Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1989 (Anul 22, nr. 5934-6009)

1989-01-28 / nr. 5956

Anul XXII. Nr. 5956 4 pagini 50 bani PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITÎ-VAI f J O V \ ) l X *—A) V Organ al Comitetului județean Harghita al P.C.R. si al Consiliului popular județean SÎMBÂTĂ, 28 ianuarie 1989 Soarele răsare : 7,39 Soarele apune : 17,19 Zile trecute : 28 Zile rămase : 337 săfMIQUIEM tovarăşului nicolae ceauşescu manifestare a sentimentelor da profundă stimă şi preţuire faţă de iubitul conducător al partidului şi statului CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU * 9 Dragi tovarăşi, Doresc să exprim», în primul rînd, cele mai calde mulţumiri Comitetului Politic Executiv, partidului, Consiliului de Stat, guvernului pentru Scrisoare, pentru aprecierile şi urările adresate. De asemenea, mulţumesc tuturor or­ganizaţiilor şi tovarăşilor care mi-au înmuiat, cu acest prilej, în numele or­ganizaţiilor respective, mesaje de feli­citări, folosesc acest prilej pentru a adresa cele mai vii mulţumiri clasei munci­toare, ţărănimii, intelectualităţii, în­tregului nostru popor, pentru senti­mentele de prietenie şi căldura cu care sunt înconjurat în aceste zile. în toate acestea văd expresia încre­derii întregii noastre naţiuni In juste­ţea politicii revoluţionare — bazată pe concepţia materialist dialectică şi is­torică, in­ principiile socialismului şti­inţific — a partidului nostru, care, prin întreaga sa activitate, a demonstrat şi demonstrează că nu are tel mai înalt decit acela de a înfăptui aspiraţiile întregului popor, de libertate, inde­pendenţă, de bunăstare şi fericire. Iată de ce, în aceste împrejurări, pri­­mele mele gînduri se îndreaptă către poporul nostru, căruia îi urez o viaţă tot mai demnă, mai îmbelşugată, libe­ră şi independentă ! (Aplauze puter­­nice). în Scrisoarea care s-a citit aici, s-a făcut — s-ar putea spune — un bilanţ larg al realizărilor pe calea înfăptuirii Programului partidului, a dezvoltării socialiste a României. Trebuie să măr­turisesc deschis, şi în aceste­ împreju­rări, că tot ceea ce s-a realizat în Ro­mânia în anii construcţiei socialiste — şi mai cu seamă după Congresul al IX-lea al partidului — reprezintă o continuare a preocupărilor de dezvol­tare independentă a patriei noastre. Toate aceste realizări sînt strîns lega­te de întreaga istorie, de tot ceea ce a făcut poporul nostru, în diferite eta­pe ale dezvoltării sale, pentru forma­rea fiinţei sale naţionale, a naţiunii, a statului naţional­­ unitar, pentru scutu­rarea dominaţiei străine, sînt legate de lupta împotriva asupririi moşierilor şi capitaliştilor, pentru a deveni stăpîn deplin pe destinele sale, stăpîn deplin în ţara sa. Fără aceste lupte îndelun­­gate, nici realizările de astăzi nu ar fi putut fi obţinute ! Doresc ca, şi în aceste împrejurări, să aduc omagiul nostru tuturor acelo­ra care, în decursul istoriei grele, zbu­ciumate, de luptă îndelungată, au fă­cut totul pentru libertatea şi progre­sul patriei noastre. Doresc, în primul rînd, să aduc un omagiu poporului nostru — adevăratul făuritor al pro­priilor sale destine, al istoriei naţiu­nii noastre. Subliniez aceasta pentru că, întotdeauna nu trebuie să uităm — şi subliniez aceasta încă o dată — că datorăm totul poporului, că vom putea asigura dezvoltarea României, in­dependenţa şi suveranitatea sa numai împreună cu poporul, făcînd totul pen­tru popor, pentru bunăstarea şi feri­cirea sa! (Aplauze puternice, prelungite). Fără îndoială, etapele istoriei sunt multe, orînduirile sociale au fost mul­te. Am vorbit de toate acestea la ple­nara din luna noiembrie anul trecut — şi nu doresc să mă mai refer acum la ele. Menţionez numai că, în diferite etape istorice, în formele şi orînduirile so­ciale corespunzătoare, au fost întot­deauna forţe care şi-au propus şi au acţionat pentru unirea poporului în vederea dezvoltării sale, indiferent de greşelile pe care le-au făcut într-un moment sau altul .’'legate, într-un anu­mit sens, de însăşi orînduirea socială, de etapa respectivă de dezvoltare isto­rică. Trebuie să preţuim pe toţi cei ca­re au făcut cît de puţin, dar au făcut ceva, pentru existenţa naţiunii noastre, pentru existenţa statului naţional uni­tar ! (Aplauze puternice, îndelungate). Desigur, criticăm şi vom critica în­totdeauna vechile orinduiri sociale, pe care, de altfel, însăşi istoria le-a con­siderat că trebuie să părăsească scena şi să facă loc unei noi orînduiri, mai drepte, mai bune. Criticînd orînduirile sociale din trecut, nu negăm şi nu trebuie să negăm niciodată pe cei care, în acele împrejurări, au avut în vede­re dezvoltarea poporului, a naţiunii, întărirea independenţei ţării noastre. (Aplauze puternice, prelungite). Anul acesta se împlinesc 96 de ani de la făurirea primului partid munci­toresc în România. Tot în acest an se împlinesc 100 de ani de cînd, pentru prima oară, clasa muncitoare şi oame­nii progresişti din România au sărbă­torit 1 Mai, ca zi a solidarităţii