Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1986 (Anul 19, nr. 5155-5233)

1986-09-26 / nr. 5230

INFORMAŢIA HARGHITEI Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu (Urmare din pag. 11 focul luptei revoluţio­nare, s-au afirmat cu putere şi în grelele con­diţii ale detenţiei, relie­fând un mare destin de militant revoluţionar patriot. La Doftana, bucurîndu-se de încre­derea, stima şi preţui­­­rea colectivului de co­munişti, a fost ales în conducerea organizaţiei de partid. Ca rezultat al luptei neînfricate pe care a desfăşurat-o, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a avut un rol determinant în ob­ţinerea, în aprilie 1938, a regimului politic în închisori. Datorită înaltelor sa­le calităţi de patriot în­flăcărat, revoluţionar dîrz, conducător încer­cat şi clarvăzător, par­tidul şi Poporul i-au în­credinţat, în anii ce au urmat, sarcini de mare răspundere în partid şi în stat, iar la Congresul al IX-lea, ca o recu­noaştere a acestor ex­cepţionale calităţi, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a fost ales în suprema funcţie de secretar ge­neral al partidului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, cei­lalţi tovarăşi din con­ducerea partidului şi statului, au asistat, a­­poi, la un vibrant mo­ment evocator, intitulat sugestiv „Doftana, şcoa­lă a luptei de comunişti eroi“. ", intîmpinat cu cele mai alese sentimente de dragoste şi stimă, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, ■ secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste R­omânia. Cuvîntul cald şi in­sufleţitor al conducăto­rului partidului şi sta­tului nostru a fost pri­mit cu deosebită bucu­rie şi satisfacţie, cu profundă mîndrie pa­triotică, fiind subliniat în repetate rînduri cu îndelungi aplauze, urale şi ovaţii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost, în continuare, oas­peţi ai unor colective muncitoreşti din Cîm­­pina. Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi to­varăşei Elena Ceauşescu la întreprinderea ,,Nep­tun“ din Cîmpina a fost salutată cu deose­bită bucurie, cu puter­nice urale şi ovaţii. Dialogul cu cadrele de conducere, cu spe­cialişti şi alţi oameni ai muncii de aici — la ca­re au luat parte repre­zentanţi ai conducerii Ministerului industriei de utilaj greu, centralei industriale de resort — a cuprins probleme im­portante ale îndeplinirii importantelor sarcini ce revin întreprinderii, ale dezvoltării şi moderni­zării în continuare a producţiei. Secretarul general al partidului a cerut să se acţioneze în conti­nuare cu şi mai multă hotărîre pentru a se a­­sigura întreaga cantita­te de reducţii şi trai­­­smisii necesare progra­melor prioritare. pen­tru creşterea calităţii şi fiabilităţii acestora, să se creeze condiţii pen­tru sporirea volumului exporturilor directe. Un loc important în cadrul analizei l-au o­­cupat aspectele referi­toare la sarcinile ce re­vin întreprinderii în lumina acţiunii de am­ploare naţională, de­clanşată din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, privind per­fecţionarea organizării şi modernizarea, în cursul actualului cinci­nal, a proceselor de pro­ducţie. Următorul obiectiv vizitat a fost întreprin­derea mecanică. Dialogul secretarului general al partidului cu muncitorii şi specialiş­tii de aici a început în cadrul unei expoziţii în care au fost înfăţişate evoluţia întreprinderii, perspectivele de dezvol­tare, modul în care s-a acţionat pentru îndepli­nirea prevederilor­ de plan. Secretarului general al partidului i-au fost prezentate măsurile prin care se urmăreşte mo­dernizarea în continua­re şi mărirea producti­vităţii utilajelor. Secre­tarul general al parti­dului a fost informat că cea mai de seamă ac­ţiune finalizată aici a fost trecerea la fabrica­rea de pompe cu cilin­dri de un nou tip. