Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1989 (Anul 22, nr. 5934-6009)
1989-01-28 / nr. 5956
Anul XXII. Nr. 5956 4 pagini 50 bani PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITÎ-VAI f J O V \ ) l X *—A) V Organ al Comitetului județean Harghita al P.C.R. si al Consiliului popular județean SÎMBÂTĂ, 28 ianuarie 1989 Soarele răsare : 7,39 Soarele apune : 17,19 Zile trecute : 28 Zile rămase : 337 săfMIQUIEM tovarăşului nicolae ceauşescu manifestare a sentimentelor da profundă stimă şi preţuire faţă de iubitul conducător al partidului şi statului CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU * 9 Dragi tovarăşi, Doresc să exprim», în primul rînd, cele mai calde mulţumiri Comitetului Politic Executiv, partidului, Consiliului de Stat, guvernului pentru Scrisoare, pentru aprecierile şi urările adresate. De asemenea, mulţumesc tuturor organizaţiilor şi tovarăşilor care mi-au înmuiat, cu acest prilej, în numele organizaţiilor respective, mesaje de felicitări, folosesc acest prilej pentru a adresa cele mai vii mulţumiri clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, întregului nostru popor, pentru sentimentele de prietenie şi căldura cu care sunt înconjurat în aceste zile. în toate acestea văd expresia încrederii întregii noastre naţiuni In justeţea politicii revoluţionare — bazată pe concepţia materialist dialectică şi istorică, in principiile socialismului ştiinţific — a partidului nostru, care, prin întreaga sa activitate, a demonstrat şi demonstrează că nu are tel mai înalt decit acela de a înfăptui aspiraţiile întregului popor, de libertate, independenţă, de bunăstare şi fericire. Iată de ce, în aceste împrejurări, primele mele gînduri se îndreaptă către poporul nostru, căruia îi urez o viaţă tot mai demnă, mai îmbelşugată, liberă şi independentă ! (Aplauze puternice). în Scrisoarea care s-a citit aici, s-a făcut — s-ar putea spune — un bilanţ larg al realizărilor pe calea înfăptuirii Programului partidului, a dezvoltării socialiste a României. Trebuie să mărturisesc deschis, şi în aceste împrejurări, că tot ceea ce s-a realizat în România în anii construcţiei socialiste — şi mai cu seamă după Congresul al IX-lea al partidului — reprezintă o continuare a preocupărilor de dezvoltare independentă a patriei noastre. Toate aceste realizări sînt strîns legate de întreaga istorie, de tot ceea ce a făcut poporul nostru, în diferite etape ale dezvoltării sale, pentru formarea fiinţei sale naţionale, a naţiunii, a statului naţional unitar, pentru scuturarea dominaţiei străine, sînt legate de lupta împotriva asupririi moşierilor şi capitaliştilor, pentru a deveni stăpîn deplin pe destinele sale, stăpîn deplin în ţara sa. Fără aceste lupte îndelungate, nici realizările de astăzi nu ar fi putut fi obţinute ! Doresc ca, şi în aceste împrejurări, să aduc omagiul nostru tuturor acelora care, în decursul istoriei grele, zbuciumate, de luptă îndelungată, au făcut totul pentru libertatea şi progresul patriei noastre. Doresc, în primul rînd, să aduc un omagiu poporului nostru — adevăratul făuritor al propriilor sale destine, al istoriei naţiunii noastre. Subliniez aceasta pentru că, întotdeauna nu trebuie să uităm — şi subliniez aceasta încă o dată — că datorăm totul poporului, că vom putea asigura dezvoltarea României, independenţa şi suveranitatea sa numai împreună cu poporul, făcînd totul pentru popor, pentru bunăstarea şi fericirea sa! (Aplauze puternice, prelungite). Fără îndoială, etapele istoriei sunt multe, orînduirile sociale au fost multe. Am vorbit de toate acestea la plenara din luna noiembrie anul trecut — şi nu doresc să mă mai refer acum la ele. Menţionez numai că, în diferite etape istorice, în formele şi orînduirile sociale corespunzătoare, au fost întotdeauna forţe care şi-au propus şi au acţionat pentru unirea poporului în vederea dezvoltării sale, indiferent de greşelile pe care le-au făcut într-un moment sau altul .’'legate, într-un anumit sens, de însăşi orînduirea socială, de etapa respectivă de dezvoltare istorică. Trebuie să preţuim pe toţi cei care au făcut cît de puţin, dar au făcut ceva, pentru existenţa naţiunii noastre, pentru existenţa statului naţional unitar ! (Aplauze puternice, îndelungate). Desigur, criticăm şi vom critica întotdeauna vechile orinduiri sociale, pe care, de altfel, însăşi istoria le-a considerat că trebuie să părăsească scena şi să facă loc unei noi orînduiri, mai drepte, mai bune. Criticînd orînduirile sociale din trecut, nu negăm şi nu trebuie să negăm niciodată pe cei care, în acele împrejurări, au avut în vedere dezvoltarea poporului, a naţiunii, întărirea independenţei ţării noastre. (Aplauze puternice, prelungite). Anul acesta se împlinesc 96 de ani de la făurirea primului partid muncitoresc în România. Tot în acest an se împlinesc 100 de ani de cînd, pentru prima oară, clasa muncitoare şi oamenii progresişti din România au sărbătorit 1 