Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1986 (Anul 19, nr. 5155-5233)

1986-07-01 / nr. 5155

Anul XIX., nr. 5155 — pag. a 2-a DE PE FIECARE PALMĂ DE PĂMÎNT - PRODUCŢII MAXIME La ferma Homorod a I.A.S. Miercurea Ciuc : Pămînturi renăscute Străbătind distanta Miercurea-Ciuc — O­­dorheiu Secuiesc, cu un mijloc auto, nu se poa­te să nu observi în ve­cinătatea șoselei, la Ho­­morod, o cultură foar­te frumoasă de cartofi. Cunoscînd terenul, îţi pui fără să vrei între­barea : cum s-a ajuns aici, intr-o fermă cu profil mai mult zooteh­nic, să se planteze car­tofi? Care este scopul? Ce s-a făcut pentru ca această cultură să con­cureze cu alte aseme­nea culturi din unităţi specializate ? ! Ni s-ar fi părut par­că mai normal, mai a­­proape de profilul fer­mei să vedem o pajişte cultivată, o fîneaţă bu­nă sau o păşune model. Dar ... „Sacul“ plin de întrebări l-am deschis la sediul întreprinderii agricole de stat, unitate de care aparţine ferma din Homorod, iar răs­punsurile, în înlănţuirea lor logică, le-am primit din partea tovarăşului Bors Csaba, inginerul şef al întreprinderii. — Aşa cum aţi sesizat şi dumneavoastră, la o fermă zootehnică mai important ar fi să pro­ducem furaje şi nu car­tofi. Această cultură şi-a găsit însă locul în a­­rabilul fermei, pornind de la o experienţă, în toamna anului '84, aici, pe întreaga suprafaţă se afla o fîneaţă slab pro­ductivă, cu ierburi ne­­dorite, de care nu ştiam cum să scăpăm. Ne-am consultat cu alţi colegi, în ideea de a găsi o so­luţie, de a face din a­­ceste terenuri suprafeţe care să producă nu la întîmplare şi nu puţin. Aşa că am făcut pri­mul pas: desţelenirea primelor 110 hectare, aplicînd concomitent a­­mendamente, îngrăşă­minte chimice şi îngră­şăminte organice. Pe 10 hectare am cultivat ex­perimental cartofi şi gu­lii furajere. Pe restul : trifoliene şi graminee perene. Introducînd în cultură prăşitoarele, am constatat că acele ier­buri specifice locului, nedorite ca plante fura­jere, au dispărut, pro­ducţiile obţinute fiind mai mult decît satisfă­cătoare. In toamna lui '85 am desţelenit alte 100 hec­tare, iar in primăvară am plantat 30 hectare cu cartofi, 20 de hecta­re cu gulii şi 10 hecta­­­­re cu ridichi furajere. [ Deci, din totalul celor 100 hectare, 60 le-am destinat culturilor pră­şitoare, pentru ca, la toamnă sau în primăva­ră, ele să fie însămînţa­­te cu plante furajere pe­rene. Ad­fi, ştim sigur că aceasta este tehnolo­gia care trebuie aplica­tă, prin care suprafeţe pînă nu de mult timp neproductive vor asigu­ra furajele nu numai pentru ferma din Hu­mored, ci chiar şi pen­tru cea din Odorheiu Secuiesc. In concluzie, culturile acelea frumoa­se de cartofi pe care le-aţi văzut, şi de la care preconizăm să obţi­nem minimum 20.000 kg la hectar, nu sunt decît. .. culturi în trecere. Consemnare de St. DRAGHICI Imagine dintr-o seră cristureană ESTIVALUL NAŢIONAL ssssS­wCîntare&mner Izvoarele Oltului Două zile, la poalele Hăşmaşului, cîntecul popular a fost la el a­­casă. Au răsunat doine şi jocuri avindu-şi obîr­­şia în nordica Bucovi­nă, sau provenind de prin părţile unde unul născut pe plaiuri har­­ghitene îşi împrumută numele ţinuturilor de legendă ale­­ banilor Craiovei. A încîntat „Moldova mea“ şi ma­iestuosul dans de pe Mu­reş, au smuls aplauze