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat că noul produs are carac­teristici superioare, dar că fiabilitatea sa tre­buie în continuare îm­bunătăţită. La plecare secretarul general al partidului a arătat că vizita în în­treprindere i-a făcut o impresie bună. Referin­­du-se la necesitatea îm­bunătăţirii calităţii pro­duselor tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că aceasta es­te o obligaţie a tuturor care decurge din calita­tea lor" de proprietari, producători şi benefi­ciari, constituie o nece­sitate pentru economia naţională, pentru creş­terea avuţiei generale a poporului. Vorbind în faţa mi­ilor de oameni ai mun­cii prezenţi pe stadion, secretarul general al partidului a evidenţiat din nou aprecierile la adresa colectivelor din întreprinderile vizitate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că toţi oamenii muncii din Cîm­pina trebuie să acorde o atenţie deose­bită realizării planului, calităţii, nivelului teh­nic şi exportului şi, pe această bază, creşterii eficienţei economice, contribuind astfel la realizarea programelor de dezvoltare a patriei, de modernizare a în­tregii activităţi econo­mice, de creştere a ve­nitului naţional, baza ridicării bunăstării ge­nerale a poporului Vizita de lucru a con­tinuat la Cooperativa agricolă de producţie Bucov. La sosire, în numele ţăranilor cooperatori, al tuturor locuitorilor a­­cestei frumoase aşezări prahovene, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tova­răşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi de Gheorghe David, m­i­nis­­trul agriculturii, de re­prezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost invitaţi să viziteze o reprezentantivă expozi­ţie,organizată în ferma zootehnică a unităţii, care a reunit o serie de produse agricole, ale in­dustriei alimentare, in­dustriei mici din coope­rativele agricole de pro­ducţie, morărit şi pani­ficaţie. Dialogul de lu­­cru, la care au partici­pat cadre de conducere şi specialişti din unită­ţile agricole prahovene, s-a axat pe probleme privind folosirea cu ma­ximă eficienţă a pă­­mintului, creşterea pro­ducţiilor agricole, dez­voltarea legumiculturii, pomiculturii şi viticul­turii, sporirea efective­lor şi producţiilor ani­maliere. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să fie întocmit un pro­gram special pentru sporirea rodniciei pâ­­mîntului prin lucrări de scarificare, prin apli­carea raţională a amen­damentelor. în continuare s-a vi­zitat ferma zootehnică a C.A.P. Bucov, unde au fost prezentate o se­rie de animale cu po­tenţial biologic ridicat. La sosirea în munici­piul Ploieşti, care a a­­vut loc pe stadion, au venit în întîmpinare zeci de mii de locuitori ai municipiului-reşedin­­ţă a judeţului. O formaţie alcătuită din ostaşi ai forţelor noastre armate, membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei a prezentat onorul. S-a intonat Imnul de Stat al Republicii Socia­liste România. Distinşii oaspeţi au fost întîmpinaţi cu pîi­­ne şi sare. Cu emoţie şi bucurie, pionieri şi şoimi ai patriei, tineri şi tinere le-au oferit buchete de flori. Intr-o maşină deschi­să, tovarăşul Nicolae Ceauşescu,­­ tovarăşa Elena Ceauşescu s-au îndreptat spre Comite­tul judeţean de partid. I’r întregul traseu străbătut, se aflau mii de localnici care au ex­primat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tova­răşei Elena Ceauşescu sentimente de aleasă stimă şi profund respect. