pe şantier, însoţit de şeful lotului de construcţii — inginerul Székely Botom! — am putut vedea „pe viu“ eforturile lăudabile ale constructorilor în scopul înscrierii tuturor lucrărilor în grafic, pentru realizarea ritmică a stadiilor fizice prevăzute la obiectele de bază. La partea superioară a corpului principal de fabricaţie se înregistrează un volum important de lucrări în avans: hala e acoperită şi închisă, mai bine de 40 la sută din pardoseli sunt turnate, acum fiind în curs de execuţie şi canalele tehnologice. In ritm alert se desfăşoară activitatea şi la partea inferioară a halei, unde maibine de o pătrime din planşeul de beton este turnat, fundaţiile din continuarea halei fiind complet executate şi stîlpii montaţi, hala acoperită. De remarcat la acest punct de lucru utilizarea, cu bune rezultate, a unei pompe pentru betoane, a cărei capacitate de turnare a betonului prin pompare este de 20 mc pe oră. Un volum important de lucrări s-a executat şi la celelalte obiecte ale noii întreprinderi. La centrala termică — cu toate că documentaţia de execuţie s-a primit numai în cursul lunii ianuarie a.c. — s-au montat deja stîlpii, grinzile şi chesoanele pentru acoperire, lucrîndu-se în aceste zile la fundaţiile pentru cazane şi la canalele termice. In cursul acestei luni se vor termina în întregime lucrările de la atelierul pentru debitarea tablei, precum şi la atelierul de întreţinere şi la depozitul de materiale. în graficul de execuţie sunt înscrise şi lucrările de la sala compresoarelor, unde în această lună se va termina montarea grinzilor de rulare și închiderea Anton BORȘ (Continuare In pag. a 3-a) dacă nu s-ar fi sistat DIE S,ANTHER Iolid In sprijinul creşterii producţiei agricole Recent a ieşit de sub tipar „Carnetul agitatorului" nr. 1/1974, editat de Secţia de propagandă a Comitetului judeţean de partid. Purtînd titlul „Munca politică în sprijinul creşterii producţiei agricole“, broşura vine în sprijinul organizaţiilor de partid din agricultură, a agitatorilor, de la sate. Merită reliefat articolul „Susţinută muncă politică de masă pentru obţinerea în 1974 a unor producţii vegetale şi animale record“ de Petru Ţăran, secretar al Comitetului judeţean de partid, precum şi alte materiale vizînd gospodărirea judicioasă a pămîntului, aplicarea acordului global, articole împărtăşind din experienţa nncii politice desfăşurată de către agitatori etc. O lucrare deosebit de utilă nu numai pentru agitatori cît şi pentru cadrele de conducere din agricultură. FAGURE DE LUMINĂ Trec pe străzile oraşului Miercurea-Ciuc cu sentimentul plenitudinii, şi am impresia că sunt de pe acum pe arterele unui mare oraş, care îşi spune de pe acum viitoarele contururi, alcătuirea lui de fagure luminos. Cu şase ani in urmă, cînd a fost declarat reşedinţă de judeţ, oraşul acesta era un tirg ardelenesc, curat, liniştit, in care cele mai „tari“ scene le creau strigătele şi joaca puştanilor. Dar oraşul acela, cu liniştea lui patriarhală, cu viaţa lui de provincie in care duminica după-aimiaza tinerii plecau la gară, să vadă lumea şi trenurile care veneau dinspre alte orizonturi, a rămas in trecut, sub aburul stampelor. Cel care trece azi pe străzile Miercurii-Ciucului are sentimentul că se află pe unul dintre importantele şantiere ale construcţiei socialiste. Acordurile muzicale ce răzbat din magazinul Electronica, curg în lungul trotuarelor, se interferează cu paşii şi gesturile tinerilor, cel mai pregnant simbol al vitalităţii oraşului. Strada Petőfi intră în altă zodie a existenţei sale. E suficient să urmăreşti liniile, simetriile noului magazin Femina, pentru a-ţi da seama că fluxul înnoirilor aduce modificări substanţiale „străzii mari“ a vechiului oraş. Dar supermagazinul Femina, adevereşte disponibilităţile arhitecturii harghitene, înclinaţia oamenilor de aici spre esenţe. E suficient să urci scările interioare ale magazinului pentru a-ţi întări această impresie. Scările păstrează in fibrele lor duioşia pădurii, esenţa lemnului supus unor mlădieri contemporane- Ridicarea lemnului la o altă demnitate decit aceea „de marfă pentru foc, ori de exportarea lui brută, excesivă între cele două războaie mondiale“, industrializarea lui, pare un compliment adus George BOITOR (Continuare în pag. a *-a)