Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1986 (Anul 19, nr. 5155-5233)
1986-07-01 / nr. 5155
Anul XIX., nr. 5155 — pag. a 2-a DE PE FIECARE PALMĂ DE PĂMÎNT - PRODUCŢII MAXIME La ferma Homorod a I.A.S. Miercurea Ciuc : Pămînturi renăscute Străbătind distanta Miercurea-Ciuc — Odorheiu Secuiesc, cu un mijloc auto, nu se poate să nu observi în vecinătatea șoselei, la Homorod, o cultură foarte frumoasă de cartofi. Cunoscînd terenul, îţi pui fără să vrei întrebarea : cum s-a ajuns aici, intr-o fermă cu profil mai mult zootehnic, să se planteze cartofi? Care este scopul? Ce s-a făcut pentru ca această cultură să concureze cu alte asemenea culturi din unităţi specializate ? ! Ni s-ar fi părut parcă mai normal, mai aproape de profilul fermei să vedem o pajişte cultivată, o fîneaţă bună sau o păşune model. Dar ... „Sacul“ plin de întrebări l-am deschis la sediul întreprinderii agricole de stat, unitate de care aparţine ferma din Homorod, iar răspunsurile, în înlănţuirea lor logică, le-am primit din partea tovarăşului Bors Csaba, inginerul şef al întreprinderii. — Aşa cum aţi sesizat şi dumneavoastră, la o fermă zootehnică mai important ar fi să producem furaje şi nu cartofi. Această cultură şi-a găsit însă locul în arabilul fermei, pornind de la o experienţă, în toamna anului '84, aici, pe întreaga suprafaţă se afla o fîneaţă slab productivă, cu ierburi nedorite, de care nu ştiam cum să scăpăm. Ne-am consultat cu alţi colegi, în ideea de a găsi o soluţie, de a face din aceste terenuri suprafeţe care să producă nu la întîmplare şi nu puţin. Aşa că am făcut primul pas: desţelenirea primelor 110 hectare, aplicînd concomitent amendamente, îngrăşăminte chimice şi îngrăşăminte organice. Pe 10 hectare am cultivat experimental cartofi şi gulii furajere. Pe restul : trifoliene şi graminee perene. Introducînd în cultură prăşitoarele, am constatat că acele ierburi specifice locului, nedorite ca plante furajere, au dispărut, producţiile obţinute fiind mai mult decît satisfăcătoare. In toamna lui '85 am desţelenit alte 100 hectare, iar in primăvară am plantat 30 hectare cu cartofi, 20 de hectare cu gulii şi 10 hectare cu ridichi furajere. [ Deci, din totalul celor 100 hectare, 60 le-am destinat culturilor prăşitoare, pentru ca, la toamnă sau în primăvară, ele să fie însămînţate cu plante furajere perene. Adfi, ştim sigur că aceasta este tehnologia care trebuie aplicată, prin care suprafeţe pînă nu de mult timp neproductive vor asigura furajele nu numai pentru ferma din Humored, ci chiar şi pentru cea din Odorheiu Secuiesc. In concluzie, culturile acelea frumoase de cartofi pe care le-aţi văzut, şi de la care preconizăm să obţinem minimum 20.000 kg la hectar, nu sunt decît. .. culturi în trecere. Consemnare de St. DRAGHICI Imagine dintr-o seră cristureană ESTIVALUL NAŢIONAL ssssSwCîntare&mner Izvoarele Oltului Două zile, la poalele Hăşmaşului, cîntecul popular a fost la el acasă. Au răsunat doine şi jocuri avindu-şi obîrşia în nordica Bucovină, sau provenind de prin părţile unde unul născut pe plaiuri harghitene îşi împrumută numele ţinuturilor de legendă ale banilor Craiovei. A încîntat „Moldova mea“ şi maiestuosul dans de pe Mureş, au smuls