Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1986 (Anul 19, nr. 5155-5233)
1986-09-26 / nr. 5230
INFORMAŢIA HARGHITEI Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu (Urmare din pag. 11 focul luptei revoluţionare, s-au afirmat cu putere şi în grelele condiţii ale detenţiei, reliefând un mare destin de militant revoluţionar patriot. La Doftana, bucurîndu-se de încrederea, stima şi preţuirea colectivului de comunişti, a fost ales în conducerea organizaţiei de partid. Ca rezultat al luptei neînfricate pe care a desfăşurat-o, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a avut un rol determinant în obţinerea, în aprilie 1938, a regimului politic în închisori. Datorită înaltelor sale calităţi de patriot înflăcărat, revoluţionar dîrz, conducător încercat şi clarvăzător, partidul şi Poporul i-au încredinţat, în anii ce au urmat, sarcini de mare răspundere în partid şi în stat, iar la Congresul al IX-lea, ca o recunoaştere a acestor excepţionale calităţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost ales în suprema funcţie de secretar general al partidului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului, au asistat, apoi, la un vibrant moment evocator, intitulat sugestiv „Doftana, şcoală a luptei de comunişti eroi“. ", intîmpinat cu cele mai alese sentimente de dragoste şi stimă, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, ■ secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Cuvîntul cald şi insufleţitor al conducătorului partidului şi statului nostru a fost primit cu deosebită bucurie şi satisfacţie, cu profundă mîndrie patriotică, fiind subliniat în repetate rînduri cu îndelungi aplauze, urale şi ovaţii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost, în continuare, oaspeţi ai unor colective muncitoreşti din Cîmpina. Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu la întreprinderea ,,Neptun“ din Cîmpina a fost salutată cu deosebită bucurie, cu puternice urale şi ovaţii. Dialogul cu cadrele de conducere, cu specialişti şi alţi oameni ai muncii de aici — la care au luat parte reprezentanţi ai conducerii Ministerului industriei de utilaj greu, centralei industriale de resort — a cuprins probleme importante ale îndeplinirii importantelor sarcini ce revin întreprinderii, ale dezvoltării şi modernizării în continuare a producţiei. Secretarul general al partidului a cerut să se acţioneze în continuare cu şi mai multă hotărîre pentru a se asigura întreaga cantitate de reducţii şi traismisii necesare programelor prioritare. pentru creşterea calităţii şi fiabilităţii acestora, să se creeze condiţii pentru sporirea volumului exporturilor directe. Un loc important în cadrul analizei l-au ocupat aspectele referitoare la sarcinile ce revin întreprinderii în lumina acţiunii de amploare naţională, declanşată din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, privind perfecţionarea organizării şi modernizarea, în cursul actualului cincinal, a proceselor de producţie. Următorul obiectiv vizitat a fost întreprinderea mecanică. Dialogul secretarului general al partidului cu muncitorii şi specialiştii de aici a început în cadrul unei expoziţii în care au fost înfăţişate evoluţia întreprinderii, perspectivele de dezvoltare, modul în care s-a acţionat pentru îndeplinirea prevederilor de plan. Secretarului general al partidului i-au fost prezentate măsurile prin care se urmăreşte modernizarea în continuare şi mărirea productivităţii utilajelor. Secretarul general al partidului a fost informat că cea mai de seamă acţiune finalizată aici a fost trecerea la fabricarea de pompe cu cilindri de un nou tip. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat că noul produs are caracteristici superioare, dar că fiabilitatea sa trebuie în continuare îmbunătăţită. La plecare secretarul general al partidului a arătat că vizita în întreprindere i-a făcut o impresie bună. Referindu-se la necesitatea îmbunătăţirii calităţii produselor tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că aceasta este o obligaţie a tuturor care decurge din calitatea lor" de proprietari, producători şi beneficiari, constituie o necesitate pentru economia naţională, pentru creşterea avuţiei generale a poporului. Vorbind în faţa miilor de oameni ai muncii prezenţi pe stadion, secretarul general al partidului a evidenţiat din nou aprecierile la adresa colectivelor din întreprinderile vizitate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că toţi oamenii muncii din Cîmpina trebuie să acorde o atenţie deosebită realizării planului, calităţii, nivelului tehnic şi exportului şi, pe această bază, creşterii