Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1977 (Anul 10, nr. 2214-2288)
1977-01-15 / nr. 2224
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VATU ! HARGHITEI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul X., nr. 22244 pagini 80 ban» [ Simbătă, 15 ianuarie 1977 . CU RESPONSABILITATE COMUNISTĂ Ţinînd cont de volumul mare de investiţii ce urma a se realiza în anul trecut în judeţul nostru, lucrătorii Şantierului de construcţii industriale Harghita au luat, încă de la începutul perioadei de plan, măsuri hotărîte pentru o mai bună organizare a muncii şi în acest sector. O problemă deosebit de importantă era reducerea consumurilor de materiale şi a costurilor investiţiilor, îmbunătăţirea calităţii lucrărilor. Constructorii şi-au stabilit concret, în lumina acestor cerinţe, cîteva modalităţi de acţiune în vederea economisirii materialelor şi ieftinirii lucrărilor, bizuindu-se în soluţionarea acestor cerinţe stringente pe capacitatea mobilizatoare a organizaţiilor de partid, pe exigenţa de care este chemat să dea mai multă dovadă fiecare comunist. S-a acţionat astfel, încît la fiecare punct de lucru şi formaţie de lucru să se stabilească cu precizie ce anume trebuie făcut, cu ce eforturi şi cheltuieli materiale şi umane, totul pentru prevenirea risipei de orice fel. Economisirea materialelor, reducerea consumurilor de producţie au devenit o problemă esenţială a activităţii constructorilor harghiteni. De menţionat, în primul rînd, că toate capacităţile care au avut termen de dare în exploatare în 1976 (Abatorul, B.J.A.T.M., S.I.A. — toate din Miercurea-Ciuc —, Hotelul din Băile Tuşnad şi altele) au primit la recepţie calificativul de „foarte bine“. Important de reţinut că toate lucrările realizate suplimentar în anul trecut (este vorba de avansurile înregistrate la I.M.P.F. Odorheiu Secuiesc şi I.P.T. Gheorgheni) au fost obţinute exclusiv pe seama creşterii productivităţii muncii, aceasta fiind cu trei procente superioară faţă de angajamentul luat la începutul anului de investiţii. Dar cele mai însemnate depăşiri ale angajamentelor au fost obţinute in domeniul economiilor de materiale de construcţii. La acest capitol se evidenţiază reducerea consumurilor de ciment cu 58 tone, la metal cu 43 tone, 42.000 bucăţi cărămizi, 25 mc material lemnos, economisire la 0,52 KWh energie electrică la fiecare 1.000 lei producţie. Toate aceste economii sunt rodul introducerii unor noi tehnologii la debitarea metalului, ale exigenţei sporite faţă de utilizarea deşeurilor recuperabile, grijii acordate transportului betoanelor la locurile de muncă, atenţiei manipulării materialelor la încărcarea şi descărcarea lor din diferite mijloace de transport, ca şi ale mai bunei valorificări a altor rezerve interne. Nu putem trece nici peste numele constructorilor care s-au evidenţiat în mod cu totul deosebit în această mare acţiune lansată de comitetul de partid al şantierului, în vederea îndeplinirii şi depăşirii angajamentelor asumate în întrecerea socialistă pe anul 1976. Este vorba de echipa de lăcătuşi condusă de Dumitru Csatlós, de la baza de producţie secundară din Miercurea- Ciuc, de cea de dulgheri condusă de Ioan Şara, de pe platforma industrială de vest din reşedinţa de judeţ, de Barabás Ioan, şef echipă lăcătuşi la lotul din Vlăhiţa, maistrul constructor Hie Vlad, de la lotul Băile Tuşnad, Csáki Moise, şef echipă dulgheri la lotul din municipiul Odorheiu Secuiesc, Szilágyi László, şeful echipei de dulgheri de la lotul din Gheorgheni şi mulţi, mulţi alţii care n-au precupeţit nimic pentru înscrierea tuturor lucrărilor de construcţii-montaj în graficele de execuţie, pentru ieftinirea costurilor acestora. Anton BORȘ INFORMAŢII ■ Ieri, a avut loc la Miercurea-Ciuc, o şedinţă