Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1978 (Anul 11, nr. 2677-2754)

1978-09-15 / nr. 2741

O CERINŢĂ PRIORITARĂ A APUCĂRII NOULUI MECANISM ECONOM­ICO-FINANCIAR îndeplinirea planului producţiei nete In cadrul măsurilor de perfec­ţionare a conducerii şi planifi­cării economiei şi de imbunătă­­ţire a sistemului de indicatori economico-financiari in indus­trie, s-a introdus, de la 1 iulie a.c., ca indicator de bază, va­loarea producţiei nete. Aceasta impune întărirea răspunderii în­treprinderilor, centralelor şi mi­nisterelor pentru îndeplinirea planului producţiei nete, care reprezintă aportul întreprinderi­lor la crearea venitului naţional, la întărirea şi dezvoltarea eco­nomiei naţionale. In mod cores­punzător, fondul de retribuire pentru intreg personalul munci­tor din unităţile industriale se va calcula şi elibera în raport cu gradul de îndeplinire a acestui indicator. De curînd, Comitetul jude­­ ţean de partid a analizat înde­plinirea la nivel de judeţ şi pe întreprinderi a producţiei nete, constatînd că în primele şapte luni s-a înregistrat o restanţă de aproape 9 la sută, exprimată valoric în suma de 164,1 milioa­ne lei Sunt puţine acele unităţi care şi-au onorat sarcinile. Dar faptul că sint denotă că acolo unde se acţionează cu hotărîre, ferm, consecvent, in toate direc­ţiile şi la toate nivelele, rezulta­tele sint bune. In schimb, nume­roase intreprinderi înregistrează însemnate rămîneri în urmă. Nu vom apela la prea multe cifre, ele fiind cunoscute de fiecare colectiv de mu­­că şi consiliu al oamenilor muncii. Să amintim totuşi că întreprinderea de trac­toare M­ercurea-Ciuc şi-a rea­lizat planul producţiei nete nu­mai in proporţie de 28,9 la su­tă, I.P.L. Gheo­rgheni 93,1 la su­tă, Filatura de in Gheorgheni 76 la sută, Întreprinderea de confecţii Odorheiu Secuiesc 88,9 la sută, întreprinderea de stofe de mobilă şi ţesături tehnice Gheorgheni 91,5 la sută, între­prinderea de tricotaje Topliţa 88,3 la sută. Din datele pe care le deţinem rezultă că principala cauză a acestor rămîneri în urmă rezidă în depăşirea cheltuielilor pla­nificate la 1.000 lei producţie marfă cu 16,2 lei la total şi cu 31,2 lei la cele materiale. Iată deci principala direcţie de ac­ţiune pentru toate colectivele de muncă, care trebuie să­­ aibă mereu în atenţie cuvintele ros­tite de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului, la marea adunare populară ce a avut loc recent la Brăila : ,,Trebuie să facem totul pentru reducerea cheltuie­lilor materiale, pentru elimina­rea consumurilor inutile şi a ri­sipei de materiale şi energie, a risipei de orice lei". Lichidarea situaţiei amintite cere o atitu­dine foarte hotărîtâ din partea conducerilor, de a acţiona pînă la nivel de minister, direct, fără echivoc, pentru soluţionarea tu­turor problemelor care împiedică desfăşurarea normală a proce­sului de producţie şi facilitează risipa. Răspunderea ministerelor, centralelor şi a întreprinderilor este inserată în acte normative clare, care nu lasă loc evadării (Continuare In pag. a 3-a) Gh. I. PAŞCANU, directorul Sucursalei judeţene Harghita a Băncii Naţionale CETĂŢENII DESPRE PRESTĂRILE DE SERVICII Unde şi cum ne reparam încălţămintea şi îmbrăcămintea ? ... A venit toamna, destul de ploioasă şi friguroasă, motiv pentru care încălţămintea adec­vată şi îmbrăcămintea călduroa­să au fost scoase de la locurile de păstrare. Desigur, unii cetă­ţeni ceva mai grijulii au făcut acest lucru încă din vară, dînd pantofii, cizmele şi îmbrăcămin­tea la reparat. Cei ce nu au fă­cut-o atunci o fac acum, adre­­sindu-se unităţilor specializate din reţeaua prestatoare de ser­vicii. Desigur, acum aceste uni­tăţi sunt destul de aglomerate, motiv pentru care solicitările oa­menilor nu sunt satisfăcute cu prea mare operativitate.