Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1974 (Anul 7, nr. 1894-1930)
1974-04-27 / nr. 1916
Actualitatea In municipiul Odorheiu Secuiesc (cartierul Taberei) a fost înălţat numai în 20 de zile primul bloc turn cu 10 etajeAnul acesta se vor mai construi aici încă două asemenea blocuri prin acelaşi procedeu al cofrajelor glisante, care permite un ritm de ridicare superior. Astăzi, la ora 18, la Casa de cultură din Topliţa va avea loc un concurs „Cine ştie, cîşIn oraşul Cristuru Secuiesc va avea loc, astăzi, la ora 20, un spectacol folcloric susţinut de artiştii amatori ai casei de cultură din localitate. Va fi prezentat programul inclus în cadrul ,,Concursului judeţean al formaţiilor muzical-coregrafice“, ţigă!“ cu tema : „Realizări obţinute de poporul român în cei 30 de ani de la eliberare“. Tot astăzi şi tot la ora 20, în municipiul Odorheiu Secuiesc, artiştii Teatrului dramatic din Braşov vor prezenta piesa „Casa care a fugit prin uşă". In Editura „Ion Creziliga“ din Bucureşti a apărut cartea de poveşti „Pipa bunicului“ semnată de Salló István. Actualitatea PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !W HARGHITEI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul VII, nr. 1916 4 pagini, 30 bani Sîmbătă, 27 aprilie 1974 Şedinţa 99 a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. In ziua de 26 aprilie a.c., a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc în zilele de 17—18 aprilie a.c. .Aprobînd în unanimitate şi dînd o înaltă apreciere activităţii constructive desfăşurate de delegaţia română la Consfătuire, poziţiei exprimate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului şi statului nostru, stabilită de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului •— Comitetul Executiv a adoptat în acest sens o hotărîre specială, care se dă publicităţii. In cadrul aceleiaşi şedinţe, Comitetul Executiv a analizat raportul Curţii Superioare de Control Financiar cu privire la activitatea de control financiar-bancar în economie pe anul 1973. Comitetul Executiv a apreciat ca pozitive măsurile întreprinse pînă în prezent, stabilind ca în această activitate să se urmărească cu consecvenţă transpunerea întocmai în viaţă a orientărilor şi sarcinilor stabilite de conducerea partidului şi statului, --------------------------—— de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în ce priveşte respectarea disciplinei financiare în utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti, creşterea eficienţei folosirii acestora, introducerea unui climat de ordine şi disciplină riguroasă în administrarea fondurilor, de prevenire şi eliminare a oricăror forme de risipă, sporirea simţului de răspundere al tuturor factorilor care decid folosirea de valori materiale şi băneşti. De asemenea, Comitetul Executiv atrage atenţia ministerelor, comitetelor judeţene de partid şi consiliilor populare judeţene, tuturor instituţiilor şi, întreprinderilor, să aplice cu consecvenţă şi fermitate Hotărîrea Plenarei comune a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale cu privire la măsurile de economisire a combustibilului şi energiei, să se acţioneze pentru folosirea raţională şi valorificarea superioară a materiilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propunerile Consiliului de Miniştri privind reaşezarea preţurilor de producţie şi de livrare la produsele din ramurile silviculturii, exploatării şi industrializării lemnului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activităţii curente. 1. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a ascultat informarea prezentată de secretarul general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale române la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc în zilele de 17 şi 18 aprilie a.c. în capitala Republicii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă în unanimitate şi dă o înaltă apreciere activităţii rodnice şi constructive desfăşurate de delegaţia română, poziţiei exprimate la Consfătuire de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului şi statului nostru stabilită de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Aprecierile şi considerentele expuse, întreaga activitate a delegaţiei la Consfătuire reprezintă o nouă contribuţie de seamă a Partidului Comunist Român, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, la cauza prieteniei, alianţei şi colaborării cu ţările socialiste participante, la dezvoltarea conlucrării şi solidarităţii tuturor ţărilor socialiste, la înfăptuirea securităţii europene şi dezvoltarea colaborării şi încrederii între toate naţiunile continentului, un aport însemnat la promovarea noilor principii de relaţii internaţionale. 