mun­citorilor de pretutindeni, de luptă îm­potriva asupririi, pentru o viaţă libe­ră, mai demnă şi mai bună. în 1921 a fost creat Partidul Comunist Român — continuatorul, de fapt, al primului partid muncitoresc din România, care şi-a propus să ridice — şi a ridicat — lupta revoluţionară a clasei muncitoare, a forţelor înaintate, la un nivel supe­rior, pe baza unei concepţii noi. în ce mă priveşte, în 1930, deci cu 60 de ani în urmă, am făcut prima cunoştinţă cu mişcarea muncitorească, cu sindicatele din România. (Aplauze puternice, prelungite). Era o situaţie grea pe plan mondial şi, deci, şi în ţa­ra noastră­ Avea loc marea criză eco­nomică, politică şi socială a lumii ca­pitaliste. Mulţi — mai in vîrstă, desi­gur — îşi amintesc de situaţia gr­ea, de atunci, din România, de şomajul, de reducerea salariilor, de condiţiile în­robitoare din domeniul financiar-eco­­nomic impuse României de capitalul străin şi care au fost acceptate de gu­vernele de atunci. Aşa se şi explică marile greve, mişcările revoluţionare din anii 1929,19­30,1931,1932, culminînd cu marile mişcări şi greve din judeţul Prahova şi din Bucureşti — de la Gri­­viţa şi din alte întreprinderi —, prac­tic din întreaga ţară. S-ar putea spune că, în acele împre­jurări, aceste greve uriaşe au demon­strat forţa clasei muncitoare, a parti­dului nostru comunist de a organiza şi conduce luptele maselor muncitoa­re. Merită, totodată, subliniat că lup­tele din februarie 1933 — din Pra­hova, de la Griviţa şi alte întreprin­deri din Bucureşti şi din alte centre muncitoreşti — au fost primele -­miş­cări revoluţionare de mare amploare, după venirea hitlerismului la putere în Germania, şi care au avut şi un net conţinut antifascist, de luptă pen­tru apărarea libertăţilor democratice, pentru independenţa ţării. (Aplauze puternice). în acest an, la 1 Mai, se împlinesc 50 de ani de la marea demonstraţie antirăzboinică şi antifascistă din Capi­tală, care, după ocuparea Austriei şi Cehoslovaciei de către Germania na­zistă, a fost prima mişcare puternică în Europa, care a chemat poporul român, clasa muncitoare, dar a chemat, prac­tic, clasa muncitoare de pe întregul continent la lupta împotriva fascismu­lui, pentru apărarea independenței­ tu­turor statelor. (Aplauze puternice, pre­lungite). Ceea ce spun este o redare a aprecierilor presei străine din acea perioadă — nu o apreciere făcută a­­cum —, reprezintă realitatea şi demon­strează justeţea politicii partidului nos­tru, atît pe plan intern, cît şi pe plan internaţional. Nu doresc să mă refer la alte mo­mente istorice. Am trecut să construim socialismul. In 1988 am aniversat pa­tru decenii de la naţionalizarea indus­triei, băncilor şi a altor sectoare im­portante de activitate, iar în acest an, la începutul lui martie, se împlinesc 40 de ani de cînd plenara Comitetului Central a hotărît trecerea la organiza­rea, pe baze noi, a agriculturii­­ la cooperativizarea agriculturii. Am lichidat exploatarea omului de către om, am lichidat asuprirea, iar clasa muncitoare a devenit cu adevărat clasă conducătoare a societăţii şi pro­prietară a mijloacelor de producţie.­­Nu a fost uşor ! Am realizat aceasta prin luptă. Chiar în această perioadă, de după 23 August 1944, au căzut mulţi, inclusiv în această piaţă, azi Piaţa Re­publicii, ucişi de gloaneţele forţelor (Continuare in pag. a 2-a) BIBLIOTECA judeţeană — HARGHITA - \ «­ Marelui Erou al ţării — profundul omagiu, înalta cinstire şi re­cunoştinţă ale tuturor oamenilor muncii harghiteni Manifestări peste lj hotare consacrate ^ aniversării zilei de­­ naştere şi îndelunga- \ tei activităţi revoluţio- \ nare ale tovarăşului \ Nicolae Ceauşescu­­ (in pag a 4-a) j r ­ Noi apartamente pentru oamenii muncii Zestrea edilitară a­­frumosului oraş de la scoalele Călimanilor —­­Topliţa s-a rotunjit o­­■ dată cu darea în folo­sinţă a celor 40 de a­­­­partamente din car­­­tierul Aluniş, cu puţin înainte de finele anului ,1988. Cu acestea numă­­­rul total al apartamen­telor construite în ulti­mii 25 de ani a ajuns la 3.200, ceea ce a făcut ca jumătate din nu­­­­­mărul familiilor oraşu­lui să beneficieze de lo­cuinţe noi şi confortabi­le, construite din fondu­rile centralizate ale sta­tului şi puse la dispo­­tiţia­­oamenilor muncii. La ora actuală, construc­torii topliţeni execută lucrările de finisaje in­terioare la un nou bloc cu 20 de apartamente şi spaţii comerciale la par­­ter, în acelaşi cartier, care se va da în folo­sinţă încă în cursul a­­cestui trimestru. Conco­mitent, ei lucrează de zor şi la noile blocuri din zona centrală, ce vor fi terminate în cins­tea celui de-al XIV-lea Congres al partidului. De­dată cu darea acestora în folosinţă, va fi de­finitivat, în linii mari, noul centru civic al o­­raşului. \ \\ | în moderna secţie de forjă a întreprinderii de tractoare din Miercurea- Ciuc, la maxipresele de mare productivitate, munci­torii execută o serie de repere complexe pentru subansamblurile diferitelor tipuri de tractoare. Foto : AL. V. SZAKÁCS I I I \

Next