­ Să ve­dem, însă, concret cum stau lu­crurile. La Ditrău, cooperativa comu­nală de consum dispune de două cizmării și patru croitorii, situate în zone diferite,­­ astfel că oamenii nu trebuie neapărat să ajungă in centrul comunei pentru a solicita serviciile aces­tora. Numai că acest lucru se întîmpla doar în cazul croitori­ilor, pentru că una dintre ciz­mării - cea situată în zona fa­bricii de mobilă - are program redus, astfel că cetăţenii sunt nevoiţi să apeleze tot la unita­tea aflată în centrul comunei. Motiv pentru care solicitările sunt mari, unicul meşter, Csibi Andrei, satisfăcîndu-le in măsu­ra posibilităţilor, termenul ma­xim pentru executarea unei re­paraţii fiind de două săptămîni. „Dacă nu aş fi singur, repara­ţiile s-ar putea face mai repe­de, am tot ceea ce-mi trebuie, dar numai două mîini !", zice meşterul şi nu poţi să nu-i dai dreptate. Pentru că­­ situaţia nu este singulară - cizmari ca­lificaţi sînt puţini, majoritatea vîrstnici (Csibi fiind o excepţie), iar tinerii, după cum zic pre­şedinţii cooperativelor de con­sum, nu vor să înveţe această meserie. „Am încercat în fel şi iCoitu­miare in pag. a 3-a. Radu VECSLER ! PROLETAR DIIN TOATE TARK­E, UttlTI­ VAT­U ! HARGHITEI Organ al Comitetului Judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular Judeţean Anul XI., nr. 2741 4 pagini, 30 bani Vineri, 15 septembrie 1778 ■ Bufetul nr. 115 din cartie­rul Tudor Vladimirescu din Mier­­curea-Ciuc se redeschide astăzi. După lucrări de igienizare, a­­cesta a fost reprofilat în restau­­rant-berărie, unde se pot servi diferite sortimente de mîncăruri calde şi reci şi bere la pahar. Există 120 de locuri la mese, iar servirea se face prin ospătari. De asemenea, va funcţiona şi pe mai departe bucătăria de bloc. ■ La sediul Cooperativei meş­teşugăreşti ,,Munca colectivă" din Topliţa, azi, la ora 14, va — Informaţii avea loc un simpozion pe tema: „Formarea concepţiei ateist şti­inţifice", pe bază de proiecţie a unor filme documentare. ■ In zilele de 14—16 septem­brie, se desfăşoară, în toate u­­nităţile economice din judeţ în care lucrează un mare număr de fete, faza de masă a concursu­lui profesional „Muncă, frumu­seţe, hărnicie". ■ Consiliul popular al muni­cipiului Odorheiu Secuiesc a­­cordă o mare importanţă acţiu­nii de înfrumuseţare a oraşului. In parcul din centru au fost transportate circa 4.000 tone de pămînt, s-au amenajat 21.630 mp de spaţii verzi şi s-au asfal­tat circa 5.460 mp de alei. De asemenea, în apropierea Casei de cultură s-a amenajat un spaţiu de parcare auto de a­­proape 1.000 mp. ■ In centrul oraşului Gheor­gheni a început o nouă şi im­portantă lucrare de construcţie. Este vorba de un complex co­mercial cu două nivele, cu o su­prafaţă comercială de 2.200 mp. ■ De la începutul acestui an, numărul donatorilor onorifici de sînge din judeţul nostru a atins cifra de 5.600. