Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1988 (Anul 21, nr. 5623-5698)

1988-01-15 / nr. 5633

Anul XXI., nr. 5633 — pag. a 2-a INFORMAŢIA HARGHITEI Agricultura harghiteană la cotele exigenţei noii revoluţii agrare mmn ALE MUNCII: ORDINE, DISCIPLINA,ExIGENŢA! în actuala etapă de dezvoltare a agriculturii harghitene, zootehnia ocupă un loc primordial. Asemenea tuturor unităţilor cooperatiste din judeţul nostru, şi în cele aparţinătoare Consiliului u­­nic agroindustrial de stat şi cooperatist din Lupeni, există încă posibilităţi nelimitate de creştere a producţiilor animaliere, de sporire continuă a contribuţiei lor la constituirea fondului de stat şi a celui de autoaprovizionare. Recent, secretariatul Comitetului judeţean de partid, prin analiza pe care a efectuat-o în C.U.A.S.C. Lupenii a subliniat faptul că ceea ce s-a făcut pînă acum reprezintă doar un început, eforturile trebuind canalizate şi în continuare spre sectorul zootehnic. Cu această ocazie s-au pus în evidenţă rezervele care mai există în direcţia asigurării bazei furajere, căile de modernizare a capacităţilor de cazare şi necesitatea sporirii continue a potenţialului productiv al pămîntului. In cadrul analizei, un punct distinct l-a constituit factorul om, subliniindu-se că el repre­zintă elementul hotărîtor în realizarea producţiilor agricole, vegetale şi animaliere. Modernizarea, mecanizarea, preluarea permanentă a noului şi în acest sector, obligă la un studiu susţinut, fiecare lucrător din zootehnie trebuind să devină un muncitor agricol cu înaltă calificare. Alături de ei, specialistul prin exemplul şi dăruirea sa, prin cunoştinţele acumulate şi modul de aplicare al lor la condiţiile concrete ale unităţii din care face parte, are un rol esenţial. Specificăm acest lu­cru pornind de la un caz concret întîlnit la C.A.P. BISERICANI. Aici, şefa de fermă, Kedves Melinda, îşi exercită atribuţiunile între două curse de au­tobuz ! Pentru salvarea aparenţelor, în ziua a­­nalizei, s-a amenajat, ad-hoc, o boxă pentru viţeii nou-născuţi. Era tot ce se mai putea fa­­ce , în rest, animale cu o stare de întreţine­re slabă, nelotizate, a­­dăposturi friguroase şi neigienizate. Raţia fu­rajeră lasă şi ea de do­rit, întocmită la repe­­zeală­ şi numai din con­dei, totaliza 7,5 .unităţi nutritive. în urma cal­culului făcut, pe baza cantităţilor administra­te, ea însuma cu ceva peste 6 unităţi nutriti­ve, adică atît cît este necesar pentru întreţi­nerea funcţiilor vitale şi o producţie de 0,6 li­tri lapte de la o vacă furajată. Aceeaşi dezordine, ge­nerată de lipsa de pre­ocupare,­­s-a găsit şi la MORÂRENI. Secretariatul Comite­tului judeţean de par­tid, analizînd concret cauzele care au generat situaţia din această u­­nitate, ca şi posibilită­ţile de redresare ale ei, a detaşat temporar aici, pe zootehnistul princi­pal de C.U.A.S.C., Haj­dú Francisc, şi a fixat termene cu date exacte, urmînd a dispune ulte­rior măsurile ce se im­pun cu privire la cei direct răspunzători. LA C.A.P. M­LADENI (preşedinte Ambrus E­­lisabeta, inginer şef Nagy Dominic) felul în care este coordonată în­treaga activitate denotă o totală lipsă de orien­tare și gîndire de pers­pectivă. Pînă cînd în această" unitate se pro­duceau juninci pentru alte unităţi din C.U. A.S.C., nu au fost pro­bleme. Acum cînd fer­ma produce pentru ne­voile proprii, necazurile sînt mari. Producţia de lapte, sub orice critică, iar stocul de gestaţie depăşeşte cu ceva 40 la sută. La C.A.P. ATID, pri­mul lucru care te în­­timpină neplăcut este noroiul mare din incin­­tă. Analizîndu-se am­plasarea adăposturilor s-a constatat că numai din lipsă de spirit gos­­­­podăresc nu s-au ame­najat aici şanţuri şi ba­zine de colectare a u­­rinei, lucru prin care aspectul fermei ar fi avut de câştigat. Şi nu numai el, ci toţi cei ce lucrează aici, fie în a­­dăposturi, fie la trans­portul furajelor, în a­­dăposturi situaţia se prezintă însă ceva mai bine. Animalele erau lotizate, furajarea­­ se făcea diferenţiat, iar reformele identificate, din timp, beneficiau de o furajare corespunză­toare. Şi cel mai bun lucru ce s-a întîlnit a fost acela că viţeii nou­­născuţi aveau amenaja­te boxe individuale, cu aşternut curat, asigu­­rîndu-li-se toate con­­­­diţiile pentru o dezvol­tare normală. Un as­pect care nu ar trebui să scape din vedere conducerii C.