Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1974 (Anul 7, nr. 1894-1930)

1974-04-24 / nr. 1913

­ai multe fire cu mate­rie primă economisită Măsurile tehnico-or­­ganizatorice iniţiate la întreprinderea de aţă şi filatura din Odorheiu Secuiesc au permis e­­conomisirea unei canti­tăţi de 28 de tone de a­­mestec, de fibră, de la începutul anului şi pî­nă în prezent. Cu a­­ceastă materie primă se pot fabrica supli­mentar 26 tone de fire tip bumbac pentru con­sum industrial și casnic. e com­ii de material lemnos Cantitatea de 132 mc de cherestea de fag eco­nomisită în cadrul I.P.L. Gheorgheni de la în­ceputul anului și pînă în prezent se adaugă al­tor economii de materiale lemnoase și este su­ficientă pentru realizarea unui volum de mo­­bilă în valoare de aproape 6 milioane de lei. Această gospodărire judicioasă a fost posibilă prin revizuirea normelor de consum existente, prin extinderea utilizării înlocuitoarelor de lemn masiv, cît şi prin diverse acţiuni de repro­­iectare a produselor. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! HARGHITEI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul VII, nr. 1913 4 pagini, 30 bani Miercuri, 24 aprilie 1974 1 MAI SĂRBĂTOARE CINSTITĂ PRIN FAPTE DE...“ . V/ PATAIJA PENTRU RECOLTA 74 î\ PLIM DESFĂŞURARE ACJIUNI INTENSE de îmbunătăţire a păşunilor şi tinetelor Pentru consiliile de conducere ale cooperati­velor agricole de pro­ducţie care s-au decis să treacă în mod hotărît la­­ sporirea producţiilor pe suprafeţele de pă­şuni şi fineţe, perioada de la desprimăvărare pînă la începerea lu­crărilor de întreţinere a culturilor oferă condi­ţii optime: forţă de muncă disponibilă, ve­getaţie redusă, eficaci­tate mare a lucrărilor e­­xecutate etc. Cu alte cuvinte, este momentel cînd se decide produc­ţia păşunilor şi fineţe­­­lor, producţie a cărei importanţă în obţinerea unor rezultate bune în­tre­zootehnie nu mai buie demonstrată. Pentru azi, terenul de investigaţii în legătură cu măsurile întreprinse in direcţia mai sus men­ţionată îl constituie cî­­teva cooperative situate în Valea Nicoului, uni­tăţi cu efective anima­liere mari, dar cu su­prafeţe de păşuni şi fi­neţe relativ restrînse, deci, unităţi pentru ca­re sporirea producţiei acestor suprafeţe este de o importanţă vitală. La Cobăteşti există 248 ha păşuni şi aproa­pe 400 ha finețe, dar și Şt. DANCIU (Continuare in pag. a 3-a) ............ st "iii . :-''r-i-ia riueiii*^ C.A.P. COBAIEȘTI : Sunt multe de făcut pe păşuni şi fineţe... Pe şantierele harghitene In duminica ce a trecut, şantierele harghitene de construcţii au cu­noscut aceeaşi febrilă activitate caracteristică unei zile obişnuite de muncă; zidarii, dulgherii, şi alţi muncitori constructori, maiştrii şi şefii de echipe, au acţionat, în mod organizat, la fiecare obiectiv aflat în cons­trucţie pentru imprimarea unui ritm cit mai înalt lucrărilor de execuţie, pentru înscrierea tuturor activităţilor de construcţii-m­ontaj in grafice­le de execuţie. „ Cel mai important volum de lucrări l-au executat duminică, constructorii Iotului din Sîncrăieni, care au turnat mai bine de 60 mc betoane pentru pardoseli la Staţia de îmbuteliere a apei minerale Sîn­crăieni.­­ O importantă forţă de muncă a fost comasată şi pe şantierul Fabricii de bere din Miercurea-Ciuc, unde lucrările executate la ten­­cuielile exterioare şi alte finisaje ale fabricii depăşesc 5.500 lei — re­zultate notabile dacă ţinem cont de rămînerile în urmă ce se înregis­trează la acest obiectiv.