Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1978 (Anul 11, nr. 2524-2599)
1978-03-15 / nr. 2585
Annul XI., nt. 2585 — pág. a 2-a Permanentizarea activităţii — un deziderat ce trebuie realizat la toate căminele culturale Căminul cultural, cea mai importantă instituţie de culturalizare a maselor din mediul rural, ca orice instituţie, trebuie să aibă o activitate permanentă. Mai sunt cazuri în care cheia se ,,odihneşte" în buzunarul directorului sau a altui factor responsabil, fiind întoarsă în broască doar la zile mari. Şi se mai plîng unii activişti culturali că oamenii nu participă la acţiunile organizate de ei. Desigur, nu participă, printre altele, pentru că nu au fost obişnuiţi să frecventeze căminul cultural după un program permanent şi stabil. Se pare, că cei ce răspund de desfăşurarea activităţii culturaleducative în comunele Şimoneşti şi Avrămeşti au înţeles acest lucru, în mare parte. Astfel, în această perioadă, de la începutul declanşării celei de a doua ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României", la fiecare sfîrşit de săptămînă are loc, atît pe scena căminului cultural din centrul de comună, cît şi în satele aparţinătoare, cite un amplu spectacol. „I-am obişnuit deja pe oameni — ne spunea tovarăşul Mészáros Tiberiu, director al căminului cultural din Şimoneşti — ca în fiecare sâmbătă şi duminică să vină la căminul cultural, pentru a vedea un spectacol. Cred că dacă într-o săptămînă acesta ar lipsi, ar provoca nemulţumiri. Desigur, eu este uşor, chiar in condiţiile în care pe raza comunei activează peste 600 de artişti amatori, să prezinţi cu o periodicitate mai mare asemenea spectacole. Acest deziderat îl realizăm mobilizînd toate forţele culturale ale comunei : o dată spectacolul este susţinut de artiştii amatori ai căminului cultural, altădată de pionieri şi elevi sau în organizarea comitetului comunal al femeilor". De asemenea, sunt foarte bine organizate „turneele" în satele aparţinătoare. Astfel, în luna februarie, echipa de dansuri populare din Şimoneşti a susţinut spectacole la Nicoleni şi Chedea Mică, iar echipa de teatru la Medişoru Mare. Şi alt gen de acţiuni decit spectacolele au căpătat un caracter permanent în comuna Şimoneşti. In fiecare zi de marţi, de exemplu, la centrul de comună, la Cobăteşti şi Rugăneşti, are loc „clubul femeilor", iar pentru tineri se organizează acţiuni în zilele de marţi, joi, simbătă şi duminică. Adică, în aceste zile este deschis şi clubul, oferindu-le un cadru plăcut de petrecere a timpului liber. La Atid, ca şi la Şimoneşti, locuitorii pot participa, la fiecare sfîrşit de săptămînă, la un spectacol susţinut de artiştii amatori locali sau veniţi în „deplasare". Chiar numai cifra încasărilor certifică faptul că spectacolele au fost multe şi la Avrămeşti şi că locuitorii au prins gustul lor. In ceea ce priveşte alte forme ale activităţii cultural-educative, consemnăm în fiecare luni o „oră educativă" pentru femei, iar miercuri „ziua tineretului", zi, in ultimele luni, aşa cum recunoaşte şi tovarăşul director al căminului cultural, tovarăşul Gagyi Balázs, mai săracă în acţiuni, în luna februarie, ca să ne referim la aceasta, a mai avut două acţiuni ale brigăzii ştiinţifice la Gorgiu şi Avrămeşti, un lectorat ştiinţific cu părinţii organizat de cadrele didactice şi două conferinţe medicale, precum şi o dezbatere pe tema posibilităţilor de creştere a producţiei de lapte, la care au participat lucrătorii din