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu d­­ in judeţele Caraş-Severin şi Cluj In cea de-a doua zi a vizitei de lucru în judeţul Caraş-Seve­rin tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a întâlnit cu noi colectiva de oameni ai muncii din unităţi in­dustriale şi agricole. In cadrul acestei noi şi exigente analize au participat reprezentanţi ai orgcinelor locale de partid şi de stat, conducători ai unor mi­nistere economice, specialişti, împreună cu secretarul gene­ral al partidului, la vizită parti­cipă tovarăşii Iosif Banc, Virgil Cazacu, Gheorghe Rădulescu şi Ilie Verdeţ. Dialogul de lucru din cea de-a doua zi a vizitei a început la întreprinderea de construcţii metalice Bocşa. La aterizarea elicopterului, din mii de piepturi cu izbucnit urale şi ovaţii. S a scandat „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi po­porul !". Exprimînd marea bucurie a cetăţenilor Bocşei de a-l avea ca oaspete drag, primarul ora­şului, Gheorghe Avram, a urat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la coborirea din elicopter, un călduros bun venit, sănătate, viaţă lungă şi putere de mun­că in fruntea partidului şi sta­tului nostru. O gardă militară a prezentat onorul. A fost intonat Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Un grup de pionieri, de tineri şi tinere în costume naţionale , au înconjurat cu e­moţie şi bucurie pe secretarul general al partidului, oferindu-i buchete de flori. A urmat un moment de adin­­că semnificaţie : minerul Vasile Budureanu a adus, în numele acestui detaşament de frunte al clasei noastre muncitoare, un salut revoluţionar conducătorului partidului şi statului nostru — primului miner de onoare al ţării. De aici, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se îndreaptă spre pri­mul obiectiv al vizitei - între­prinderea de construcţii meta­lice. La sosirea in incinta întreprin­derii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat de Ioan Avram, ministrul Industriei con­strucţiilor de maşini, Dimitrie Galu, directorul uzinei, de repre­zentanţi ai Consiliului oamenilor muncii, de numeroşi muncitori. In faţa unor grafice şi machete, gazdele înfăţişează evoluţia în­treprinderii, dinamica principali­lor indicatori economici. In discuţia care are loc, gaz­dele prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu realizările lor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază succesele obţinute de colectivul unităţii şi subliniază necesitatea de a se continua acţiunea de diversificare şi în­noire a producţiei. Secretarul general al partidu­lui a atras, totodată, atenţia a­­supra necesităţii de a se lua măsuri pentru o creştere mai substanţială a producţiei şi de­vansarea termenelor de intrare în funcţiune a noii capacităţi. în timpul vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a stat de vorbă cu numeroşi muncitori, s-a interesat de condiţiile lor de muncă şi de viaţă. La Barzovia, o frumoasă co­mună înscrisă în itinerarul vizi­tei, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducă­tori de partid şi de stat li se face o primire călduroasă. Aici se vizitează complexul de creş­tere şi ingrăşare a taurinelor şi ovinelor şi se continuă analiza problemelor agriculturii din ju­deţul Caraş-Severin, începută in ziua precedentă, de data aceas­ta în centrul dezbaterilor aflîn­­du se programul de dezvoltare a zootehniei. După cum se ştie, judeţul Caraş Severin are o veche tra­diţie şi bogată experienţă in creşterea animalelor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, apreciind rezultatele obţinute, cere organelor de specialitate să acţioneze mai eficient in direc­ţia creşterii producţiei