2. Comitetul Executiv îşi exprimă aprobarea faţă de documentele Consfătuirii, consideră că întîlnirea de la Varşovia a dezbătut probleme majore ale luptei pentru destindere, securitate şi colaborare pe continentul european, pentru consolidarea păcii in întreaga lume. 3. In legătură cu problemele înscrise la ordinea de zi a Consfătuirii, Comitetul Executiv relevă cu satisfacţie cursul general al destinderii în Europa, care a dus la convocarea Conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare, confirmîndu-se astfel justeţea şi caracterul realist al chemării la înfăptuirea securităţii europene lansate de Consfătuirea de la Bucureşti din 1966 a Comitetului Politic Consultativ. Comitetul Executiv subliniază consecvenţa cu care a militat şi militează România, alături de celelalte ţări socialiste, pentru promovarea cauzei securităţii şi colaborării pe continent. Aportul bogat şi multilateral al ţării noastre s-a materializat prin numeroasele iniţiative, demersuri şi acţiuni pentru propagarea şi înrădăcinarea principiilor securităţii în practica vieţii internaţionale, prin normalizarea relaţiilor, dezvoltarea şi diversificarea colaborării României cu celelalte state europene, prin activitatea vastă şi neobosită de contacte şi întîlniri ale preşedintelui României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu şefii a numeroase state şi guverne europene, personalităţi politice şi reprezentanţi ai diferitelor organizaţii sociale, prin înscrierea obiectivelor securităţii în Declaraţiile solemne, Comunicatele comune şi în celelalte documente încheiate cu aceste prilejuri, prin rolul constructiv desfăşurat de reprezentanţii României în toate fazele lucrărilor Conferinţei. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. reafirmă necesitatea ca în cadrul Conferinţei general-europene să se elaboreze documente clare , care să statornicească noile principii ale relaţiilor pe continent bazate pe respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, să excludă folosirea forţei sau ameninţării cu forţa, să ofere tuturor popoarelor garanţia deplină că vor fi ferite de orice act de agresiune şi se vor putea dezvolta liber, potrivit propriei voinţe, într-un climat de prietenie şi înţelegere , prevăzînd măsuri concrete de aplicare a acestor principii şi de creştere a încrederii şi stabilităţii. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. relevă, de asemenea, importanţa faptului că în documentele Consfătuirii a fost reafirmată necesitatea instituirii unui organism permanent al statelor participante la Conferinţă. Pronunţîndu-se în mod ferm pentru accelerarea lucrărilor şi ţinerea în acest an a fazei a treia a Conferinţei, România consideră că ar fi util şi necesar ca aceasta să aibă loc la nivelul cel mai înalt. Comitetul Executiv acordă o mare importanță concluziei exprimate de statele participante la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ, care au consemnat, în mod unanim, in documentele adoptate, necesitatea completării destinderii politice pe continent cu destinderea militară. O mare însemnătate are în acest sens reafirmarea poziţiilor exprimate în Declaraţia Consfătuirii de la Praga a Comitetului Politic Consultativ, din ianuarie 1972, care a relevat obligaţia statelor europene de a contribui, pe toate căile, la înfăptuirea măsurilor de dezarmare şi a subliniat cu claritate că examinarea şi definirea căilor de rezolvare a acestei probleme nu trebuie să fie prerogativa alianţelor militar-politice existente in Europa. In această privinţă o mare însemnătate are desfăşurarea unor eforturi susţinute pentru a se obţine ca la Conferinţa de la Viena — care a fost apreciată de la început, de comun acord, ca o treaptă pentru trecerea la abordarea problemei dezarmării în Europa — să se obţină rezultate cit mai bune pe calea reducerii într-o proporţie accentuată a trupelor şi armamentelor, atit străine, cit şi naţionale, asigurîn(Continuare in pag. a 4-a) A HOTARIREA Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia şi activitatea desfăşurată