zootehnie. Nu vrem să afirmăm că la aceste cămine culturale activitatea nu ar fi destul de bogată, insă noi milităm pentru ca anumite acţiuni, ne gîndim la tematica lor, să capete un loc fix în cursul săptăminii, aşa ca locuitorul din Şimoneşti, Avrămeşti sau de oriunde să poată spune : „astăzi, joi, are loc întîlnirea cu brigada ştiinţifică", sau „astăzi, vineri, se ţin conferinţele medicale". Prin aceasta, in primul rînd, mobilizarea este facilitată, oamenii cunoscînd programul şi venind la cămin fără să mai fie anunţaţi şi, în al doilea rînd, vor veni cei care sînt interesaţi de sfera tematică din care face parte acţiunea. Se înlătură prin aceasta spontanul, formalismul din activitatea culturală. Mai mult, cei ce răspund de acţiunea respectivă, dacă nu vor fi în ziua şi ora fixată în faţa auditoriului, acesta, în primul rînd, va pune întrebarea „de ce?". O întrebare la care nu se va putea răspunde cu scuze ... Iuliu CONDRAT De la o simplă. Idee... foormare din pag. 1) cul profesional pe lingă noi, cele cinci care am pus bazele secţiei. Nu-i un lucru uşor să dai contur unor jucării, care să fie şi îndrăgite de cei mici. De la citeva modele am ajuns ca în acest an să creăm vreo 18. Toate sunt creaţii proprii ale acestui restrins colectiv. Aşa a apărut la Miercurea- Ciuc prima secţie de jucării şi păpuşi din judeţul nostru. Interiorul acestei secţii de producţie e o adevărată expoziţie de jucării : vulpi, elefanţi, pui de leu, căţeluşi. Modele unele mai atrăgătoare decit altele. Dincolo de ele, insă, preocuparea colectivului — nu numai de a satisface gusturile celor mici, ci şi de a îndeplini un plan de producţie în toată regula. In 1977, faţă de un plan de 600.000 lei, am realizat peste un milion, preciza Peter Ecaterina. In anul acesta ne-am propus ca valoarea jucăriilor ce vor fi livrate beneficiarilor să depăşească două milioane. Beneficiarii noştri ? Avem pină acum vreo 18 unităţi din Oradea, Timişoara, Iaşi, Satu Mare, Arad, Sibiu, Constanţa, Piatra Neamţ, Braşov, ca să-i amintesc numai pe cîţiva. Aşadar, o idee, asupra oportunităţii căreia la început pluteau incertitudini, a dus la transformarea deşeurilor textile, care altădată erau etichetate ca fiind fără valoare, la realizarea de milioane lei. Numele lucrătoarelor Mioara Ştefan, Kiss Rozalia Cecilia, Szilveszter Etelka, Szász Ana, Doina Vilcan, Salamon Éva, ca şi ale altora, sint amintite cu plăcere atunci cind e vorba de calitatea şi ingeniozitatea jucăriilor executate. Toate sint tinere şi nu le despart decit cîţiva ani, cind, poate se jucau şi ele cu... păpuşile. Acum ele sint cele, care cu migală şi pasiune confecţionează jucării pentru cei mici... O activitate prodigioasă Cooperativa de consum din Praid desfăşoară o bună activitate pe linia aprovizionării populaţiei cu produse industriale. în perioada trecută din acest an, în centrul de comună şi în satele aparţinătoare, au fost organizate numeroase manifestări — expoziţii cu vînzare, demonstraţii de utilizare a aparatelor electrice şi altele — care au condus la sporirea considerabilă a vînzărilor către populaţie. în acest fel cooperativa şi-a depăşit planul de desfacere la produse nealimentare pe primele două luni din 1978 cu 1 şi respectiv 6 la sută. Demn de apreciat este faptul că această activitate prodigioasă continuă şi în martie, pină la ora actuală majoritatea unităţilor comerciale anunţînd înregistrarea unor încasări mai mari decit cifrele stabilite. Jurnal pionieresc