Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1977 (Anul 10, nr. 2214-2288)

1977-01-15 / nr. 2224

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VAT­U ! HARGHITEI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul X., nr. 2224­­­4 pagini 80 ban» [ Simbătă, 15 ianuarie 1977 . CU RESPONSABILITATE COMUNISTĂ Ţinînd cont de volumul ma­re de investiţii ce urma a se realiza în anul trecut în ju­deţul nostru, lucrătorii Şan­tierului de construcţii indus­triale Harghita au luat, încă de la începutul perioadei de plan, măsuri hotărîte pentru o mai bună organizare a mun­cii şi în acest sector. O pro­blemă deosebit de importantă era reducerea consumurilor de materiale şi a costurilor in­vestiţiilor, îmbunătăţirea ca­lităţii lucrărilor. Constructorii şi-au stabilit concret, în lumina acestor ce­rinţe, cîteva modalităţi de ac­ţiune în vederea economisirii materialelor şi ieftinirii lucră­rilor, bizuindu-se în soluţio­narea acestor cerinţe strin­gente pe capacitatea mobili­zatoare a organizaţiilor de partid, pe exigenţa de care este chemat să dea mai multă dovadă fiecare comunist. S-a acţionat astfel, încît la fieca­re punct de lucru şi formaţie de lucru să se stabilească cu precizie ce anume trebuie fă­cut, cu ce eforturi şi cheltu­ieli materiale şi umane, totul pentru prevenirea risipei de orice fel. Economisirea mate­rialelor, reducerea consumuri­lor de producţie au devenit o problemă esenţială a activită­ţii constructorilor harghiteni. De menţionat, în primul rînd, că toate capacităţile ca­re au avut termen de dare în exploatare în 1976 (Abatorul, B.J.A.T.M., S.I.A. — toate din Miercurea-Ciuc —, Hotelul din Băile Tuşnad şi altele) au pri­mit la recepţie calificativul de „foarte bine“. Important de reţinut că toate lucrările rea­lizate suplimentar în anul tre­cut (este vorba de avansurile înregistrate la I.M.P.F. Odor­heiu Secuiesc şi I.P.T. Gheor­­gheni) au fost obţinute exclu­siv pe seama creşterii pro­ductivităţii muncii, aceasta fiind cu trei procente supe­rioară faţă de angajamentul luat la începutul anului de in­vestiţii. Dar cele mai însem­nate depăşiri ale angajamen­telor au fost obţinute in do­meniul economiilor de mate­riale de construcţii. La acest capitol se evidenţiază reduce­rea consumurilor de ciment cu 58 tone, la metal cu 43 tone, 42.000 bucăţi cărămizi, 25 mc material lemnos, economisire l­a 0,52 KWh energie electrică la fiecare 1.000 lei producţie. Toate aceste economii sunt rodul introducerii unor noi tehnologii la debitarea meta­lului, ale exigenţei sporite fa­ţă de utilizarea deşeurilor re­cuperabile, grijii acordate transportului betoanelor la locurile de muncă, atenţiei manipulării materialelor la încărcarea şi descărcarea lor din diferite mijloace de trans­port, ca şi ale mai bunei va­lorificări a altor rezerve in­terne. Nu putem trece nici peste numele constructorilor care s-au evidenţiat în mod cu to­tul deosebit în această mare acţiune lansată de comitetul de partid al şantierului, în ve­derea îndeplinirii şi depăşirii angajamentelor asumate în întrecerea socialistă pe anul 1976. Este vorba de echipa de lăcătuşi condusă de Dumitru Csatlós, de la baza de produc­ţie secundară din Miercurea- Ciuc, de cea de dulgheri con­dusă de Ioan Şara, de pe plat­forma industrială de vest din reşedinţa de judeţ, de Barabás Ioan, şef echipă lăcătuşi la lo­tul din Vlăhiţa, maistrul con­structor Hie Vlad, de la lotul Băile Tuşnad, Csáki Moise, şef echipă dulgheri la lo­tul din municipiul Odorheiu Secuiesc, Szilágyi László, şe­ful echipei de dulgheri de la lotul din Gheorgheni şi mulţi, mulţi alţii care n-au precupe­ţit nimic pentru înscrierea tu­turor lucrărilor de construc­­ţii-montaj în graficele de exe­cuţie, pentru ieftinirea costu­rilor acestora. Anton BORȘ INFORMAŢII ■ Ieri, a avut loc la Mi­­ercurea-Ciuc, o şedinţă plenară a Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, care a hotărît convocarea conferinţei ju­deţene a U.J.C.A.P., la da­ta de 5 martie, stabilind totodată, normele de re­prezentare. în continuare au avut loc instruiri în le­gătură cu desfăşurarea a­­dunărilor generale de ana­liză a rezultatelor obţinute în anul 1976, cu retribuirea muncii în anul 1977 şi cu măsurile de protecţie a­ muncii, prevenirea şi stin­gerea incendiilor.