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceau­şescu au răs­puns cu căldură mani­festărilor de stimă şi preţuire adresate de mulţime. * Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Co­munist Român, pre­şedintele Republicii So­cialiste România, îm­preună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, s-a întîlnit. Joi seara cu membrii Biroului Comi­tetului judeţean Praho­va, ai P.C.R în cadrul şedinţei a continuat analiza cu­prinzătoare desfăşurată în cursul după-amiezii în unităţi industriale și agricole, pornindu-s de la concluziile desprinse în timpul vizitei, de la sarcinile importante ce revin județului Prahova în actualul cincinal. Prezenţă totală, dăruire şi eficienţă depline (Urmare din pag I) pentru a răspunde soli­citărilor, cît şi pentru a asigura o eficienţă sporită a muncii, res­pectiv o supraveghere şi îndrumare îndeaproa­pe a elevilor. Aş vrea să mai precizez că nu se înregistrează absenţe nemotivate, că se lu­crează cu multă dăruire şi că unităţile agricole la care lucrăm sunt mul­ţumite de munca noas­tră, dealtfel şi noi de condiţiile organizatori­ce pe care ei le asigură“. în această săptămînă, elevii Liceului indus­trial nr. 3 au participat la recoltatul cartofilor la C.A.P. Frumoasa, timp de două zile ei strîngînd în saci circa 40 t°ne cartofi. în urmă cu două zile ei au în­ceput şi recoltatul­­gu­liilor pe terenurile I.A.S. Miercurea-Ciur, avînd repartizată o su­prafaţă de 20 ha. şi de asemenea, pe alte loturi de cartofi în suprafaţă de 50 ha. la C.A.P. Banca. La Topli­ţa . Partici­parea elevilor la mun­cile agricole de toam­nă s-a făcut numai pentru recoltarea inului de pe cele 179 ha. Din 15 septembrie, cele 6 unităţi şcolare, respec­tiv liceele industriale nr. 1 şi 2 şi şcolile ge­nerale 1, 3, 4 şi 8, ca­re au participat la cam­panie, au trimis zilnic pe cîmp peste 2600 e­­levi. Se remarcă activi­tatea desfăşurată de e­­levii Liceului industrial nr. 2 care au început lucrările din data de 5 septembrie, reuşind să adune unul de pe o su­prafaţă de peste 20 ha. Dar se cuvine să re­marcăm şi activitatea elevilor Liceului indus­trial nr. 1, care au re­coltat si ei circa 15 ha, urmind ca pînă la sfîr­­şitul acestei săptămîni să atingă şi ei suprafa­ţa de 20 ha. întreaga cantitate de in recoltată a fost căpiţată, iar o bună parte deja trans­portată la baza de pre­luare. Este de datoria C.A.P. Topliţa să inten­sifice transportul inu­lui profitând de timpul încă favorabil, pentru ca în cel mai scurt timp, inul recoltat să fie depozitat în între­gime. La Vlădeşti în ziua vizitei noastre­ se acţio­na cu întreg „efectivul“ a aproximativ 100 e­­levi, alături de dirigin­­ţii lor : Miklós Balázs, Galambfalvi József şi Albert Elisabeta — la culesul ştiuleţilor de porumb de pe terenuri­le aparţinătoare coope­rativei agricole de pro­ducţie din localitate. în concluzie, se poate spune că activitatea pro­ductivă desfăşurată în această perioadă de către elevi, beneficiază de o bună organizare, reprezen­­tînd, pe de-o parte, un substanţial ajutor adus cooperatorilor în bătălia pentru stringerea din cîmp a recoltei acestui an, iar pe de altă parte, ea constituie o importantă sursă de creare a u­­nor fonduri băneşti, de care desigur vor beneficia tot realizatorii lor. Elevii Scolii generale nr. 11 din Miercurea-Ciuc, la recoltat de cartofi in cadrul C.A.P.