Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1988 (Anul 21, nr. 5623-5698)
1988-01-15 / nr. 5633
Anul XXI., nr. 5633 — pag. a 2-a INFORMAŢIA HARGHITEI Agricultura harghiteană la cotele exigenţei noii revoluţii agrare mmn ALE MUNCII: ORDINE, DISCIPLINA,ExIGENŢA! în actuala etapă de dezvoltare a agriculturii harghitene, zootehnia ocupă un loc primordial. Asemenea tuturor unităţilor cooperatiste din judeţul nostru, şi în cele aparţinătoare Consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist din Lupeni, există încă posibilităţi nelimitate de creştere a producţiilor animaliere, de sporire continuă a contribuţiei lor la constituirea fondului de stat şi a celui de autoaprovizionare. Recent, secretariatul Comitetului judeţean de partid, prin analiza pe care a efectuat-o în C.U.A.S.C. Lupenii a subliniat faptul că ceea ce s-a făcut pînă acum reprezintă doar un început, eforturile trebuind canalizate şi în continuare spre sectorul zootehnic. Cu această ocazie s-au pus în evidenţă rezervele care mai există în direcţia asigurării bazei furajere, căile de modernizare a capacităţilor de cazare şi necesitatea sporirii continue a potenţialului productiv al pămîntului. In cadrul analizei, un punct distinct l-a constituit factorul om, subliniindu-se că el reprezintă elementul hotărîtor în realizarea producţiilor agricole, vegetale şi animaliere. Modernizarea, mecanizarea, preluarea permanentă a noului şi în acest sector, obligă la un studiu susţinut, fiecare lucrător din zootehnie trebuind să devină un muncitor agricol cu înaltă calificare. Alături de ei, specialistul prin exemplul şi dăruirea sa, prin cunoştinţele acumulate şi modul de aplicare al lor la condiţiile concrete ale unităţii din care face parte, are un rol esenţial. Specificăm acest lucru pornind de la un caz concret întîlnit la C.A.P. BISERICANI. Aici, şefa de fermă, Kedves Melinda, îşi exercită atribuţiunile între două curse de autobuz ! Pentru salvarea aparenţelor, în ziua analizei, s-a amenajat, ad-hoc, o boxă pentru viţeii nou-născuţi. Era tot ce se mai putea face , în rest, animale cu o stare de întreţinere slabă, nelotizate, adăposturi friguroase şi neigienizate. Raţia furajeră lasă şi ea de dorit, întocmită la repezeală şi numai din condei, totaliza 7,5 .unităţi nutritive. în urma calculului făcut, pe baza cantităţilor administrate, ea însuma cu ceva peste 6 unităţi nutritive, adică atît cît este necesar pentru întreţinerea funcţiilor vitale şi o producţie de 0,6 litri lapte de la o vacă furajată. Aceeaşi dezordine, generată de lipsa de preocupare,s-a găsit şi la MORÂRENI. Secretariatul Comitetului judeţean de partid, analizînd concret cauzele care au generat situaţia din această unitate, ca şi posibilităţile de redresare ale ei, a detaşat temporar aici, pe zootehnistul principal de C.U.A.S.C., Hajdú Francisc, şi a fixat termene cu date exacte, urmînd a dispune ulterior măsurile ce se impun cu privire la cei direct răspunzători. LA C.A.P. MLADENI (preşedinte Ambrus Elisabeta, inginer şef Nagy Dominic) felul în care este coordonată întreaga activitate denotă o totală lipsă de orientare și gîndire de perspectivă. Pînă cînd în această" unitate se produceau juninci pentru alte unităţi din C.U. A.S.C., nu au fost probleme. Acum cînd ferma produce pentru nevoile proprii, necazurile sînt mari. Producţia de lapte, sub orice critică, iar stocul de gestaţie depăşeşte cu ceva 40 la sută. La C.A.P. ATID, primul lucru care te întimpină neplăcut este noroiul mare din incintă. Analizîndu-se amplasarea adăposturilor s-a constatat că numai din lipsă de spirit gospodăresc nu s-au amenajat aici şanţuri şi bazine de colectare a urinei, lucru prin care aspectul fermei ar fi avut de câştigat. Şi nu numai el, ci toţi cei ce lucrează aici, fie în adăposturi, fie la transportul furajelor, în adăposturi situaţia se prezintă însă ceva mai bine. Animalele erau lotizate, furajarea se făcea diferenţiat, iar reformele identificate, din timp, beneficiau de o furajare corespunzătoare. Şi cel mai bun lucru ce s-a întîlnit a fost acela că viţeii nounăscuţi aveau amenajate boxe individuale, cu aşternut curat, asigurîndu-li-se toate condiţiile pentru o dezvoltare normală. Un aspect care nu ar trebui să scape din vedere conducerii