­­ La iniţiativa Comite­tului U.T.C. de la între­prinderea de filatură de lină pieptănată din Mier­­curea-Ciuc se află în pli­nă desfăşurare un con­curs profesional, sugestiv intitulat „Nota 10 la tes­tare“, care antrenează pe toţi tinerii din această u­­nitate industrială. El în cadrul Oficiului de îmbunătăţiri funciare s-a iniţiat un curs de califica­re, gradul I, pentru 32 de persoane care lucrează pe utilaje terasiere (dragline, buldozere, excavatoare etc.). ■ Azi, la Casa de cultu­ră din Cristuru Secuiesc a­­re loc, începînd cu ora 20, o seară distractivă pentru tineret. ■ Teatrul Maghiar de Stat din Sf. Gheorghe pre­zintă, astăzi şi mâine, la orele 17 şi 20, la Casa de cultură din Odorheiu Se­cuiesc, un spectacol de va­rietăţi. PRIMELE SUCCESE DIN NOUL AN Lucrătorii de la întreprin­derea de piese turnate din Gheorgheni, — singurii pro­ducători de aparataj electric de joasă tensiune din judeţ — au încheiat prima decadă a lui ianuarie cu un bilanţ frumos în producţie. Ei ra­portează depăşirea planului decadal cu aparataje electrice de joasă tensiune, valorînd 333.000 lei. Acest succes nota­bil este, în acelaşi timp, to­nic, gîndindu-ne la roadele finale ale anului de producţie în care am păşit, în aceste prime zile ale a­­nului, la I.U.P.S. Miercurea- Ciuc, s-a evidenţiat, prin mun­ca deosebită efectuată, echipa lui Orbán Pál, din care fac parte şi muncitorii fruntaşi Dobai Ferenc, Varga Tudor, Szennyes Kálmán şi Szakács Béla. Această formaţie execu­tă finisajul circularelor cu ac­ţionare hidraulică, destinate exportului. în prima decadă a lunii ianuarie, echipa a pro­dus în plus două asemenea u­­tilaje. Mîndria primarului nu este numai a lui In comuna Lupeni s-au rea­lizat în ultimii trei ani multe lucruri frumoase în ce pri­veşte gospodărirea localităţii, construirea de noi obiective social-culturale. In ultimii ani, de cînd este aici primar, Be-' de Iuliu.­­ Are Bedă Iuliu o convinge­re : „Dacă vrei ca oamenii să aibă ceva mai acătării, trebu­ie să te străduieşti şi mai ales să-fi fie drag să munceşti. Şi nu numai în orele de pro­gram, aşa cum mai fac cîte unii. Programul primarului este, practic, neîntrerupt“. In spusele acestui om cu multă experienţă în ce pri­veşte felul de a munci cu ce­tăţenii am simţit, fără mare greutate, o undă de mîndrie. O mîndrie bine înţeleasă care, la fiecare pas pe care l-am făcut împreună cu primarul, găsea acoperire în fapte. O mîndrie care nu e numai a lui, ci a tuturor celor care au pus umărul, care n-au precu­peţit nici un efort cînd a fost vorba să participe la construc­ţiile ce se ridicau. „Să vă arăt noua clădire a dispensarului. E drept că a­­bia se află în faza de finisare, dar un astfel de edificiu ar constitui o mîndrie nu numai pentru oricare comună, ci şi pentru unele oraşe“. Intr-ade­văr, cele opt încăperi spaţioa­se vor oferi condiţii din cele mai bune pentru consultaţii şi tratamente „In partea aceas­ta, va fi dispensar pentru co­pii, iar dincolo pentru adulţi. Este mai bine aşa. Mai ales că vrem să „copiem“ oraşul. Haideţi să mergem şi la etaj“. Acolo, ne aşteptau trei apar­tamente cu confort sporit, cu băi, cămări, holuri încăpătoa­re. „Sunt pentru cei trei me­dici care vor veni aici. Le-am zugrăv­it exact după gusturile lor“. In toată clădirea am in­­tîlnit montate calorifere. Cu aceeași mîndrie ne­disimulată, ne-a vorbit des­pre cele