Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1986 (Anul 19, nr. 5003-5077)

1986-01-15 / nr. 5013

Anul XIX., Nr. 5013 — pag. a 2-a I­ F­7 a aammm a t 7 a aammm■ a­mmam a t r a aammm a aammm a amaaaa a i estivalul naţîomal__========ş=ş ^Cîntarea Românie” Cenaclul „Luceafărul“ — o prezenţă notabilă in viaţa spirituală a judeţului... ... Şi dincolo de hotarele lui, dacă ţinem cont de modul în care mem­brii acestui cenaclu s-au impus în cîmpul literelor pe planul mişcării de creaţie pe plan naţional. Patru dintre cenaclişti, respectiv Dinu Purle, Du­mitru Merluşcă, Georgeta Mănilă şi Gheorghe Vălcescu sunt laureaţi ai ul­timei ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României“. De asemenea, ver­surile harghitenilor au întrunit aprecierea unor jurii ale festivalurilor inter­­judeţene de la Cluj-Napoca, Suceava, Rîmnicu Vîlcea. Ca urmare, Georgetei Mănilă i s-a acordat Marele premiu Octavian Goga, Dumitru Merluşcă a primit premiul revistei „Tribuna", iar Marcel Tofan cel acordat de U.T.C. Juriul central al ediţiei a V-a a Festivalului naţional „Cîntarea Româ­niei“ a acordat o diplomă specială Cenaclului „Luceafărul“ din Miercurea- Ciuc pentru activitate constantă şi calitatea deosebită a producţiei. După această prezentare rămîne să adăugăm doar faptul că cei 20—30 de cenaclişti constanţi ai „Luceafărului“, muncitori, intelectuali, elevi, în­drăgostiţi de poezia pe care o abordează cu seriozitatea ce o cere orice gen artistic s-au impus în viaţa culturală a municipiului şi a judeţului, ac­tivitatea lor întreţinînd un adevărat focar de cultură. (I. C.) N­­ (l)eima zwoxită- Ninge cu durere între inimă și zare Fulguind cuvinte pentr-un început Ca tin clopot sună floarea de ninsoare Cînd eternul apă s-a făcut. Ninge peste taine preschimbate-n fum Stelele privirii lin pogor din cer Ginduri de zăpadă se aştern pe drum, Nerostite începuturi. înspre mine pier Ninge cu-o poveste fără început Peste gîndul moşului de nea, Păsări de zăpadă freamătă-n trecut Tot mereu se ninge către noi o stea. Dinu PURLE Şi dacă ramuri de promoroacă ne bat în geam şi ne cutremură sufletele, acum cînd iar­na e stăpînă în Carpaţi, e pentru că un Făt-Fru­­mos născut din lacrimă a azvîrlit buzduganul său care a străbătut co­drii de aramă, de ar­gint şi de aur ai­­isto­riei şi a izbit răsunător în porţile Limbii romă­, ne­deşteptînd-o şi lim­­­pezîndu-i menirea. Şi dacă stele bat în lacurile îngheţate ■ ale Carpaţilor e pentru că de atunci, de la lovitu­ra de buzdugan a înte­meietorului, în fiecare verb al Limbii române este Eminescu, în fieca­re substantiv este Emi­nescu, în fiecare pronu­me este El, eternul Făt- Frumos ivit in miez­ele ianuarie pe pămintul românesc. Şi dacă norii deşi s-au dus şi trăim intr-o Românie mare şi paşni­că, e pentru că El a cîntat-o şi a sădit-o In sufletele noastre din clipa ivirii pe lume: Ţara mea de glorii, ţa­ra mea de dor. Şi de aceea ne sim­ţim mereu cotropiţi de sentimentul pur ca o geometrie cristalină că­ruia nu-i putem da alt nume decit Eminescu.­­ Un alt geniu al lim­bii noastre a spus-o mai simplu şi mai­ frumos : „Vino bădiţă Mihai, că şi-i tare dor de tine...!“ Eugen BUIcOIANU Ne luminează glia peceţi adinei de os, In primăveri şi toamne de muguri diafani, Veşmînt la rădăcina Carpatului de bronz Istoria se ţese de două mii de ani. Oricît am înfruntat furtunile de fier In bulgării de ţară ca piatra am rămas, Şi am topit armura oricăror cavaleri Minaţi de aventură şi duşmumie-n glas. Purtăm în noi o salbă de voievozi cărunţi Înscrişi pe temelia acestui neam de daci, Am dăltuit în vreme nepreţuite punţi Sacrificînd pe roată petale vii de maci. Azi ne-nfloresc în suflet nepieritoare plot, Şi-o mulţumire creşte intre lumini de mamă Sub soarele de pace acasă suntem­ noi Pe teatra românească istorii noi se toarnă. Dumitru MERLUȘCĂ Georgeta MANILA Desen de KATÓ Vladimir e­ mumie. O zi din ceaslov i-a desprins făptura