plenară a Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, care a hotărît convocarea conferinţei judeţene a U.J.C.A.P., la data de 5 martie, stabilind totodată, normele de reprezentare. în continuare au avut loc instruiri în legătură cu desfăşurarea adunărilor generale de analiză a rezultatelor obţinute în anul 1976, cu retribuirea muncii în anul 1977 şi cu măsurile de protecţie a muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor. La iniţiativa Comitetului U.T.C. de la întreprinderea de filatură de lină pieptănată din Miercurea-Ciuc se află în plină desfăşurare un concurs profesional, sugestiv intitulat „Nota 10 la testare“, care antrenează pe toţi tinerii din această unitate industrială. El în cadrul Oficiului de îmbunătăţiri funciare s-a iniţiat un curs de calificare, gradul I, pentru 32 de persoane care lucrează pe utilaje terasiere (dragline, buldozere, excavatoare etc.). ■ Azi, la Casa de cultură din Cristuru Secuiesc are loc, începînd cu ora 20, o seară distractivă pentru tineret. ■ Teatrul Maghiar de Stat din Sf. Gheorghe prezintă, astăzi şi mâine, la orele 17 şi 20, la Casa de cultură din Odorheiu Secuiesc, un spectacol de varietăţi. PRIMELE SUCCESE DIN NOUL AN Lucrătorii de la întreprinderea de piese turnate din Gheorgheni, — singurii producători de aparataj electric de joasă tensiune din judeţ — au încheiat prima decadă a lui ianuarie cu un bilanţ frumos în producţie. Ei raportează depăşirea planului decadal cu aparataje electrice de joasă tensiune, valorînd 333.000 lei. Acest succes notabil este, în acelaşi timp, tonic, gîndindu-ne la roadele finale ale anului de producţie în care am păşit, în aceste prime zile ale anului, la I.U.P.S. Miercurea- Ciuc, s-a evidenţiat, prin munca deosebită efectuată, echipa lui Orbán Pál, din care fac parte şi muncitorii fruntaşi Dobai Ferenc, Varga Tudor, Szennyes Kálmán şi Szakács Béla. Această formaţie execută finisajul circularelor cu acţionare hidraulică, destinate exportului. în prima decadă a lunii ianuarie, echipa a produs în plus două asemenea utilaje. Mîndria primarului nu este numai a lui In comuna Lupeni s-au realizat în ultimii trei ani multe lucruri frumoase în ce priveşte gospodărirea localităţii, construirea de noi obiective social-culturale. In ultimii ani, de cînd este aici primar, Be-' de Iuliu. Are Bedă Iuliu o convingere : „Dacă vrei ca oamenii să aibă ceva mai acătării, trebuie să te străduieşti şi mai ales să-fi fie drag să munceşti. Şi nu numai în orele de program, aşa cum mai fac cîte unii. Programul primarului este, practic, neîntrerupt“. In spusele acestui om cu multă experienţă în ce priveşte felul de a munci cu cetăţenii am simţit, fără mare greutate, o undă de mîndrie. O mîndrie bine înţeleasă care, la fiecare pas pe care l-am făcut împreună cu primarul, găsea acoperire în fapte. O mîndrie care nu e numai a lui, ci a tuturor celor care au pus umărul, care n-au precupeţit nici un efort cînd a fost vorba să participe la construcţiile ce se ridicau. „Să vă arăt noua clădire a dispensarului. E drept că abia se află în faza de finisare, dar un astfel de edificiu ar constitui o mîndrie nu numai pentru oricare comună, ci şi pentru unele oraşe“. Intr-adevăr, cele opt încăperi spaţioase vor oferi condiţii din cele mai bune pentru consultaţii şi tratamente „In partea aceasta, va fi dispensar pentru copii, iar dincolo pentru adulţi. Este mai bine aşa. Mai ales că vrem să „copiem“ oraşul. Haideţi să mergem şi la etaj“. Acolo, ne aşteptau trei apartamente cu confort sporit, cu băi, cămări, holuri încăpătoare. „Sunt pentru cei trei medici care vor veni aici. Le-am zugrăvit exact după gusturile lor“. In toată clădirea am intîlnit montate calorifere. Cu aceeași mîndrie nedisimulată, ne-a vorbit despre