­ A.S.C. Lupeni, în vederea ge­neralizării lui în toate fermele. LA C.A.P. CRIŞENI, primul lucru ce avea să atragă atenţia a fost un adăpost a cărui des­tinaţie, privit dinafară, era greu de ghicit. Con­struit cu ani în urmă, el ajunsese acum în faza de modernizare. Iesle noi, alei betonate şi ziduri gata să se dă­­rîme. N-ar strica deci ceva mai multă gîndire. Ar fi o investiţie mai economicoasă ! Tot a­­ici, marea majoritate a vacilor pentru lapte, a­nimale de altf­el într-o stare de întreţinere bu­nă, iată cam odată la doi ani. Paguba nu este greu de calculat. Pen­­­tru remedierea situaţiei, secretariatul Comitetu­lui judeţean de partid a dispus o anchetă gi­necologică amănunţită, criticînd, totodată, ac­tivitatea desfăşurată pe această linie de către medicul veterinar Biró Ladislau şi şeful cen­trului de reproducţie şi selecţie a animalelor, din Cristuru Secuiesc, Bóndi Zoltán. Aceeaşi situaţie com­plet nesatisfăcătoare s-a întîlnit şi la cele două ferme aparţinătoare C.A.P. CORUND. Şi aici a fost subliniată ca ne­corespunzătoare activi­tatea desfăşurată de şefii de fermă György Mihai şi Ioan Todor. Drept consecinţă, loti­zarea şi furajarea ne­­corespunzătoare a ani­malelor, producţia mică de lapte. Cu toate aces­tea, la Corund procen­tul de natalitate reali­zat a fost de 70 la sută, iar stocul de gestaţie 54 la sută. Un lucru care promite şi pentru care nici Un efort nu este a­­cum prea mare. Unitatea reprezenta­tivă a C.U.A.S.C. Lu­­peni, a fost cea din lo­calitatea reşedinţă a consiliului. La ferma din centru, ordine şi curăţenie, animale fru­moase, lotizate şi hră­nite corespunzător. Tot aici o bucătărie furaje­ră la care se prepară un furaj unic, după toate regulile tehnologi­ce. Aproape de ea, la propriu şi la figurat, ferma din Păuleni. Ceva mai mult tre­buie făcut însă la fer­ma din Păltiniş, unde producţia de lapte este încă mică. Prin ordine şi disci­plină, exigenţă şi res­­­­ponsabilitate, s-a remar­cat şi Asociaţia econo­mică pentru creşterea şi îngrăşarea ovinelor din Praid. Apreciind şi rezultatele bune care s-au obţinut, se­cretariatul Comitetului judeţean de partid a subli­niat că acest început trebuie să stea la baza rea­lizărilor viitoare, astfel ca şi C.U.A.S.C. Lupeni să se ridice la nivelul cerinţelor impuse de noua revoluţie agrară. . Faptul că nu cu mult timp în urmă, trei dintre unităţile consiliului, au fost primele pe judeţ la producţia de lapte, demonstrează posibilităţile de care dispun cooperativele şi ambiţia ce-i caracte­rizează pe oamenii de aici. Arătîndu-se importanţa pe care o are zootehnia în agricultura judeţului nostru, s-a accentuat din nou necesitatea realizării programului de auto­aprovizionare, prin creşterea greutăţii medii de sacrificare şi atingerea parametrilor planificaţi la producţia de lapte. în acest sens s-a atras atenţia asupra modului în care se face furajarea şi lotiza­rea efectivelor in general, a tineretului femei şi a vacilor cu lapte, în special. Un accent deosebit a fost pus, şi de această dată, pe necesitatea folosi­rii unui furaj unic din care să nu lipsească nici cetina. în ceea ce priveşte perspectiva, s-a indicat a se avea în vedere, încă de pe acum, balanţa fu­rajeră şi suprafeţele destinate acestui scop. Pentru remedierea situaţiei s-a subliniat că este nevoie, de asemenea, de mai multă ordine şi dis­ciplină, de o responsabilitate şi exigenţă sporite, în acest sens un rol deosebit revenindu-le organelor şi organizaţiilor de partid, în ideea de a se trage toate învăţămintele, secre­tariatul Comitetului judeţean de partid a reco­mandat ca cele constatate cu ocazia analizei, să fie dezbătute şi însuşite în adunările generale ale cooperatorilor şi şedinţele comitetelor comunale de partid. Modul de îndeplinire a sarcinilor stabilite de se­cretariatul Comitetului judeţean de partid va con­stitui obiectul unei analize viitoare. Pagină realizată de Ştefana DRAGHICI şi REBENDICA Iosif Foto : NAGY P. Zoltán VE“ La C.A.P. Lupeni: O maternitate model. La C.A.P. Atid : în boxele individuale, excelente pentru viţeii nou-născuţi. La C.A.P. Inlăceni: Adăposturi „pregătite“ pen­tru iernat. „Cartea de vizită“ a incintei C.A.P. Atid. La C.A.P. Bisericani: Aglomeraţie mare intr-un spaţiu amenajat la re­pezeală. La C.A.P. Crișeni , în timp ce zidurile cad, inte­riorul se modernizează.

Next