trei blocuri pentru specialiştii din agricultură, construite în această perioadă, despre rezultatele bune obţi­nute în zootehnie şi altele. Dar, mai ales, nu uita să a­­mintească de fiecare dată de oameni. De toţi cei care sunt mîndri de rezultatele muncii lor, asemenea primarului, Ion OPROIU întreprinderea de confecţii din Miercurea-Ciuc , de la atelierul nr. 2 vă prezentăm pe Kurta Magdolna, Maria Rusu, Ferencz Irén, Sepesi Vasilica, Nagy Mária, Irina Iso­­povici din cadrul formaţiei nr. 12, care, în perioada ce a tre­cut din acest an, şi-au realizat planul în proporţie de 110 la sută, depăşire echivalentă cu circa 40 de costume destinate exportului. (Continuare in pap. ) Gheorghe CHIPER CARTIERUL NOSTRU - CASA NOASTRĂ Vorbind despre Bălan, ora­şul de mineri de la poalele Hăşmaşului, mai întîi de toa­te trebuie să aminteşti de oa­menii lui, de cei care scormo­nesc adîncurile, se înfruntă cu roca, o zdrobesc, o scot la lu­mină. Şi, nu rareori, am aş­ternut pe hîrtie gîndurile lor, despre munca din subteran, am amintit, şi nu întîmplător, despre ceea ce fac aceşti oa­meni pentru a smulge adîn­­curilor cît mai mult minereu. Am scris şi lucruri mai pu­ţin bune despre unii oameni, ce-i drept puţini la număr, care „uitaseră“ de întreţine­rea propriei locuinţe. Şi des­pre datornici... Dar mai pu­ţin am scris despre gospodarii de la ... suprafaţă ai Băla­nului, despre cei care au în­ţeles că „dacă-i abatajul cu­rat şi bine organizat, atunci de ce nu poate fi şi oraşul nostru tot aşa ?“. Nucleul ce­lor vrednici a crescut, s-a ex­tins, cuprinzîndu-i la acţiunile edilitar-gospodăreşti pe toţi cei ce muncesc şi trăiesc în oraş. Aşadar, „oraşul nostru, casa noastră“, „cartierul nostru, casa noastră“, au devenit ex­presii des rostite de oamenii Bălanului. Metodic, cu tact, fiindcă e nevoie de aşa ceva, organul local al puterii de stat a declanşat iniţiativa „să facem din oraşul nostru o lo­calitate frumoasă, bine gospo­dărită“ iniţiativă care a an­trenat toată suflarea Bălanu­lui. Deputaţi, cetăţeni, elevi etc. E adevărat, nu s-a reali­zat totul aşa cît ai bate din ... palme. Dar ce lucru bun nu cere eforturi ? — Au fost probleme, afir­mă Constantin Vodă, primarul oraşului. Dar, observaţi, abor­dez problema la... timpul trecut. Fiindcă multe din aşa-zisele „pete“ ale Bălanului le-am eliminat. Nu aşa, de ui­nul singur, ci cu toţii, orga­nul local al puterii de stat, deputaţii, cetăţenii, secţia de gospodărie comunală, asocia­ţia de locatari am trecut la treabă. Am început cu veri­ficarea locuinţelor, a felului cum sunt întreţinute aparta­mentele şi unde s-au ivit ne­cazuri am intervenit cu mă­surile de rigoare. Apoi am con­tinuat cu oraşul... Şi aici s-ar putea spune multe lucruri bune. Intre gos­podarii din zona de sud şi cea de nord a oraşului s-a fă­­făcut o adevărată ... punte a hărniciei. Au pornit iniţiati­vele şi de-o parte şi de alta. O adevărată întrecere patrio­tică, din care au avut de cîş­­tigat şi oamenii şi oraşul. Şi s-a muncit, nu glumă. O spun oamenii, afirmă conducerea o­raşului, o confirmă faptele. Anul 1976 a fost unul dintre cei mai rodnici în întrecerea patriotică pentru buna gospo­dărire şi înfrumuseţarea aşe­zării de la poalele Hăşmaşu­lui. Faţă de angajamentul luat de a se înfăptui lucrări a că­ror valoare să depăşească pu­ţin două milioane de lei, a­­cum, cînd s-a tras linia şi s-a adunat, valoarea celor înfăp­tuite este estimată la peste trei milioane­ lei ! Ce înseam­nă acest lucru ? 11 terenuri de joacă pentru copii, trei pati­noare naturale, aşa cum n-a avut Bălanul niciodată, de­molarea tuturor anexelor din apropierea blocurilor, amena­jarea acestei zone, amenaja­rea de noi parcuri, instalarea băncilor confecţionate tot de cetăţeni, întreţinerea zonelor verzi, amenajarea de fonduri Vom lăsa faptele să vorbească

Next