cîntecele secuieşti din Ciucul de­­Sus. A fost prezentă mare par­te din muzica pe­renă a ţării, adusă pe scenă de către oameni care, din multe judeţe, şi-au găsit la Bălan, în industria lui minieră şi textilă, un loc de mun­că bun, o casă nouă, devenind harghiteni. O frumoasă iniţiativă a consiliului de condu­cere a clubului „Mine­rul“ din Bălan s-a fi­nalizat cu excelente re­zultate. Joi, pe scena clubului, in faţa unei săli arhipline şi a unui juriu obiectiv, au evo­luat un concurs 24 de solişti vocali şi instru­mentişti, toţi din oraş, toţi dornici să cucereas­că publicul şi premiile întrecerii intitulate „LA IZVOARELE OLTU­LUI“ ! Despre concurs, organizat cu intenţia nedisimulată de a de­pista tinere talente ca­pabile să îmbogăţeas­că repertoriul an­samblului folcloric al clubului, ne-a vorbit cu multă plăcere şi secre­tarul adjunct al Comi­tetului orăşenesc de par­tid, tovarăşa Elena Ba­laban, şi vicepreşedinte­le comitetului sindica­tului din cadrul între­prinderii miniere, tova­răşul Fü­löp Ákos, dar şi mulţi dintre tinerii spectatori care aştep­tau să asiste, vineri,­­la premierile din cadrul galei laureaţilor. Şi au şi avut de ce, fiindcă in concurs s-au făcut remarcate cîteva auten­tice talente, in frunte cu câştigătoarea lui, Zamfira Lemnaru, o ex­celentă exponentă a cîn­­tecului bucovinean. (Pă­cat că organele judeţene de specialitate n-au a­­preciat în acelaşi fel acţiunea şi nu au ono­rat cu prezenţa lor Bă­lanul ! încercăm noi să reparăm intrucîtva lu­crurile, cu rîndurile şi imaginile de faţă), înainte de a vă pre­zenta pe cîştigătorii principalelor premii, Tünde, I rea, Rigmány­­­un, n Daniela Lucăcel, Ileana . '* Biriş, Ionel Crigorov, * Viorel Cântea, Elena­­ Răţan, Kurko Izolda, J Vaslobán Károly şi Teo- tj dor Vlaic. Horea MOLDOV AN jj Foto : ROMFELD Ákos |u etern fiorii & “ tule­ ai a tplas­„ sala nime­­po­cic de săt cu' bra fL~ mifirxt ncuner, Leva&K Tustwf mun. Măciste Soce­rla si al?e?— Da . conetP11­­te­r catcgrf^ — pe Zd­ul. merite galitate . Dumitr­u. remarcP„ 1 'O* pe loca­litate, ^,VioriA,o c­ategorici primii tu’ ordine, Iv_ tuşu, Sălit" şi Roman" mai fost ferite pri £" şi mențiu!0_ | Zamfira Lemnaru Sandei Simionca Liliana | Dumitru Stanciu | Investiţii ’86 (Urmare din pag. 1) tronsoane ale blocului nr. 50, din noul cen­tru civic, din Mier­­curea-Ciuc sunt mult întârziate, dulgherii şi fierarii-betonişti con­duşi de Kádár Şte­fan ,şi Vasile Zăbavă muncind abia la termi­narea subsolului. Ceva mai avansat este stadi­ul lucrărilor la blocul nr. 30, aici dulgherii din echipa condusă de Pe­ter Edmund terminînd montarea structurii ce­lui de-al treilea nivel. Iată suficiente motive care trebuie să deter­mine o serioasă r­­zare a forţelor­­ şi mijloacelor mec o bună aprovizii tehnico-materială 1 /vertory , toto d­inarino lenmco-materiala organizare superioa muncii în schirr­ prelungite, numai a rticlîn/1 ti înzlo nl init prelungite, numai a puţind fi îndeplinit nul anual la apartan­te de către Brigada ct referă Miprlurea-Ciuc Faza naţională a concursului profesional „Olimpiada frezorului" Timp de trei zile, ju­deţul nostru a găzduit desfăşurarea fazei na­ţionale a concursului profesional „Olimpiada frezorului“, tradiţională întrecere organizată de Comitetul Central al U.T.C., Uniunea