Mai, ca zi a solidarităţii muncitorilor de pretutindeni, de luptă împotriva asupririi, pentru o viaţă liberă, mai demnă şi mai bună. în 1921 a fost creat Partidul Comunist Român — continuatorul, de fapt, al primului partid muncitoresc din România, care şi-a propus să ridice — şi a ridicat — lupta revoluţionară a clasei muncitoare, a forţelor înaintate, la un nivel superior, pe baza unei concepţii noi. în ce mă priveşte, în 1930, deci cu 60 de ani în urmă, am făcut prima cunoştinţă cu mişcarea muncitorească, cu sindicatele din România. (Aplauze puternice, prelungite). Era o situaţie grea pe plan mondial şi, deci, şi în ţara noastră Avea loc marea criză economică, politică şi socială a lumii capitaliste. Mulţi — mai in vîrstă, desigur — îşi amintesc de situaţia grea, de atunci, din România, de şomajul, de reducerea salariilor, de condiţiile înrobitoare din domeniul financiar-economic impuse României de capitalul străin şi care au fost acceptate de guvernele de atunci. Aşa se şi explică marile greve, mişcările revoluţionare din anii 1929,1930,1931,1932, culminînd cu marile mişcări şi greve din judeţul Prahova şi din Bucureşti — de la Griviţa şi din alte întreprinderi —, practic din întreaga ţară. S-ar putea spune că, în acele împrejurări, aceste greve uriaşe au demonstrat forţa clasei muncitoare, a partidului nostru comunist de a organiza şi conduce luptele maselor muncitoare. Merită, totodată, subliniat că luptele din februarie 1933 — din Prahova, de la Griviţa şi alte întreprinderi din Bucureşti şi din alte centre muncitoreşti — au fost primele -mişcări revoluţionare de mare amploare, după venirea hitlerismului la putere în Germania, şi care au avut şi un net conţinut antifascist, de luptă pentru apărarea libertăţilor democratice, pentru independenţa ţării. (Aplauze puternice). în acest an, la 1 Mai, se împlinesc 50 de ani de la marea demonstraţie antirăzboinică şi antifascistă din Capitală, care, după ocuparea Austriei şi Cehoslovaciei de către Germania nazistă, a fost prima mişcare puternică în Europa, care a chemat poporul român, clasa muncitoare, dar a chemat, practic, clasa muncitoare de pe întregul continent la lupta împotriva fascismului, pentru apărarea independenței tuturor statelor. (Aplauze puternice, prelungite). Ceea ce spun este o redare a aprecierilor presei străine din acea perioadă — nu o apreciere făcută acum —, reprezintă realitatea şi demonstrează justeţea politicii partidului nostru, atît pe plan intern, cît şi pe plan internaţional. Nu doresc să mă refer la alte momente istorice. Am trecut să construim socialismul. In 1988 am aniversat patru decenii de la naţionalizarea industriei, băncilor şi a altor sectoare importante de activitate, iar în acest an, la începutul lui martie, se împlinesc 40 de ani de cînd plenara Comitetului Central a hotărît trecerea la organizarea, pe baze noi, a agriculturii la cooperativizarea agriculturii. Am lichidat exploatarea omului de către om, am lichidat asuprirea, iar clasa muncitoare a devenit cu adevărat clasă conducătoare a societăţii şi proprietară a mijloacelor de producţie.Nu a fost uşor ! Am realizat aceasta prin luptă. Chiar în această perioadă, de după 23 August 1944, au căzut mulţi, inclusiv în această piaţă, azi Piaţa Republicii, ucişi de gloaneţele forţelor (Continuare in pag. a 2-a) BIBLIOTECA judeţeană — HARGHITA - \ « Marelui Erou al ţării — profundul omagiu, înalta cinstire şi recunoştinţă ale tuturor oamenilor muncii harghiteni Manifestări peste lj hotare consacrate ^ aniversării zilei de naştere şi îndelunga- \ tei activităţi revoluţio- \ nare ale tovarăşului \ Nicolae Ceauşescu (in pag a 4-a) j r Noi apartamente pentru oamenii muncii Zestrea edilitară afrumosului oraş de la scoalele Călimanilor —Topliţa s-a rotunjit o■ dată cu darea în folosinţă a celor 40 de apartamente din cartierul Aluniş, cu puţin înainte de finele anului ,1988. Cu acestea numărul total al apartamentelor construite în ultimii 25 de ani a ajuns la 3.200, ceea ce a făcut ca jumătate din numărul familiilor oraşului să beneficieze de locuinţe noi şi confortabile, construite din fondurile centralizate ale statului şi puse la dispotiţiaoamenilor muncii. La ora actuală, constructorii topliţeni execută lucrările de finisaje interioare la un nou bloc cu 20 de apartamente şi spaţii comerciale la parter, în acelaşi cartier, care se va da în folosinţă încă în cursul acestui trimestru. Concomitent, ei lucrează de zor şi la noile blocuri din zona centrală, ce vor fi terminate în cinstea celui de-al XIV-lea Congres al partidului. Dedată cu darea acestora în folosinţă, va fi definitivat, în linii mari, noul centru civic al oraşului. \ \\ | în moderna secţie de forjă a întreprinderii de tractoare din Miercurea- Ciuc, la maxipresele de mare productivitate, muncitorii execută o serie de repere complexe pentru subansamblurile diferitelor tipuri de tractoare. Foto : AL. V. SZAKÁCS I I I \