­­ De menţionat şi frumoasele succese obţinute, în aceeaşi zi, pe şantierele I.C.M.J.H. Astfel, constructorii viitorului magazin general nealimentar din centrul reşedinţei de judeţ au lucrat la pietruirea curţii interioare şi la betonarea platformei exterioare a magazinului. Actualitatea Acordînd în permanenţă atenţia cuvenită gos­podăririi judicioase a energiei în diversele sale forme, colectivul de muncă al întreprinderii „Tehnoutilaj“ din Odorheiu Secuiesc a reuşit, de la începutul anului şi pină în prezent, să e­­conomisească circa 37.000 kWh energie electrică şi 32 tone de combustibil convenţional, ceea ce depăşeşte partea aferentă perioadei din angaja­mentul privind realizarea de economii, asumat de lucrătorii unităţii pentru întregul an 1974. Concentrîndu-şi e­­forturile pentru reali­zarea unei cantităţi cit mai însemnate de mi­­nereu de fier prepa­rat pentru economia raţională, muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la I.M. Harghita au realizat în a doua decadă a acestei luni o producţie de vîrf, depăşind prevederile planului cu 37 de tone. Timp de două zile (22— 23 aprilie) în reşedinţa judeţului s-a ţinut un instructaj cu educatoare­le şi cadrele din grădini­ţele sezoniere şi creşele de pe lingă cooperativele agricole de producţie, avînd drept temă : Edu­caţia sanitară şi îngriji­rea corespunzătoare a co­piilor din unităţile res­pective. Pe strada Ştefan cel Mare din Topliţa se des­făşoară lucrări de moder­nizare şi înfrumuseţare. De la consiliul popular orăşenesc aflăm că pînă la 1 Mai se vor termina trotuarele şi amenajarea de spaţii verzi, precum şi plantarea de arbori orna­mentali. Anunţăm pe profesorii ce doresc să viziteze ex­poziţia judeţeană de ma­terial didactic (care a funcţionat în perioada va­canţei de primăvară în localul Şcolii de artă din Miercurea-Ciuc) că, de ieri, ea poate fi consul­tată la Casa corpului di­dactic, unde va rămîne deschisă pînă la sfîrşitul anului şcolar. . In preajma deschiderii sezonului turistic es­­­­tival, cooperaţia de consum întreprinde instruc- I taje amănunţite pentru popularizarea actelor­­ normative nou apărute in domeniul deservirii­­ populaţiei prin unităţile specializate in scopul­­ ridicării nivelului profesional al lucrătorilor.­­ Ultimul instructaj, la care au participat cadre­­l­­e de conducere din unităţile situate în zona­­ Ciucului s-a desfăşurat la Clubul C.F.R. din Ciceu. | Actualitatea Ceramisti­c în „casă“ nouă La Corund a intrat in funcţiune un nou şi mo­dern atelier de ceramică, cu o capacitate de trei milioane bucăţi olărie smălţuită, pe an. In noul atelier au fost mutate trei foste puncte de lucru dis­persate în diverse părţi ale comunei şi care nu ofereau condiţii de mun­că corespunzătoare. In noul atelier se va reali­za o producţie dublă fa­ţă de cea obţinută pînă acum în cele trei puncte de lucru desfiinţate, în condiţii de muncă incom­parabil superioare. Din primele zile, re­zultatele obţinute sînt bu­ne, atingîndu-se 28 la su­tă din parametrii proiec­taţi, faţă de 25 la sută cît prevedea, pentru această perioadă, S.T.E.-ul. Du­pă cum ne informa Bird Tamás, inginerul şef al F.M.I.L. Odorheiu Secu­iesc, colectivul de muncă al atelierului este hotă­rît ca în mai puţin de 90 de zile să realizeze inte­gral parametrii proiectaţi. Realizări suplimentare Primele două decade ale acestei luni au con­tribuit la sporirea avan­surilor înregistrate de colectivul de oameni ai muncii de la I.F.E.T. Miercurea-Ciuc, în în­trecerea socialistă pe 1974. Realizînd peste pre­vederi 3.383 mc buşteni de răşinoase, 1.880 mc lemn de celuloză din răşinoase, 546 mc che­restea de răşinoase şi 382 mc cherestea de fag, ei au adăugat acestor reuşite şi un volum de mobilă în valoare de 380.000 lei. Eforturile forestierilor de la aceas­tă întreprindere sunt adiacente preocupărilor tuturor oamenilor mun­cii din judeţul nostru de a cinsti cu noi suc­cese apropiata zi de 1 Mai. VIZITA PREŞEDINTELUI REPUBLICII COSTA RICA IN ROMÂNIA Convorbiri oficiale între preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Jose Figueres La Palatul Republicii au în­ceput marţi dimineaţa convorbi­rile oficiale între preşedintele Republicii Socialiste România. Nicolae Ceauşescu şi preşedin­tele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. Din partea română participă : Emil Bodnaraş şi Ştefan Voitec, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-mi­­nistru al guvernului, Emil Drăgă­­nescu, viceprim-ministru, pre­şedintele Comitetului de Stat­ al Planificării, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Va­sily Purigan, consilier al pre­şedintelui Republicii, şi