aplauze cîntecele secuieşti din Ciucul deSus. A fost prezentă mare parte din muzica perenă a ţării, adusă pe scenă de către oameni care, din multe judeţe, şi-au găsit la Bălan, în industria lui minieră şi textilă, un loc de muncă bun, o casă nouă, devenind harghiteni. O frumoasă iniţiativă a consiliului de conducere a clubului „Minerul“ din Bălan s-a finalizat cu excelente rezultate. Joi, pe scena clubului, in faţa unei săli arhipline şi a unui juriu obiectiv, au evoluat un concurs 24 de solişti vocali şi instrumentişti, toţi din oraş, toţi dornici să cucerească publicul şi premiile întrecerii intitulate „LA IZVOARELE OLTULUI“ ! Despre concurs, organizat cu intenţia nedisimulată de a depista tinere talente capabile să îmbogăţească repertoriul ansamblului folcloric al clubului, ne-a vorbit cu multă plăcere şi secretarul adjunct al Comitetului orăşenesc de partid, tovarăşa Elena Balaban, şi vicepreşedintele comitetului sindicatului din cadrul întreprinderii miniere, tovarăşul Fülöp Ákos, dar şi mulţi dintre tinerii spectatori care aşteptau să asiste, vineri,la premierile din cadrul galei laureaţilor. Şi au şi avut de ce, fiindcă in concurs s-au făcut remarcate cîteva autentice talente, in frunte cu câştigătoarea lui, Zamfira Lemnaru, o excelentă exponentă a cîntecului bucovinean. (Păcat că organele judeţene de specialitate n-au apreciat în acelaşi fel acţiunea şi nu au onorat cu prezenţa lor Bălanul ! încercăm noi să reparăm intrucîtva lucrurile, cu rîndurile şi imaginile de faţă), înainte de a vă prezenta pe cîştigătorii principalelor premii, Tünde, I rea, Rigmányun, n Daniela Lucăcel, Ileana . '* Biriş, Ionel Crigorov, * Viorel Cântea, Elena Răţan, Kurko Izolda, J Vaslobán Károly şi Teo- tj dor Vlaic. Horea MOLDOV AN jj Foto : ROMFELD Ákos |u etern fiorii & “ tule ai a tplas„ sala nimepocic de săt cu' bra fL~ mifirxt ncuner, Leva&K Tustwf mun. Măciste Socerla si al?e?— Da . conetP11ter catcgrf^ — pe Zdul. merite galitate . Dumitru. remarcP„ 1 'O* pe localitate, ^,VioriA,o categorici primii tu’ ordine, Iv_ tuşu, Sălit" şi Roman" mai fost ferite pri £" şi mențiu!0_ | Zamfira Lemnaru Sandei Simionca Liliana | Dumitru Stanciu | Investiţii ’86 (Urmare din pag. 1) tronsoane ale blocului nr. 50, din noul centru civic, din Miercurea-Ciuc sunt mult întârziate, dulgherii şi fierarii-betonişti conduşi de Kádár Ştefan ,şi Vasile Zăbavă muncind abia la terminarea subsolului. Ceva mai avansat este stadiul lucrărilor la blocul nr. 30, aici dulgherii din echipa condusă de Peter Edmund terminînd montarea structurii celui de-al treilea nivel. Iată suficiente motive care trebuie să determine o serioasă rzare a forţelor şi mijloacelor mec o bună aprovizii tehnico-materială 1 /vertory , toto dinarino lenmco-materiala organizare superioa muncii în schirr prelungite, numai a rticlîn/1 ti înzlo nl init prelungite, numai a puţind fi îndeplinit nul anual la apartante de către Brigada ct referă Miprlurea-Ciuc Faza naţională a concursului profesional „Olimpiada frezorului" Timp de trei zile, judeţul nostru a găzduit desfăşurarea fazei naţionale a concursului profesional „Olimpiada frezorului“, tradiţională întrecere organizată de Comitetul Central al U.T.C., Uniunea