la Consfătuire de delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul NICOLAE CEAUȘESCU I » Planul lunar a fost îndeplinit cu opt zile înainte de termen Multiplicîndu-şi eforturile pentru realizarea tuturor angajamentelor asumate in cinstea zilei de 1 Mai şi a celor două momente de semnificaţie istorică din acest an — a XXX-a aniversare a eliberării şi al XI-lea Congres al Partidului Comunist Român , colectivul de muncă al Sectorului de industrializare a lemnului Hodoşa a reuşit să raporteze încă de la data de 22 aprilie îndeplinirea sarcinilor planului la principalele sortimente : cherestea de fag, de stejar şi de diverse esenţe. S-au remarcat muncitorii de la hala de gatere, conduşi de maistrul Rancz Iosif, între care menţionăm în special pe gateriştii Arsin Cîmpean şi Gavril Coşa, situaţi constant în fruntea întrecerii socialiste. Pînă la finele lunii, vom realiza peste prevederile planului, 1.200 metri cubi de cherestea. Este omagiul nostru adus sărbătorii celor ce muncesc. Ing. Liviu MUREŞAN, şeful S.I.L. Hodoşa Am ales această temă pentru discuţia cu tovarăşul Burian Iosif, preşedinte al Consiliului judeţean al sindicatelor dintr-un motiv uşor de înţeles peste cîteva zile oamenii muncii din întreprinderile şi unităţile economice ale judeţului, alături de întregul popor, vor sărbători ziua de 1 Mai, zi care, în acest an, marcat de evenimente istorice, capătă o semnificaţie deosebită. — Aşadar, tovarăşe preşedinte, ce au întreprins organele şi organizaţiile sindicale pentru a raporta cu prilejul sărbătorii zilei muncii, rezultate cit mai bune ? — După plenara Comitetuluijudeţean de partid din decembrie 1973, cînd s-au dezbătut sarcinile economice ce ne revin în anul 1974 şi pornind de la faptul că în acest an sărbătorim cea de-a XXX-a aniversare a eliberării republicii şi are loc al XI-lea Congres al partidului, Consiliul judeţean al sindicatelor a pornit o largă acţiune, luînd o seamă de măsuri, pentru ca rezultatele muncii fiecărui colectiv să fie superioare celor realizate în anul precedent. — Vă rugăm să ne vorbiţi pe larg despre cîteva din acţiunile care s-au dovedit mai adecvate scopului pe care vi l-aţi propus. — De la început trebuie să precizez că am pus un accent deosebit pe întărirea mtricii organizatorice în fiecare I. NETE (Continuare In pag. a 3-a) . Se face tot mai mult simţită prezenţa organizaţiilor sindicale in procesul de îmbunătăţire a activităţii economice . • Interviu cu tovarăşul BURIAN IOSIF, preşedinte al Consiliului judeţean al sindicatelor Datolia pentru recolta 74 ÎN PLINĂ DESFĂŞURARE Cooperatorii din Inlăceni au terminat semănatul porumbului Cooperativa agricolă de producţie din Inlăceni este prima unitate din judeţul nostru care a reuşit să încheie semănatul porumbului pentru boabe. În condiţii foarte bune se desfăşoară semănatul acestei culturi şi la cooperativa agricolă din Bise- I ricani unde s-au însămînţat, pînă ieri, 100 din cele 120 hectare planificate. Se mai remarcă prin ope- I rativitate la semănatul acestei culturi unităţile a- gricole cooperatiste din Crişeni, Şiclod, Atid, Şi■ moneşti şi Secuieni. II Plantatul cartofilor trebuie urgentat! Plantatul latimp şi în cele mai bune condiţii a cartofilor, cultura principală în unităţile agricole ale judeţului Harghita, constituie cea mai importantă premisă în obţinerea unor producţii ridicate la această cultură, care influenţează în mod decisiv situaţia financiară a unităţilor pe întregul an. Acest adevăr simplu a fost înţeles în majoritatea cooperativelor agricole ale judeţului nostru şi, ca urmare, plantatul cartofilor s-a situat în centrul preocupărilor consiliilor de conducere, astfel că un număr de 40 cooperative agricole de producţie, dir cele 88 cultivatoare de cartofi au terminat plantatul acestei culturi. Au încheiat plantatul toate unităţile din zona Cristurului Secuiesc, cele de pe Valea Itomorodului, cele din comunele Ulieş, Mugeni, Brădeştişi municipiul Odorheiu Secuiesc. Merită a fi, de asemenea, subliniate rezultatele obţinute de o serie de unităţi situate în zonele Gheorgheniului şi Ciucului de Jos, care, deşi au avut de plantat suprafeţe de ordinul a sute de hectare şi au beneficiat de condiţii climatice mai puţin favorabile, se apropie totuşi de încheierea plantatului. Aşa de pildă, la Cooperativa agricolă de producţie din Ditrău s-au plantat 320 din cele 345 ha