Constan­tin Stănescu, ambasadorul Româ­niei în Costa Rica. Din partea costaricană iau par­te : dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreşedinte al republicii, dr. Jose Luis Crlich Bolmarcich, ministrul sănătăţii publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planifi­cării, şi Franklin Aguilar, am­basador. In cadrul convorbirii, cei doi preşedinţi au analizat stadiul ac­tual şi perspectivele de dezvolta­re a relaţiilor bilaterale în lumi­na Tratatului de prietenie şi coo­perare şi acordurilor încheiate între cele două ţări, în septem­brie anul trecut, la San Jose. De ambele părţi a fost exprimată dorinţa de a se identifica noi posibilităţi de promovare, pe multiple planuri, a colaborării româno—costaricane, în folosul celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii între naţiuni. Intre cei doi şefi de stat a avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unor probleme ale vieţii politice internaţionale ac­tuale. Convorbirea s-a desfăşurat în­­tr-o atmosferă de sinceră priete­nie și deplină înțelegere. . Vizita în Capitală Marţi dimineaţa, preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu preşedintele Republicii Costa Ri­ca, Jose Figueres Ferrer, au fă­cut o vizită prin Capitală — în noul cartier Titan şi la întreprin­derea „23 August" — care s-a desfăşurat sub semnul bunelor relaţii de prietenie şi colaborare statornicite între cele două ţări, dorinţei comune de a dezvolta pe multiple planuri aceste rela­ţii în beneficiul ambelor popoare. Cei doi şefi de stat sunt însoţiţi de tovarăşii Ştefan Voitec, vice­preşedinte al Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-minist­ru al guvernului, Gheorghe Cioară, primarul general al Capitalei, Vasile Pungan, consilier al pre­ședintelui Republicii, Constantin Stănescu, ambasadorul României la San Jose. împreună cu ei se află, de a­­semenea, dr. Manuel Aguilar Bo­nilla, prim-vicepreşedinte al Re­publicii Costa R­ica, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul să­nătăţii publice, Oscar Arias San­chez, ministrul planificării, Fran­klin Aguilar, ambasador. Vizita a permis distinşilor oas­peţi contactul nemijlocit cu rea­lităţile României contemporane, cu unele realizări ale poporului român pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, răspunzînd totodată în chip feri­cit şi dorinţei manifestate de pre­şedintele Figueres în toastul ros­tit la dineul oferit în cinstea sa luni seara de a cunoaşte expe­rienţa ţării noastre „care a ini­ţiat o nouă societate şi care a cunoscut o mare renaştere“. Primul obiectiv îl constituie cartierul Titan, ale cărui dimen­siuni arhitectonice reflectă re­zultatele concrete ale amplului efort constructiv, al politicii con­stante a partidului şi guvernului îndreptate spre ridicarea conti­nuă a nivelului de trai, material şi cultural, al întregului nostru popor. Coloana de maşini străbate principalele artere ale Capitalei, împodobite cu drapelele de stat ale României şi Republicii Costa Rica. Mii de cetăţeni aflaţi de-a lungul traseului au ţinut să în­ (Continuare în pag. a 4-a) Pe şantieru­l I.P.A.T. M­iercurea-Ciuc: Toate ar fi bune.,. lucrările1­1 Constructorii între­prinderii de piese de schimb pentru automo­bile şi tractoare din Miercurea-Ciuc (lucră­torii Lotului nr. 2 al Şantierului de construc­ţii industriale Harghita) au executat pînă în pre­zent un volum de lu­crări peste plan în va­loare de 1.377.000 lei, achitîndu-şi astfel o primă rată din angaja­mentul, asumat, de a devansa termenul de pu­nere în funcţiune a a­­cestui obiectiv. Un ast­fel de rezultat dă pri­lej de satisfacţie şi constituie, în acelaşi timp, un puternic im­bold la menţinerea şi depăşirea devansului cîştigat în bătălia cu timpul. In vizita pe care am întreprins-o pe şantier, însoţit de şeful lotului de construcţii — ingine­rul Székely Botom! — am putut vedea „pe viu“ eforturile lăudabi­le ale constructorilor în scopul înscrierii tuturor lucrărilor în grafic, pen­tru realizarea ritmică a stadiilor fizice prevăzu­te la obiectele de bază. La partea