sindicatelor din metalurgie şi construcţii de maşini şi Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, la care au participat cîştigătorii fazelor judeţene şi a municipiului Bucureşti la cele două categorii de virstă sub şi peste 26 de ani. După consumarea probei teoretice (găzduită de Liceul industrial nr. 4 din municipiul reşedinţă de judeţ) şi a palpitantei probe practice (desfăşurată în secţia matriţerie a întreprinderii de tractoare), sumcurenţii care au obţinut cele mai bune punctaje au „intrat" in concursul , cu public, desfăşurat ieri la Cabinetul pentru activitatea ideologică şi politicoeducativă in sistem „Cine ştie, cîştigă“, în savuroasa prezentare a lui Petre Idriceanu de la Radio Bucureşti. In urma acestor succesive teste ale cunoaşterii teoretice şi stăpinirii practice a profesiei, a celor zece întrebări din cadrul concursului ce pretindeau cunoaşterea intimă, de detaliu a subtilităţilor acestei frumoase meserii, precum şi o bună stăpînire a problematicii politico-ideologice ce vizează dezvoltarea economico-socială a patriei noastre in actualul cincinal, aşa cum reiese ea din documentele Congresului al Xlll-lea al partidului, s-a configurat şi clasamentul celor mai buni frezori din ţară ai anului 1986. La categoria de virstă sub 26 de ani — Locul I: Andrei Borlianu, judeţul Prahova, lucrător al întreprinderii de mecanică fină Sinaia ; locul II — Costel Motrea, Vaslui, muncitor la „Rulmentul“ Bârlad ; locul III — Florin Venete, Dîmboviţa, încadrat al Întreprinderii mecanice Moreni. Menţiuni — Vasile Sârbulescu, întreprinderea „Vulcan" Bucureşti (pentru locul IV) şi Györgybiró Nimrod, judeţul Covasna (pentru locul V). La categoria de virstă peste 26 de ani — Locul I: Relu Baraboi, întreprinderea de piese auto Iaşi; locul III— Ioniţă Ştefan, întreprinderea mecanică Vaslui şi locul III — Ion Buzdugan, Întreprinderea de avioane Braşov. Menţiuni: Dan Goran (Dîmboviţa, locul IV) şi Nicuşor Albuleţ (Tulcea, locul V). M. GROZA Serviciile— JtImno.e «*" nici un gol în desfacerea acestor băuturi. La unităţile comerţua, către angaja o lui de stat din Gheor- Piexa Miercurea-Ciuccheni, pe care le-am vizitat într-o altă zi, în------ tilnim în sfîrşit şi băutura răcoritoare care se produce la „Apemin“ Borsec — „Aurora“. Se- S-au mai acmr,i„, iul complexului comertivni pentru ce, T dal AP- din (adîul tinar concurent __ 7° I-C.S.M. Gheorgheni, to-Boeru. Ialomiţa l°* vară^ul Dézsi Ferenc, s ne face dovada con■ ..Apemin“ a S-au mai acordat men —entru cel ____ curent — Boeru, Ialomiţa, Boeru, Ialomiţa, s ne face IO a „emiri“ a pentru unica reprezen- tractării Suficiente tantă in concurs a se,cu- unci cantite în restui frumos, Mioara Balog din Baia Mare, unci de răcoritoare , respectiv 90.000 litri pe acest an, faţă de 70.000 litri în anul trecut, considerindu-se acoperit, prin acestea necesarul. Mai există la întreprindere şi 1800 litri oranjadă în concentrat din care se pot face circa 18.000 litri suc, iar în curînd, odată cu intrarea în producţie a laboratorului destinat răcoritoarelor, acestea se vor produce şi din fructe de pădure. Apreciem că şi în Gheorgheni practica desfacerii ră- I contoarelor prin tonete ’ «pate încă fi