sindi­catelor din metalurgie şi construcţii de maşini şi Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, la care au participat cîş­­tigătorii fazelor judeţe­ne şi a municipiului Bucureşti la cele două categorii de virstă sub şi peste 26 de ani. După consumarea pro­bei teoretice (găzduită de Liceul industrial nr. 4 din municipiul reşe­dinţă de judeţ) şi a palpitantei probe prac­tice (desfăşurată în sec­ţia matriţerie a între­prinderii de tractoare), sumcurenţii care au ob­ţinut cele mai bune punctaje au „intrat" in concursul , cu public, desfăşurat ieri la Cabi­netul pentru activitatea ideologică şi politico­­educativă in sistem „Ci­ne ştie, cîştigă“, în sa­vuroasa prezentare a lui Petre Idriceanu de la Radio Bucureşti. In urma acestor suc­ce­sive teste ale cunoaşte­rii teoretice şi stăpini­­rii practice a profesi­ei, a celor zece între­bări din cadrul con­cursului ce pretindeau cunoaşterea intimă, de detaliu a subtilităţilor acestei frumoase mese­rii, precum şi o bună stăpînire a problematicii politico-ideologice ce vi­zează dezvoltarea econo­­mico-socială a patriei noastre in actualul cin­cinal, aşa cum reiese ea din documentele Con­gresului al Xlll-lea al partidului, s-a configu­rat şi clasamentul celor mai buni frezori din ţa­ră ai anului 1986. La categoria de vir­stă sub 26 de ani — Locul I: Andrei Bor­­lianu, judeţul Prahova, lucrător al întreprinde­rii de mecanică fină Si­naia ; locul II — Costel Motrea, Vaslui, munci­tor la „Rulmentul“ Bâr­lad ; locul III — Flo­rin Venete, Dîmboviţa, încadrat al Întreprin­derii mecanice Moreni. Menţiuni — Vasile Sâr­­bulescu, întreprinderea „Vulcan" Bucureşti (pentru locul IV) şi Györgybiró Nimrod, judeţul Covasna (pentru locul V). La categoria de virstă peste 26 de ani — Locul I: Relu Baraboi, între­prinderea de piese auto Iaşi; locul II­I— Ioniţă Ştefan, întreprinderea mecanică Vaslui şi locul III — Ion Buzdugan, Întreprinderea de a­­vioane Braşov. Men­ţiuni: Dan Goran (Dîm­boviţa, locul IV) şi Nicuşor Albuleţ (Tulcea, locul V). M. GROZA Serviciile— JtImno.e «*" nici un gol în desfa­cerea acestor băuturi. La unităţile comerţu­a, către angaja o lui de stat din Gheor- Piexa Miercurea-Ciuc­cheni, pe care le-am vi­­­­zitat într-o altă zi, în­------ tilnim în sfîrşit şi bău­tura răcoritoare care se produce la „Apemin“ Borsec — „Aurora“. Se- S-au mai acmr,i„, iul complexului comer­tivni pentru ce, T d­al AP- din (adîul tinar concurent __ 7° I-C.S.M. Gheorgheni, to-Boeru. Ialomiţa l°* vară^ul Dézsi Ferenc, s ne face dovada con­­■ ..Apemin“ a S-au mai acordat men —entru cel ____ curent — Boeru, Ialomiţa, Boeru, Ialomiţa, s ne face IO a „emiri“ a pentru unica reprezen- tractării Suficiente tantă in concurs a se,cu- unci cantite î­n res­tui frumos, Mioara Ba­log din Baia Mare, unci de răcoritoare , res­pectiv 90.000 litri pe acest an, faţă de 70.000 litri în anul trecut, con­­siderindu-se acoperit, prin acestea necesarul. Mai există la întreprin­dere şi 1800 litri oran­jadă în concentrat din care se pot face circa 18.000 litri suc, iar în curînd, odată cu intra­rea în producţie a la­boratorului destinat ră­coritoarelor, acestea se vor produce şi din fruc­te de pădure. Apreciem că şi în Gheorgheni practica desfacerii ră- I contoarelor prin tonete ’ «pate încă fi

Next