superioară a corpului principal de fabricaţie se înregistrea­ză un volum important de lucrări în avans: ha­la e acoperită şi în­chisă, mai bine de 40 la sută din pardoseli sunt turnate, acum fiind în curs de execuţie şi canalele tehnologice. In ritm alert se desfăşoară activitatea şi la partea inferioară a halei, unde mai­­bine de o pătrime din planşeul de beton este turnat, fundaţiile din continuarea halei fiind complet executate şi stîlpii montaţi, hala acoperită. De remarcat la acest punct de lucru utilizarea, cu bune re­zultate, a unei pompe pentru betoane, a cărei capacitate de turnare a betonului prin pompare este de 20 mc pe oră. Un volum important de lucrări s-a executat şi la celelalte obiecte ale noii întreprinderi. La centrala termică — cu toate că documentaţia de execuţie s-a primit numai în cursul lunii ia­nuarie a.c. — s-au mon­tat deja stîlpii, grinzile şi chesoanele pentru acoperire, lucrîndu-se în aceste zile la funda­ţiile pentru cazane şi la canalele termice. In cursul acestei luni se vor termina în întregi­me lucrările de la ate­lierul pentru debitarea tablei, precum şi la a­­telierul de întreţinere şi la depozitul de materia­le. în graficul de exe­cuţie sunt înscrise şi lu­crările de la sala com­­presoarelor,­ unde în a­­ceastă lună se va termi­na­ montarea grinzilor de rulare și închiderea Anton BORȘ (Continuare In pag. a 3-a) dacă nu s-ar fi sistat DIE S,ANTHER Iolid In sprijinul creşterii producţiei agricole Recent a ieşit de sub tipar „Carnetul agitatoru­lui" nr. 1/1974, editat de Secţia de propagandă a Comitetului judeţean de partid. Purtînd titlul „Munca politică în sprijinul creşterii producţiei agricole“, broşura vine în sprijinul organizaţii­lor de partid din agricultură, a agitatorilor, de la sate. Merită reliefat articolul „Susţinută mun­că politică de masă pentru obţinerea în 1974 a unor producţii vegetale şi animale record“ de Pe­tru Ţăran, secretar al Comitetului judeţean de par­tid, precum şi alte materiale vizînd gospodări­rea judicioasă a pămîntului, aplicarea acordului global, articole împărtăşind din experienţa nn­cii politice desfăşurată de către agitatori etc. O lucrare deosebit de utilă nu numai pentru agitatori cît şi pentru cadrele de conducere din agricultură. FAGURE DE LUMINĂ Trec pe străzile oraşu­lui Miercurea-Ciuc cu sentimentul plenitudinii, şi am impresia că sunt de pe acum pe arterele unui mare oraş, care îşi spune de pe acum viitoarele contururi, alcătuirea lui de fagure luminos. Cu şa­se ani in urmă, cînd a fost declarat reşedinţă de judeţ, oraşul acesta era un tirg ardelenesc, curat, liniştit, in care cele mai „tari“ scene le creau stri­gătele şi joaca puştanilor. Dar oraşul acela, cu li­niştea lui patriarhală, cu viaţa lui de provincie in care duminica după-ai­­miaza tinerii plecau la gară, să vadă lumea şi trenurile care veneau din­spre alte orizonturi, a ră­mas in trecut, sub abu­rul stampelor. Cel care trece azi pe străzile Miercurii-Ciucului are sentimentul că se află pe unul dintre importantele şantiere ale construcţiei socialiste. Acordurile muzicale ce răzbat din magazinul E­­lectronica, curg în lungul trotuarelor, se interferea­ză cu paşii şi gesturile tinerilor, cel mai pregnant simbol al vitalităţii ora­şului. Strada Petőfi in­tră în altă zodie a e­­xistenţei sale. E suficient să urmăreşti liniile, sime­triile noului magazin Fe­­mina, pentru a-ţi da sea­ma că fluxul înnoiri­lor aduce modificări substanţiale „străzii mari“ a vechiului o­­raş. Dar supermagazinul Femina, adevereşte dispo­nibilităţile arhitecturii harghitene, înclinaţia oa­menilor de aici spre e­­senţe. E suficient să urci scările interioare ale ma­gazinului pentru a-ţi în­tări această impresie. Scă­rile păstrează in fibrele lor duioşia pădurii, esen­ţa lemnului supus unor mlădieri contemporane- Ridicarea lemnului la o altă demnitate decit a­­ceea „de marfă pentru foc, ori de exportarea lui brută, excesivă între ce­le două războaie mondia­le“, industrializarea lui, pare un compliment adus George BOITOR (Continuare în pag. a *-a)

Next