­Misentea Urmare din pag. 1 gentarea lucrării şi re­cuperarea restanţelor. Pentru aceasta este în­să necesară o riguroasă organizare a muncii, îndrumare şi control din partea factorilor responsabili. în acelaşi timp, ajutorul primit dinafară nu înseamnă o mobilizare mai puţin intensă pe plan „in­tern“, ci dimpotrivă, participarea la muncă a întregii suflări a sa­telor. Situația ÎNSAMÎNTA­­RII CULTURILOR DE TO­A­MNA este prezen­tată pe harta din pag. 1 Se poate constata la prima vedere că numă­rul consiliilor unice si deci si al unităților în care ritmul si nivelul realizărilor la semănat se află într-un stadiu corespunzător este des­tul de mic, într-un nu­măr mare de consilii inregistrîndu-se­ mari rămîneri în urmă la semănat. O comparaţie între situaţia suprafeţe­lor arate şi a celor în­­sămînţate arată o re­zervă destul de mare de suprafeţe deja arate U­­RDINEA ZILEI IN AGRICULTURĂ dar nepregătite. în mul­te unităţi această si­tuaţie este motivată prin faptul că terenul e foarte uscat, deci se pregăteşte greu, ceea ce e adevărat, dar nu­mai în parte. în mai­ multe unităţi am mutut constata că mecanizato­rii nu sunt suprave­gheaţi corespunzător si ca atare nu reglează discurile la adîncimea necesară aşa că în loc de 2—3 discuiri se fac 4—5 şi uneori terenul tot nu e bun pentru se­mănat ! Deci mecaniza­torii trebuie să discu­­iască intr-adevăr nu să se plimbe doar pe a­­rături ! în mai multe unităţi din zonele Odorheiului şi Cristurului a început de mai bine de o săptă­­mînă RECOLTAREA PORUMBULUI PEN­TRU BOABE, dar la nivelul judeţului reali­zările sînt sub 6 la i’U­­tă. Se impune deci a se profita mai eficient de timpul favorabil pentru strîngerea recol­tei de porumb şi a co­cenilor Pe parcelele un­de sunt probleme cu coacerea ştiuleţilor, tre­buie procedat urgent la depănuşare — acţiune la care pot fi folosiţi şi elevii. Şt. DANCIU Anul XIX., Nr. 5230 pag. a 3-a I OAMENI LOCURI IU FAPTE (Urmare din pag. 1) i I rar, urcind treptat trep­­­­tele care să o ducă spre I măiestrie. După absol­­­virea liceului se înscrie I la școala postVceală de , librari, pe care o ab- I solvă cu calificative no­­­­tabile, devenind vînză­­­­toare la librăria „Petőfi I Sándor“, iar din anul * 1983, cînd s-a deschis I „Casa cărţii“, slujeşte s cu abnegaţie şi compe- I tenţă la raionul de ba­­­­letristică şi in vecinăta- I tea imediată la raionul I de pedagogie şi din do­*­meniul ştiinţelor socia­­■ le. In „frontul" de lu- I cru în care îşi desfă­*­şoară activitatea aceas- I tă pasionată librăreasă, * clienţii intîlnesc punctul­­ de informare bibliogra- I fică, vitrine tematice,­­ colţul noutăţilor, un I caiet in care sunt în­scrise toate lucrările intrate şi un caiet în care sunt notate cererile cumpărătorilor (aceste opţiuni ale clienţilor le foloseşte atunci cînd solicită tirajele la lu­crările în curs de apa­riţie) un întreg „arse­nal“ de date menite a o ajuta în activitatea ei­­ de zi cu zi. O altă pa­siune a acestei librărese este îndrumarea pen­tru lectură. Dialogul cu această pasionată a cuvintului tipărit a continuat pe­­ mai multe teme. Ceea J ce mi s-a părut deo- I sebit de interesant a * semnala a fost dorinţa I ei de a deveni un ex- * pert în profesia sa, un I lucrător care înregis­­­ trează cu subtilitate de * psiholog situaţii şi pre­­* ferinţe, în funcţie de I vîrste şi profesii, de J a acumula ea însuşi un I volum larg de cultură • pentru a putea minui i [ toate aceste coordona' I de bază, cu perspicaci- | ' tate şi inteligenţă. Rc.- ' I ionul de carte unde „lu- » ' c­rează“ Rodica este | I continuu aglomerat. * I Convorbirea noastră s-a I 2 desfăşurat între servirea , I unor clienţi şi primirea | » unor cărţi recent apă- J I rute. înainte de a ne | * despărţi, un grup de e- I I levi reintorşi din va- ' ■ cântă au asaltat-o ca pe | 2 o veche cunoştinţă : « I „Bună ziua, tovarăşă I * Rodica! Ce ne mai re- J I comandaţi să citim ?“ . I

Next