cele trei blocuri pentru specialiştii din agricultură, construite în această perioadă, despre rezultatele bune obţinute în zootehnie şi altele. Dar, mai ales, nu uita să amintească de fiecare dată de oameni. De toţi cei care sunt mîndri de rezultatele muncii lor, asemenea primarului, Ion OPROIU întreprinderea de confecţii din Miercurea-Ciuc , de la atelierul nr. 2 vă prezentăm pe Kurta Magdolna, Maria Rusu, Ferencz Irén, Sepesi Vasilica, Nagy Mária, Irina Isopovici din cadrul formaţiei nr. 12, care, în perioada ce a trecut din acest an, şi-au realizat planul în proporţie de 110 la sută, depăşire echivalentă cu circa 40 de costume destinate exportului. (Continuare in pap. ) Gheorghe CHIPER CARTIERUL NOSTRU - CASA NOASTRĂ Vorbind despre Bălan, oraşul de mineri de la poalele Hăşmaşului, mai întîi de toate trebuie să aminteşti de oamenii lui, de cei care scormonesc adîncurile, se înfruntă cu roca, o zdrobesc, o scot la lumină. Şi, nu rareori, am aşternut pe hîrtie gîndurile lor, despre munca din subteran, am amintit, şi nu întîmplător, despre ceea ce fac aceşti oameni pentru a smulge adîncurilor cît mai mult minereu. Am scris şi lucruri mai puţin bune despre unii oameni, ce-i drept puţini la număr, care „uitaseră“ de întreţinerea propriei locuinţe. Şi despre datornici... Dar mai puţin am scris despre gospodarii de la ... suprafaţă ai Bălanului, despre cei care au înţeles că „dacă-i abatajul curat şi bine organizat, atunci de ce nu poate fi şi oraşul nostru tot aşa ?“. Nucleul celor vrednici a crescut, s-a extins, cuprinzîndu-i la acţiunile edilitar-gospodăreşti pe toţi cei ce muncesc şi trăiesc în oraş. Aşadar, „oraşul nostru, casa noastră“, „cartierul nostru, casa noastră“, au devenit expresii des rostite de oamenii Bălanului. Metodic, cu tact, fiindcă e nevoie de aşa ceva, organul local al puterii de stat a declanşat iniţiativa „să facem din oraşul nostru o localitate frumoasă, bine gospodărită“ iniţiativă care a antrenat toată suflarea Bălanului. Deputaţi, cetăţeni, elevi etc. E adevărat, nu s-a realizat totul aşa cît ai bate din ... palme. Dar ce lucru bun nu cere eforturi ? — Au fost probleme, afirmă Constantin Vodă, primarul oraşului. Dar, observaţi, abordez problema la... timpul trecut. Fiindcă multe din aşa-zisele „pete“ ale Bălanului le-am eliminat. Nu aşa, de uinul singur, ci cu toţii, organul local al puterii de stat, deputaţii, cetăţenii, secţia de gospodărie comunală, asociaţia de locatari am trecut la treabă. Am început cu verificarea locuinţelor, a felului cum sunt întreţinute apartamentele şi unde s-au ivit necazuri am intervenit cu măsurile de rigoare. Apoi am continuat cu oraşul... Şi aici s-ar putea spune multe lucruri bune. Intre gospodarii din zona de sud şi cea de nord a oraşului s-a făfăcut o adevărată ... punte a hărniciei. Au pornit iniţiativele şi de-o parte şi de alta. O adevărată întrecere patriotică, din care au avut de cîştigat şi oamenii şi oraşul. Şi s-a muncit, nu glumă. O spun oamenii, afirmă conducerea oraşului, o confirmă faptele. Anul 1976 a fost unul dintre cei mai rodnici în întrecerea patriotică pentru buna gospodărire şi înfrumuseţarea aşezării de la poalele Hăşmaşului. Faţă de angajamentul luat de a se înfăptui lucrări a căror valoare să depăşească puţin două milioane de lei, acum, cînd s-a tras linia şi s-a adunat, valoarea celor înfăptuite este estimată la peste trei milioane lei ! Ce înseamnă acest lucru ? 11 terenuri de joacă pentru copii, trei patinoare naturale, aşa cum n-a avut Bălanul niciodată, demolarea tuturor anexelor din apropierea blocurilor, amenajarea acestei zone, amenajarea de noi parcuri, instalarea băncilor confecţionate tot de cetăţeni, întreţinerea zonelor verzi, amenajarea de fonduri Vom lăsa faptele să vorbească