C. A.S.C. Lupeni, în vederea generalizării lui în toate fermele. LA C.A.P. CRIŞENI, primul lucru ce avea să atragă atenţia a fost un adăpost a cărui destinaţie, privit dinafară, era greu de ghicit. Construit cu ani în urmă, el ajunsese acum în faza de modernizare. Iesle noi, alei betonate şi ziduri gata să se dărîme. N-ar strica deci ceva mai multă gîndire. Ar fi o investiţie mai economicoasă ! Tot aici, marea majoritate a vacilor pentru lapte, animale de altfel într-o stare de întreţinere bună, iată cam odată la doi ani. Paguba nu este greu de calculat. Pentru remedierea situaţiei, secretariatul Comitetului judeţean de partid a dispus o anchetă ginecologică amănunţită, criticînd, totodată, activitatea desfăşurată pe această linie de către medicul veterinar Biró Ladislau şi şeful centrului de reproducţie şi selecţie a animalelor, din Cristuru Secuiesc, Bóndi Zoltán. Aceeaşi situaţie complet nesatisfăcătoare s-a întîlnit şi la cele două ferme aparţinătoare C.A.P. CORUND. Şi aici a fost subliniată ca necorespunzătoare activitatea desfăşurată de şefii de fermă György Mihai şi Ioan Todor. Drept consecinţă, lotizarea şi furajarea necorespunzătoare a animalelor, producţia mică de lapte. Cu toate acestea, la Corund procentul de natalitate realizat a fost de 70 la sută, iar stocul de gestaţie 54 la sută. Un lucru care promite şi pentru care nici Un efort nu este acum prea mare. Unitatea reprezentativă a C.U.A.S.C. Lupeni, a fost cea din localitatea reşedinţă a consiliului. La ferma din centru, ordine şi curăţenie, animale frumoase, lotizate şi hrănite corespunzător. Tot aici o bucătărie furajeră la care se prepară un furaj unic, după toate regulile tehnologice. Aproape de ea, la propriu şi la figurat, ferma din Păuleni. Ceva mai mult trebuie făcut însă la ferma din Păltiniş, unde producţia de lapte este încă mică. Prin ordine şi disciplină, exigenţă şi responsabilitate, s-a remarcat şi Asociaţia economică pentru creşterea şi îngrăşarea ovinelor din Praid. Apreciind şi rezultatele bune care s-au obţinut, secretariatul Comitetului judeţean de partid a subliniat că acest început trebuie să stea la baza realizărilor viitoare, astfel ca şi C.U.A.S.C. Lupeni să se ridice la nivelul cerinţelor impuse de noua revoluţie agrară. . Faptul că nu cu mult timp în urmă, trei dintre unităţile consiliului, au fost primele pe judeţ la producţia de lapte, demonstrează posibilităţile de care dispun cooperativele şi ambiţia ce-i caracterizează pe oamenii de aici. Arătîndu-se importanţa pe care o are zootehnia în agricultura judeţului nostru, s-a accentuat din nou necesitatea realizării programului de autoaprovizionare, prin creşterea greutăţii medii de sacrificare şi atingerea parametrilor planificaţi la producţia de lapte. în acest sens s-a atras atenţia asupra modului în care se face furajarea şi lotizarea efectivelor in general, a tineretului femei şi a vacilor cu lapte, în special. Un accent deosebit a fost pus, şi de această dată, pe necesitatea folosirii unui furaj unic din care să nu lipsească nici cetina. în ceea ce priveşte perspectiva, s-a indicat a se avea în vedere, încă de pe acum, balanţa furajeră şi suprafeţele destinate acestui scop. Pentru remedierea situaţiei s-a subliniat că este nevoie, de asemenea, de mai multă ordine şi disciplină, de o responsabilitate şi exigenţă sporite, în acest sens un rol deosebit revenindu-le organelor şi organizaţiilor de partid, în ideea de a se trage toate învăţămintele, secretariatul Comitetului judeţean de partid a recomandat ca cele constatate cu ocazia analizei, să fie dezbătute şi însuşite în adunările generale ale cooperatorilor şi şedinţele comitetelor comunale de partid. Modul de îndeplinire a sarcinilor stabilite de secretariatul Comitetului judeţean de partid va constitui obiectul unei analize viitoare. Pagină realizată de Ştefana DRAGHICI şi REBENDICA Iosif Foto : NAGY P. Zoltán VE“ La C.A.P. Lupeni: O maternitate model. La C.A.P. Atid : în boxele individuale, excelente pentru viţeii nou-născuţi. La C.A.P. Inlăceni: Adăposturi „pregătite“ pentru iernat. „Cartea de vizită“ a incintei C.A.P. Atid. La C.A.P. Bisericani: Aglomeraţie mare intr-un spaţiu amenajat la repezeală. La C.A.P. Crișeni , în timp ce zidurile cad, interiorul se modernizează.