Şi zborul, Din pulberea de stele Năruită peste zăpezi. Alai cîntă în noapte Pasărea ploii Potecile freamătă-a dor Şi nesomn. Orele bat Cu şoapte-n iubire Prea tîrziu Pe sub tei Rămîne un pas de noroc. Buciumul sună A nemurire Sfint nume Ne-nalţă sub astre. Înspre noi Calea-i lungă aduce Dulcea tristețe a florii albastre. Actualitatea Eminesciană . Cu prilejul împlinirii a 136 de ani de la naş­terea luceafărului poeziei româneşti, Mihai Emi­nescu, la Casa de cultură a sindicatelor din Mier­curea-Ciuc are loc, azi, de la ora 19, o seară de poezie „Eminesciana“, la care îşi dau concursul membrii cenaclului literar „Sinteze“ din localitate, precum şi cei ai formaţiei de teatru de la acest lăcaş de cultură • Şi la Casa orăşenească de cul­tură din Topliţa este organizată, tot astăzi, de la ora 18, o seară de poezie dedicată marelui nostru poet, Mihai Eminescu. ACŢIUNI DE VACANŢA • Azi şi mîine, la I Miercurea-Ciuc, are loc I faza municipală la în­­­treceri de şah, schi şi I sanie, pentru elevi, în­treceri ce se desfăşoară I în cadrul competiţiei I naţionale „Daciada“ •­­ Sub genericul „Mihai I Eminescu — Luceafă­­­rul poeziei româneşti“, I azi, la Şcoala generală I nr. 1 din Bălan are loc I o trecere în revistă a I activităţii cercului de­­ creaţie literară • O dezbatere pe tema „Co* * dul principiilor şi nor­­­melor muncii şi vieţii * comuniştilor“ este orgn-I nizată, tot azi, la Şcoa-J la generală nr. 1 din I Praid • La Liceul . in-I dustrial nr. 1 din mu­- nicipiul Odorheiu Se-I cuiesc, este organizat, * azi, un concurs sub ge-I nericul „Harghita — J trecut, prezent şi vi-I itor“. EXPUNERI ‘ ® Azi, de la ora 14, I pentru locatarii căm­i-I nului de nefamilişti din­­ oraşul Bălan, va fi pre-I zentată expunerea „Ro­* Iul ştiinţei în progresul I economic“, iar de la­­ ora 18, pentru locatarii I blocului nr. 5, tot din * Bălan, este organizată I expunerea „Noul meca- I nism economico-finan­ *­ciar —­ baza activităţii întreprinderilor indus­­­triale“ • Tinerii ute-I ciști de la întreprinde­rea minieră Harghita­­ din Miercurea-Ciuc, vor I audia, azi, de la ora 14,­­ expunerea „Concepţia despre lume şi viaţă —­­ condiţie a existenţei I conştiente“ • „Religia şi viaţa socială“ — este ti­­t­tlul expunerii la care I sînt invitaţi, azi, de la­­ ora 14, uteciştii de la I întreprinderea de fila­c­tură de lînă din Mier­curea-Ciuc • „Fenom­e- J nul religios sectant în I lumea contemporană“ I este genericul expune-J rii ce are loc, azi, de I In aceeași orp, la I.P.T.C . C.F. Harghita • „Dez­voltarea economico-so- 5 cială a municipiului O­I­dorheiu Secuiesc In ultî-I mii 20 de ani“ —, se in­titulează expunerea ce va avea loc, azi, de la ora 14, la întreprinde­rea de apă din munici­piul Odorheiu Secuiesc CONSFĂTUIRE : La sediul U.J.E. COOP. Harghita din Miercurea-Ciuc, ieri, a a­­vut loc, de la ora 9, o consfătuire de lucru cu preşedinţii cooperative­lor de producţie, achi­ziţii şi desfacere a măr­furilor din zona Ciuru­lui pe tema sarcinilor ce revin acestora pen­tru realizarea planului de producţie pe acest an. O consfătuire ase­mănătoare are loc azi, la Gheorgheni, cu participarea preşedinţi­lor cooperativelor din bazinul Gheorgheniului. EXPOZIŢII • La Muzeul munici­pal Odorheiu Secuiesc are loc, azi, de la ora 14, vernisarea expoziţiei „Valori ale artei plasti­ce româneşti moderne şi contemporane“ * Vernisarea unei expozi­ţii de carte social-polii­­că are loc, mîine, de la ora 17, la Casa de cul­tură a sindicatelor din municipiul Miercurea- Ciuc • O expoziţie ase­mănătoare se deschide azi, de la ora 10, şi la Casa orăşenească de cultură din Borsec. • Astăzi, de la ora 14, în cadrul zilelor U­­niversităţii­ cultural-şti­­inţifice la Miercurea- Ciuc, la I.P.I.C.C.F. din localitate are loc o ma­să­ rotundă pe tema „Po­litica dobinzilor înalte, mijloc de spoliere a ţă­rilor în curs de dezvol­tare, impediment major pe calea relansării eco­nomice“. • Un film