Ştiri din activitatea purtătorilor cravatelor roşii cu tricolor . Elevii Şcolii generale din Ciceu au participat la o amplă acţiune de muncă patriotică (de colectare a deşeurilor textile), in timp ce purtătorii cravatei roşii cu tricolor de la Şcoala generală din Siculeni au contribuit la repararea drumului din faţa şcolii şi la consolidarea zidurilor de apărare amplasate pe malurile Oltului, împotriva inundaţiei. în cursul săptăminii care a trecut, în tînărul oraş minier Bălan — sub genericul „Angajamentele noastre, sarcinile noastre", s-a organizat o amplă acţiune de muncă patriotică, la care au participat pionierii celor două şcoli generale din localitate. Iată bilanţul : 2.800 de sticle şi tot atitea borcane adunate de harnicii purtători ai cravatei roşii cu tricolor. „ Detaşamentul clasei a VI-a B de la Şcoala generală din Suseni a organizat o vizită la Staţia de maşini agricole, unde elevii au purtat discuţii cu muncitori şi au luat cunoştinţă de lotul de maşini agricole din staţiune, de destinaţia şi modul de funcţionare a agregatelor. Ansamblul Casei pionierilor din Miercurea-Ciuc a organizat un turneu în localităţile Odorheiu Secuimic şi Cristuru Secuiesc, cu care ocazie a susţinut un spectacol de dansuri populare şi tematice, de cîntece şi jocuri de copii, şi de muzică uşoară. în scopul orientării şcolare şi profesionale, 43 de pionieri din clasele a Vlll-a A şi B de la Şcoala generală din Sinsimion au participat, ieri, la o întîlnire cu un inginer agronom şi cu un strungar, care le-au vorbit despre frumuseţea meseriei lor. Tot ieri, purtători ai cravatei roşii cu tricolor (elevi ai clasei a H-a de la Şcoala generală) din Avrămeşti au vizitat pe prietenii lor mai mici, pe membri ai Organizaţiei „Şoimii patriei" de la grădiniţa din localitate, căutînd să-i familiarizeze cu simbolurile şi însemnele Organizaţiei Pionierilor. Totodată i-au învăţat cîntece şi jocuri pioniereşti. Elevi ai clasei a V-a de la Şcoala generală nr. 2 din Bălan participă, astăzi, la o activitate ce se desfăşoară sub genericul „File din istoria oraşului Bălan". Expunerile cit şi proiecţiile de diapozitive îi vor informa pe participanţi în legătură cu dezvoltarea oraşului în ultima perioadă și perspectivele lui în acest sens. Corul pionierilor, de la Liceul de matematică-fizică din Miercurea-Ciuc intr-o recentă evoluţie pe scena marelui Festival „Cîntarea României". Foto : AI. V. SZAKÁCS Cind se „alterează“ simţul răspunderii Punctelealimentare, chioşcurile, din întreprinderi şi instituţii au fost înfiinţate cu scopul de a contribui la mai buna aprovizionare cu alimente a lucrătorilor, acolo, la locurile lor de muncă. Ziarul nostru a mai urmărit modul cum ele răspund scopului propus, înlesnind, pe această cale, schimbul de experienţă, semnalînd nereguli cind acestea au fost constatate. Ne oprim de această dată la cîteva astfel de chioşcuri din oraşul Topliţa, întreprinderea de tricotaje. De cum intrăm în încăperea afectată acestui scop ne surprinde neplăcutul aspect de aici. Ambalajele, goale sau pline, ocupă cea mai mare parte a încăperii. Pe rafturi, destule produse, dar aşezate intr-o evidentă dezordine, la multe lipsind etichetele cu preţurile de vînzare. Ce ne puteţi servi pentru micul dejun ? — Ornaţi, salam, piftie de porc, unt, brînză, conserve de carne în suc propriu, conserve de fasole cu costiţă, diverse compoturi, dulciuri, lactate. Cerem o piftie ! încercăm să mîncăm, dar un os respectabil