eficienţei economice, contribuind astfel la realizarea programelor de dezvoltare a patriei, de modernizare a întregii activităţi economice, de creştere a venitului naţional, baza ridicării bunăstării generale a poporului Vizita de lucru a continuat la Cooperativa agricolă de producţie Bucov. La sosire, în numele ţăranilor cooperatori, al tuturor locuitorilor acestei frumoase aşezări prahovene, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi de Gheorghe David, ministrul agriculturii, de reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost invitaţi să viziteze o reprezentantivă expoziţie,organizată în ferma zootehnică a unităţii, care a reunit o serie de produse agricole, ale industriei alimentare, industriei mici din cooperativele agricole de producţie, morărit şi panificaţie. Dialogul de lucru, la care au participat cadre de conducere şi specialişti din unităţile agricole prahovene, s-a axat pe probleme privind folosirea cu maximă eficienţă a pămintului, creşterea producţiilor agricole, dezvoltarea legumiculturii, pomiculturii şi viticulturii, sporirea efectivelor şi producţiilor animaliere. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să fie întocmit un program special pentru sporirea rodniciei pâmîntului prin lucrări de scarificare, prin aplicarea raţională a amendamentelor. în continuare s-a vizitat ferma zootehnică a C.A.P. Bucov, unde au fost prezentate o serie de animale cu potenţial biologic ridicat. La sosirea în municipiul Ploieşti, care a avut loc pe stadion, au venit în întîmpinare zeci de mii de locuitori ai municipiului-reşedinţă a judeţului. O formaţie alcătuită din ostaşi ai forţelor noastre armate, membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei a prezentat onorul. S-a intonat Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Distinşii oaspeţi au fost întîmpinaţi cu pîine şi sare. Cu emoţie şi bucurie, pionieri şi şoimi ai patriei, tineri şi tinere le-au oferit buchete de flori. Intr-o maşină deschisă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu s-au îndreptat spre Comitetul judeţean de partid. I’r întregul traseu străbătut, se aflau mii de localnici care au exprimat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu sentimente de aleasă stimă şi profund respect. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au răspuns cu căldură manifestărilor de stimă şi preţuire adresate de mulţime. * Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, s-a întîlnit. Joi seara cu membrii Biroului Comitetului judeţean Prahova, ai P.C.R în cadrul şedinţei a continuat analiza cuprinzătoare desfăşurată în cursul după-amiezii în unităţi industriale și agricole, pornindu-s de la concluziile desprinse în timpul vizitei, de la sarcinile importante ce revin județului Prahova în actualul cincinal. Prezenţă totală, dăruire şi eficienţă depline (Urmare din pag I) pentru a răspunde solicitărilor, cît şi pentru a asigura o eficienţă sporită a muncii, respectiv o supraveghere şi îndrumare îndeaproape a elevilor. Aş vrea să mai precizez că nu se înregistrează absenţe nemotivate, că se lucrează cu multă dăruire şi că unităţile agricole la care lucrăm sunt mulţumite de munca noastră, dealtfel şi noi de condiţiile organizatorice pe care ei le asigură“. în această săptămînă, elevii Liceului industrial nr. 3 au participat la recoltatul cartofilor la C.A.P. Frumoasa, timp de două zile ei strîngînd în saci circa 40 t°ne cartofi. în urmă cu două zile ei au început şi recoltatulguliilor pe terenurile I.A.S. Miercurea-Ciur, avînd repartizată o suprafaţă de 20 ha. şi de asemenea, pe alte loturi de cartofi în suprafaţă de 50 ha. la C.A.P. Banca. La Topliţa . Participarea elevilor la muncile agricole de toamnă s-a făcut numai pentru recoltarea inului de pe cele 179 ha. Din 15 septembrie, cele 6 unităţi şcolare, respectiv liceele industriale nr. 1 şi 2 şi şcolile generale 1, 3, 4 şi 8, care au participat la campanie, au trimis zilnic pe cîmp peste 2600 elevi. Se remarcă activitatea desfăşurată de elevii Liceului industrial nr. 2 care au început lucrările din data de 5 septembrie, reuşind să adune unul de pe o suprafaţă de peste 20 ha. Dar se cuvine să remarcăm şi activitatea elevilor Liceului industrial nr. 1, care au recoltat si ei circa 15 ha, urmind ca pînă la sfîrşitul acestei săptămîni să atingă şi ei suprafaţa de 20 ha. întreaga cantitate de in recoltată a fost căpiţată, iar o bună parte deja transportată la baza de preluare. Este de datoria C.A.P. Topliţa să intensifice transportul inului profitând de timpul încă favorabil, pentru ca în cel mai scurt timp, inul recoltat să fie depozitat în