documen­tar pe tema „Viaţa psi­hică şi speculaţiile mis­­tico-religioa­se“ este pre­zentat azi, de la ora 15 la căminul de nefami­­lişti de la întreprinde­rea de tractoare din Miercurea-Ciuc. • De­­ cîteva zi­le, iubitorii de pa­tinaj din Miercurea- Ciuc beneficiază de un patinoar natural amena­jat în incinta arenei sportive Voința. Pati­noarul este deschis pen­­tru public, zilnic (inclu­siv duminica) între ore­le 1­3—20. • Recent, Biroul de turism pentru tineret — agenţia Miercurea-Ciuc — a fost dotat cu un­ autocar, de producţie românească, cu o capa­citate de 50 locuri. • începînd de ieri, la Casa municipală de cultură ,din Odorheiu Secuiesc se primesc în­scrieri pentru un nou ciclu de cursuri cu ca­racter tehnico-aplicati­v. Cursurile ce se vor or­ganiza sunt următoare­le : dactilografie, con­tabilitate, depanare au­to, croitorie. înscrieri­le se pot face zilnic, între orele 8—16, la se­diul casei de cultură, primele ore urmînd a avea loc în ziua de 25 ianuarie. • La Odorheiu Se­cuiesc, în centru, C.P.A.D.M. din lo­calitate a deschis, re­cent, o sifonărie. Unita­tea este deschisă, zilnic, între orele 8—16, cum­părătorii găsind aici şi apă minerală. • în unităţile de di­fuzare a presei, ca şi în unităţi de papetărie, s-au pus în vînzare noi tipuri de felicitări. In rîndul acestora le amin­tim pe cele destinate u­­nor ocazii festive, avind imprimate pe ele textul „Sincere felicitări“. • Sigur, iarna nu şi-a intrat pe de-a-ntregul în drepturi. Dar la O­­dorheiu Secuiesc fripţii este combătut intr-un mod original de lucră­toarele unităţii de ali­mentaţie publică nr. 104 de pe strada 1 Mai. A­­nume, la unitatea res­pectivă, oricine intră poate solicita un pahar cu lapte cald. Cine pre­ia iniţiativa ădu­rheten­­celor ? • Anul acesta n-a în­ceput bine pentru Hegyi Andrei din satul Bise­­ricani, comuna Lupeni. Fiindcă, în ziua de 2 ia­nuarie a circulat în sta­re de ebrietate cu auto­turismul 1—CV—8427 prin centrul municipiu­lui Odorheiu Secuiesc şi a fost depistat de or­ganele serviciului de circulaţie. In plus, au­toturismul avea serioase dicţiuni tehnice la sistemele de frînare şi direcţie. Timp de 3 luni, de acum înainte, are tot timpul să le reme­dieze ! Şi aceasta numai în postura de pasager. OBSERVATOR INFORMAŢIA HARGHITEI Faptele demonstrează... (Urmăric dm­ pag. I) acest nou an de activi­tate e caracteristic şi pentru Secţia minieră de producţie Voşlobeni, înregistrîndu-se şi aici, la finele perioadei care a făcut obiectul anali­zei noastre, un plus de 50 t dolomită. Faptele de muncă de la acest colectiv fac dovada cea mai convin­gătoare a înaltului simţ de răspundere cu care au fost receptate în­demnurile şi mobiliza ■ toarele chemări pe care secretarul general al partidului le-a adresat tuturor oamenilor mun­cii pentru ca încă din prima zi a noului an să se acţioneze cu întrea­ga pricepere şi energie pentru a asigura înfăp­tuirea in cele mai bune condiţii a prevederilor planului. Să mai reţi­nem însă faptul că a­­ceste frumoase succese de debut a activităţii au fost obţinute în condi­ţiile în care s-a acţio­nat şi pe alte fronturi, în mod special pe cel al ridicării calităţii. Sens în care s-a lucrat la montarea magneţilor permanenţi, la Harghi­­ta-Băi, în scopul redu­cerii fierului din caoli­­nul spălat, acţiune cu efect direct asupra îm­bunătăţirii calităţii c.p.b­­linului. Şi tot ca un in­dice al preocupării pen­tru a se produce numai la un nivel calitativ ri­dicat poate fi conside­rată achiziţionarea şi introducerea în probe a unui analizor Poxa-6 cu izotopi radioactivi care determină cu o vi­teză mare şi o precizie bună elementele dăună­toare astfel incît mine­reul care se exploatează să fie de calitate cores­punzătoare şi produsele finite de rao­in să răs-­ pundă exigenţelor bene­ficiarilor. Este vorba de un aspect nou în urmă­rirea fluxului tehnolo­gic al realizării or­o­inu­lui, o adevărată premie­ră în acest sens.

Next