ne împiedică şi trebuie să o întoarcem dar... în acea clipă ne izbeşte un miros neplăcut, de mîncare alterată. Semnalăm organelor competente cazul. Se constată o cantitate apreciabilă de mîncare stricată, unt, brînză, etc. De fapt, frigiderul nu funcţiona de mai multă vreme, deşi conducerea I.C.S.M. a fost încunoştinţată de aceasta ... La C.E.P.L. Topliţa chioşcul are un aspect plăcut. Mai multe măsuţe înlesnesc servirea rapidă a unui mic dejun care poate fi format din preparate de carne pregătite la cantina întreprinderii (cîrnaţi, salamuri, slănină, caltaboş, chifteluţe, şniţele etc.), precum şi brînzeturi, diferite conserve de carne, peşte, legume, compoturi, gemuri, produse de panificaţie. Remarcăm faptul că pîinea este ţinută in pungi de plastic pentru a-i menţine prospeţimea. Din discuţiile purtate, într-o pauză cu mai mulţi muncitori aflăm că servirea este ireproşabilă, iar produsele sînt de bună calitate şi la preţuri accesibile. Se propune ca la acest chioşc să se găsească în permanenţă produse lactate - iaurt, sana, smîntînă, brînză „Făgăraş" etc. — produse care in momentul de faţă nu există.Sintem informaţi de către conducerea cantinei că I.C.S.M. nu poate să le satisfacă cererile. Oare aşa să fie ? Aşteptăm din partea acestei întreprinderi (care în anul 1977 nu şi-a realizat în întregime planul de desfacere), mai multă receptivitate la propunerile şi sugestiile oamenilor muncii, operativitate în aplicarea lor. Problema a fost pusă şi în cadrul adunării generale a reprezentanţilor oamenilor muncii din combinat. Am vizitat şi chioşcul de la U.M.T.C.F. Aici problema se pune şi în alt sens. In această zonă neexistînd nici o unitate comercială de profil, chioşcul deserveşte un mare număr de oameni. Se pregătesc şi aici cîrnaţi, mititei etc., găseşti conserve, dar nu există un frigider in care să se poată păstra produsele alterabile. Din acest motiv cantitatea de astfel de produse comandată este prea mică, nesatisfăcind integral cererile. Amintind că de multe ori la toate aceste chioşcuri lipseşte apa minerală şi uneori şi ţigările, punem aici punct cu încrederea că răspunsul primit de la cei în drept va consemna o schimbare spre pozitiv în activitatea acestor chioşcuri atit de necesare şi de solicitate. Aurel MARC Din nou prin punctele alimentare din întreprinderi Informaţia HARGHITEI Din cutia cu scrisori se scrie, din nou, pionierul Andrei Dumitrescu din Borsec. Dat fiind faptul că epistola sosită la sfîrşitul lui făurar, din motive de spaţiu, nu am putut-o reproduce, chiar cu intîrzierea de „rigoare" o dăm acum publicităţii : „Ca o sfidare adusă acestei ierni, după roşiile coapte la detaşamentul clasei a lll-a C, un nou colectiv din unitatea noastră şi-a făcut din sala de clasă un adevărat colţ viu : este vorba de detaşamentul claselor II—IV A, unde, pe lingă zecile de plante şi flori, a apărut zilele acestea un acvariu. Toţi cei 25 de pionieri şi elevi din detaşamentul respectiv sunt deosebit de activi şi încîntaţi de reuşita lor, aceasta aducindu-le o nouă notă bună, mai ales că sunt elevi foarte silitori la carte cit şi la activităţile cultural-artistice. Cu toată preocuparea lor pentru acvariu, grijile şi „problemele" pe care şi le fac in legătură cu micile vieţuitoare pe care le ocrotesc, ei se pregătesc cu toată seriozitatea, cu tinerească dăruire, pentru a participa la această a doua ediţie a Festivalului naţional „Cintarea României". Rubrică realizată de Nicolae KOVÁCS