de lapte, acest lucru fiind facilitat de e­­xistenţa în judeţ a unor mari suprafeţe ocupate cu păşuni şi fineţe naturale. Au fost prezentate apoi rezul­tatele obţinute in cadrul asocia­ţiilor economice intercooperatis­­te de creştere a animalelor. Apreciind rezultatele şi expe­rienţa dobindite de crescătorii de animale de aici, secretarul general al partidului cere spe­cialiştilor să introducă noi ele­mente ale progresului tehnic menite să asigure obţinerea u­­nei eficienţe sporite. De aseme­nea, recomandă Ministerului A­­griculturii şi Industriei Alimenta­re să vegheze ca la proiectarea viitoarelor complexe să se asi­ (Continuare in pag. a l-a. La începutul unui nou an şcolar Pretutindeni, pe frumoasele meleaguri ale patriei, izbucnesc, asemenea unor jerbe fermecă­toare, tot mai multe din culorile şi nuanţele bogatei şi inconfun­­dabilei palete autumnale. De sub pătura norilor pasageri — şi parcă in pofida lor - se iveş­te, din cind in cind, azurul cris­talin al boltei, mai frumos toamna ca niciodată . . . Şi, da­că păsările călătoare se pregă­tesc să refacă itinerarii milena­re, înseamnă, fara îndoială, că brumar a sosit şi pentru ele, a­­semenea unei aduceri aminte... Vacanţa cea mare — atit de me­ritată şi dorită de elevi —, cu zi­lele ei pline de amintiri şi fru­moase experienţe, a luat sfirşit. Cu cit ultimele zile se scurgeau, cu atit in fiinţa­tor a început să se strecoare ceva, ce noi am numi nerăbdare. Da, nerăbda­rea de a revedea şcoala — ori de a face o primă cunoştinţă cu ea pe colegi, pe dascăli. Ne­răbdarea de a regăsi acea at­mosferă de un uimitor specific tineresc, pe care şcoala e aptă să o genereze. 15 SEPTEMBRIE... dată care — intr-un calendar al frumoase­­lor sentimente — este trecută, fără doar şi poate, cu majuscu­le. Cite emoţii, planuri, speran­ţe şi gînduri de viitor este în stare să genereze acest moment. Şi, din nou, primul clinchet al clopoţelului, atit de aşteptat­ acum. Laboratoarele şi sălile de clasă, in care pluteşte parcă e­­moţia intensă a revederii, ate­lierele ce s-au îmbogăţit cu noi utilaje, îşi recapătă freamătul, plenitudinea. Aici, in aceste lă­caşuri — căci, fiecare ni se pare a fi un astfel de minunat lăcaş —, reîncepe astăzi o m­are şi no­bilă bătălie : aceea de a face noi paşi pe calea cunoaşterii. O cunoaştere ce se ciştiga, pas cu pas, prin muncă. O cunoaş­tere pe al cărei drum cadrele didactice vin să-şi aducă senti­mentul datoriei, prinosul lor de omenie tinerei generaţii, faţă de care au o imensă obligaţie morală, dar şi o neclintită dra­goste ... 15 SEPTEMBRIE este un nou început, dar şi o continuare. Es­te un moment generator de semnificaţii. De împliniri. Rodeş­te acum în gindurile tuturor, e­­levi, educatori şi părinţi, recu­noştinţa pentru minunatele con­diţii asigurate dezvoltării învă­­ţămintului de către partidul şi statul nostru. Pentru profundul său spirit democratic, care şi in Harghita face ca zeci de mii de tineri - români şi maghiari —, într-o deplină frăţie, să mun­cească sub semnul luminos al unei noi civilizaţii — aceea so­cialistă. Şi să se bucure pe de­plin de umanismul generos al acestuia. 15 SEPTEMBRIE... Toamnă un calendar şi primăvară un su­flet. Şi un uriaş buchet de zim­­bete. Zimbete ale fericirii. Zim­­bete aie revederii. Zimbete pre­vestitoare aie unor noi izbinzi. Zimbete de dragoste, pe feţele noastre, ale tuturor. Şi urări de mari succese in noul an de şcoală ! Nicolae KOVÁCS

Next