întregime. La Vlădeşti în ziua vizitei noastre se acţiona cu întreg „efectivul“ a aproximativ 100 elevi, alături de diriginţii lor : Miklós Balázs, Galambfalvi József şi Albert Elisabeta — la culesul ştiuleţilor de porumb de pe terenurile aparţinătoare cooperativei agricole de producţie din localitate. în concluzie, se poate spune că activitatea productivă desfăşurată în această perioadă de către elevi, beneficiază de o bună organizare, reprezentînd, pe de-o parte, un substanţial ajutor adus cooperatorilor în bătălia pentru stringerea din cîmp a recoltei acestui an, iar pe de altă parte, ea constituie o importantă sursă de creare a unor fonduri băneşti, de care desigur vor beneficia tot realizatorii lor. Elevii Scolii generale nr. 11 din Miercurea-Ciuc, la recoltat de cartofi in cadrul C.A.P.Misentea Urmare din pag. 1 gentarea lucrării şi recuperarea restanţelor. Pentru aceasta este însă necesară o riguroasă organizare a muncii, îndrumare şi control din partea factorilor responsabili. în acelaşi timp, ajutorul primit dinafară nu înseamnă o mobilizare mai puţin intensă pe plan „intern“, ci dimpotrivă, participarea la muncă a întregii suflări a satelor. Situația ÎNSAMÎNTARII CULTURILOR DE TOAMNA este prezentată pe harta din pag. 1 Se poate constata la prima vedere că numărul consiliilor unice si deci si al unităților în care ritmul si nivelul realizărilor la semănat se află într-un stadiu corespunzător este destul de mic, într-un număr mare de consilii inregistrîndu-se mari rămîneri în urmă la semănat. O comparaţie între situaţia suprafeţelor arate şi a celor însămînţate arată o rezervă destul de mare de suprafeţe deja arate URDINEA ZILEI IN AGRICULTURĂ dar nepregătite. în multe unităţi această situaţie este motivată prin faptul că terenul e foarte uscat, deci se pregăteşte greu, ceea ce e adevărat, dar numai în parte. în mai multe unităţi am mutut constata că mecanizatorii nu sunt supravegheaţi corespunzător si ca atare nu reglează discurile la adîncimea necesară aşa că în loc de 2—3 discuiri se fac 4—5 şi uneori terenul tot nu e bun pentru semănat ! Deci mecanizatorii trebuie să discuiască intr-adevăr nu să se plimbe doar pe arături ! în mai multe unităţi din zonele Odorheiului şi Cristurului a început de mai bine de o săptămînă RECOLTAREA PORUMBULUI PENTRU BOABE, dar la nivelul judeţului realizările sînt sub 6 la i’Ută. Se impune deci a se profita mai eficient de timpul favorabil pentru strîngerea recoltei de porumb şi a cocenilor Pe parcelele unde sunt probleme cu coacerea ştiuleţilor, trebuie procedat urgent la depănuşare — acţiune la care pot fi folosiţi şi elevii. Şt. DANCIU Anul XIX., Nr. 5230 pag. a 3-a I OAMENI LOCURI IU FAPTE (Urmare din pag. 1) i I rar, urcind treptat treptele care să o ducă spre I măiestrie. După absolvirea liceului se înscrie I la școala postVceală de , librari, pe care o ab- I solvă cu calificative notabile, devenind vînzătoare la librăria „Petőfi I Sándor“, iar din anul * 1983, cînd s-a deschis I „Casa cărţii“, slujeşte s cu abnegaţie şi compe- I tenţă la raionul de baletristică şi in vecinăta- I tea imediată la raionul I de pedagogie şi din do*meniul ştiinţelor socia■ le. In „frontul" de lu- I cru în care îşi desfă*şoară activitatea aceas- I tă pasionată librăreasă, * clienţii intîlnesc punctul de informare bibliogra- I fică, vitrine tematice, colţul noutăţilor, un I caiet in care sunt înscrise toate lucrările intrate şi un caiet în care sunt notate cererile cumpărătorilor (aceste opţiuni ale clienţilor le foloseşte atunci cînd solicită tirajele la lucrările în curs de apariţie) un întreg „arsenal“ de date menite a o ajuta în activitatea ei de zi cu zi. O altă pasiune a acestei librărese este îndrumarea pentru lectură. Dialogul cu această pasionată a cuvintului tipărit a continuat pe mai multe teme. Ceea J ce mi s-a părut deo- I sebit de interesant a * semnala a fost dorinţa I ei de a deveni un ex- * pert în profesia sa, un I lucrător care înregis trează cu subtilitate de * psiholog situaţii şi pre* ferinţe, în funcţie de I vîrste şi profesii, de J a acumula ea însuşi un I volum larg de cultură • pentru a putea minui i [ toate aceste coordona' I de bază, cu perspicaci- | ' tate şi inteligenţă. Rc.- ' I ionul de carte unde „lu- » ' crează“ Rodica este | I continuu aglomerat. * I Convorbirea noastră s-a I 2 desfăşurat între servirea , I unor clienţi şi primirea | » unor cărţi recent apă- J I rute. înainte de a ne | * despărţi, un grup de e- I I levi reintorşi din va- ' ■ cântă au asaltat-o ca pe | 2 o veche cunoştinţă : « I „Bună ziua, tovarăşă I * Rodica! Ce ne mai re- J I comandaţi să citim ?“ . I