prevăzute, la Gheorgheni 250 din cele 280 ha planificate, la Lăzarea 300 ha din 410, la Topliţa-Ciuc 160 din Şt. DANCIU (Continuare in pag. a 3-a) Situația plantării cartofilor la data de 26 aprilie iiiiiiii I Am citit cu atenţie ar- I ticolul despre recupera, - rea deşeurilor de hîrtie, apărut în ziarul „Infor- I maţia Harghitei“, ca şi I alte articole pe aceeaşi I temă publicate în presa centrală. Ne-au atras atenţia cele scrise despre I haosul ce domneşte în I unele întreprinderi în domeniul gospodăririi ‘ ambalajelor — în spe- cial a celor de hîrtie, prin ignorarea totală a prevederilor legale. A. a nul trecut şi la începu-I tul acestui an, serviciul economic al Miliţiei orăşeneşti Miercurea-Ciuc a întreprins cercetări în această direcţie, consta- tind că situaţia întîlnitâ I în unele locuri — din î păcate, nu puţine — este ■ de-a dreptul incalificabilă. Nu numai că nu I există o evidenţă strictă I a hîrtie! care poate fi recuperată — care tre- I buie recuperată — dar. I nerespectîndu-se H.C.M. 1436 din 1970, s_a creat I chiar un climat ce favo rizează apariţia infracţiunii. Despre ce este vorba? Cîţiva indivizi lipsiţi de scrupule, profitînd de faptul că în întreprinderile unde lucrau nu existau persoane nominalizate care să aibă expres în sarcină supravegherea returnării ambalajelor (totul fiind lăsat pe seama funcţionării automate a unor instrucţiuni interne foarte vagi), au început să „recupereze“ hîrtia pe contpropriu. In unele locuri a existat o reală recuperare, dat fiind faptul că deşeurile papetare luaseră deja drumul gropii de gunoi. Numai că, în loc să atragă atenţia şefilor lor direcţi că ceea ce se aruncă reprezintă, pe de o parte, bani pe care întreprinderea îi pierde nejustificat, iar, pe de altă parte, pierderi incomensurabile pentru economia naţională, care este privată de posibilitatea înlocuirii lemnului cu deşeuri (o tonă de deşeuri echivalează cu salvarea a cinci metri cubi de cherestea de răşinoase), infractorii au transformat neglijenţa întreprinderilor în izvor de cîştiguri nemuncite. niHIHIMIMIHIHIWIVIHIH Să nu-şi închipuie cititorul ca ei au valorificat toate deşeurile aruncate la întîmplare, chiar şi în gropile de gunoi şi, deci, ar fi adus un real serviciu economiei, rămînînd în discuţie numai tendinţele lor de căpătuială. Nu ! Ei au transportat la centrele de achiziţii doar hîrtiile mai mici ca volum şi mai mari ca greutate, „neîncurcîndu-se“ cu mărunţişurile, care însă, formau, cea mai mare parte şi care au putrezit la gunoi ori au fost arse. Nimeni nu poate calcula cu precizie cit s-a pierdut pentru că cei de mai jos „au uitat“ că sunt şi ei oameni ai muncii, care trebuie să aibă grijă de toate bunurile unităţilor, ci, bucurîndu-se de un „ciubuc“ meschin, au lăsat să se piardă valori mari numai să se aleagă de o „picătură“. In Cele ce urmează ne vom referi la unele cazuri care au fost depistate şi cercetate de noi, unele soldîndu-se cu sancţiuni administrative drastice, altele chiar cu trimiterea în faţa instanţelor de judecată a celor găsiţi vinovaţi. Domokos Maria, de la depozitul de bere al I.C.R.A. a cerut gestionarilor de unităţi de alimentaţie publică, unde se desfăcea bere de import, să-i returneze absolut toate cartoanele în care erau ambalate sticlele. Lăudabil, va zice cititorul, gîndindu-se la grija faţă de avutul obştesc de care a dat, astfel, dovadă D. M. Aşa ar fi fost, dacă scopul ei nu era de a comercializa cartonul pe cont propriu. Astfel, eaşi-a însuşit în decurs de cîteva luni „frumuşica“ sumă de 8.183 de Iei. Ca să nu fie prea bătătoare la ochi această bruscă apariţie a unei preabogate „surse“ de ambalaje — tip, provenite de la o singură persoană, D. M. — folosindu-se de calitatea de soţie a şefului de depozit şi responsabil de schimb — a trimis în cîteva rînduri pe muncitorii din subordine să încaseze banii ... pe numele lor. Cum folosindu-se tot de aceleaşi „calităţi personale“ a transportat „marfa“ la centrul de achiziţii cu maşina unităţii. Oare, însă, serviciul financiar al I.C.R.A., nu a observat „scurgerea“ unei atît de mari cantităţi de ambalaje din evidenţe ? Ori, poate acestea nici nu existau ? La un moment dat, fosta întreprindere , C.E.I.L. a decis să lichideze o parte din arhivă, care nu-i mai era de Lt. maj. Ion MALACU, Cpt. MATHÉ Andrei (Continuare in pag. a 3-a) Din nou despre recuperarea hîrtiei I ii i 1 iii 1 ii