Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1989 (Anul 22, nr. 6165-6233), Adevărul Harghitei, decembrie 1989 (Anul 1, nr. 1-9)
1989-10-14 / nr. 6176
Anul XXII. Nr. 6176 4 pagini 50 bani MIOUETARI OIK TOATE TARTRE. tNTTT-VA I |Wi al t~l sfiatsamnnM Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. si al Consiliului popular judeţean Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în unităţi ale industriei alimentare din Capitală Tovarăşul Neolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a efectuat, vineri, o vizită de lucru în unităţi ale industriei alimentare din Capitală. Incadrîndu-se în seria analizelor efectuate în ultimele zile în legătură cu cele mai importante aspecte ale îmbunătăţirii aprovizionării Capitalei, noul dialog de lucru al secretarului general al partidului cu cadrele de conducere din ministerul de resort şi Consiliul Popular Municipal, cu colectivele unităţilor vizitate, s-a axat pe problemele prioritare ale dezvoltării şi modernizării industriei alimentare, cu deosebire în sectorul producţiei de carne şi preparatelor din carne. O asemenea ambianţă entuziastă a caracterizat întîmpinarea secretarului general al partidului la Complexul de Industrializare a Cărnii Bucureşti, unde mii de oameni ai muncii au aplaudat şi ovaţionat cu însufleţire. Cei prezenţi au scandat cu putere numele partidului şi al secretarului său general, ca şi urarea, devenită expresie a voinţei întregului nostru popor, ca la Congresul al XIV-lea al partidului tovarăşul Nicolae Ceauşescu să fie reales în funcţia supremă de secretar general al partidului, în cursul vizitării noului abator, construit în cadrul complexului, secretarului general al partidului i-au fost înfăţişate principalele caracteristici ale capacităţilor de producţie, modul în care este organizat fluxul de prelucrare şi procesul tehnologic, preocupările colectivului de oameni ai muncii pentru asigurarea unui înalt grad de mecanizare a lucrărilor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că se impune reorganizarea actualelor sectoare şi folosirea mai eficientă a spaţiului, instalarea unor noi maşini şi utilaje, pentru a se putea realiza aici şi o serie de preparate din carne. In aceeaşi arie de preocupări s-a înscris şi dialogul conducătorului partidului şi statului nostru cu colectivul întreprinderii de preparate şi conserve din carne, unde în centrul atenţiei s-au situat problemele creşterii volumului şi diversificării producţiei. Apreciind că şi la această întreprindere există suficiente rezerve de sporire a producţiei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că trebuie să se acţioneze pentru mai buna organizare a procesului tehnologic, în legătură cu diversele preparate din carne fabricate de întreprinderea bucureşteană, secretarul general al partidului a indicat să se treacă la specializarea pe grupe de produse a diferitelor unităţi, să se acţioneze pentru lărgirea gamei sortimentale şi, îndeosebi, pentru realizarea unor mezeluri de foarte bună calitate. S-a subliniat, de asemenea, că şi aici, ca de altfel în toate întreprinderile industriei alimentare, trebuie să se lucreze în condiţii de deplină ordine şi curăţenie, la un înalt nivel de igienă, să se acorde cea mai mare atenţie calităţii produselor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a insistat asupra necesităţii de a se acţiona astfel incit, prin măsurile tehnice şi organizatorice care vor fi luate, să se asigure dublarea, încă din luna noiembrie, a producţiei actuale şi livrarea ritmică a producţiei pentru desfacere. în continuare, s-a vizitat vechiul abator al Bucureştiului, care urmează să fie reprofilat ca unitate producătoare de preparate din carne. S-a apreciat că, bine concepută, în urma unor lucrări de amenajare şi modernizare, vechea construcţie va dobîndi o funcţionalitate corespunzătoare. în legătură cu viitorul profil al unităţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că este necesar ca, pe lingă o mare unitate producătoare de mîncăruri, aici să se realizeze şi importante cantităţi de preparate din carne de pasăre, stabilindu-se, în acest sens, o strînsă cooperare cu abatoarele crescătoriilor de păsări din jurul Capitalei. Referindu-se, în încheierea vizitei, la însemnătatea reprofilării fostului abator, conducătorul partidului şi statului nostru a subliniat că oamenii muncii de aici, care au asigurate toate condiţiile pentru a-şi desfăşura activitatea, trebuie să se angajeze, împreună cu constructorii în acest efort de executare a lucrărilor, să facă totul pentru ca această unitate să producă în cel mai scurt timp. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a adresat întregului colectiv urarea de a realiza o întreprindere modernă, care să dea un volum mare de produse de bună calitate. SIMBATA, 14 octombrie 1989 Soarele răsare : 6,28 Soarele apune : 17,33 Zile trecute : 287 Zile rămase : 78 IN DEZBATEREA PARTIDULUI, A tNTREGULUi POPOR PROIECTUL PROGRAMUlUl-DIRECTIVĂ, TEZELE PENTRU CONGRESUL AL XIV-LEA Răspunzînd ferm teoriilor şi tezelor conservatoare, reacţionare „Dealtfel, este un adevăr axiomatic că nici nu poate exista o lume fără idei; aceasta o demonstrează întreaga istorie a umanităţii“ — se afirmă în Tezele pentru Congresul al XIV- lea al partidului. Iată un răspuns clar la pretinsa necesitate a „dezideologizării“ raporturilor dintre socialism şi capitalism pe plan mondial, idee ce conduce la subaprecierea şi chiar negarea importanţei teoriei revoluţionare în construcţia socialismului, la minimalizarea rolului conştiinţei socialiste în desfăşurarea procesului revoluţionar şi, în ultimă instanţă, la capitularea socialismului in faţa capitalismului şi renunţarea la lupta pentru lichidarea exploatării şi asupririi, pentru realizarea societăţii dreptăţii şi echităţii sociale. Dar, fireşte, tocmai cei mai fervenţi promotori ai „dezideologizării“ n-au renunţat niciodată şi nici nu dau semne că ar fi dispuşi să-şi schimbe concepţiile. „Ne-am lăsa pradă unei iluzii de neiertat — se arată mai departe în Teze — dacă ne-am închipui că vechea orînduire, capitalistă, se va resemna cu pierderea poziţiilor sale, va rămlne nepăsătoare în faţa procesului istoric al înlocuirii ei cu noua orînduire socialistă". Intr-adevăr, cercurile conservatoare din unele ţări, cercurile reacţionare din ţările capitaliste şi-au intensificat atacurile împotriva partidelor comuniste, incercînd să pună sub semnul întrebării înseşi principiile de bază ale socialismului, între care şi esenţa noiisocietăţi — forma de proprietate , tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvîntările din ultima, perioadă, a argumentat în mod strălucit că nu se poate vorbi de perfecţionarea construcţiei socialismului renunţînd la proprietatea socialistă, la poziţia egală a membrilor societăţii faţă de mijloacele de producţie — cuceriri revoluţionare esenţiale. Tendinţa spre idealizarea proprietăţii private, a jocului liber al relaţiilor de piaţă înseamnă întoarcerea la modele economice proprii orînduirii depăşite de socialism, cu inevitabilele ei consecinţe : diminuarea conducerii unitare a economiei naţionale, scăparea de sub control a preţurilor, apariţia desincronizărilor între diferite ramuri şi sectoare de activitate şi altele — care nu pot în nici un caz să constituie, în etapa actuală, factori de progres. Concomitent s-au revitalizat, pe plan mondial, ideile „perimării“ naţiunii ca * perimetru ideal de dezvoltare economică şi tehnico-ştiinţifică, ale nonintervenţiei statului în desfăşurarea activităţii economico-sociale — propagandă care încearcă să faaciliteze şi mai mult căile practice folosite de imperialism pentru atingerea independenţei economice a statelor, a politicii lor de dezvoltare, implicit a independenţei lor politice. Totodată, Tezele pentru Congresul al XIV- lea, expunerile şi cuvintările secretarului general al partidului dau un răspuns ferm teoriilor conform cărora partidul comunist ar trebui să renunţe ori să împartă cu alte forţe rolul său conducător în societate, teze capitularde care implică riscul periclitării grave a înseşi cauzei socialismului; la fel de dăunătoare este teza potrivit căreia partidul comunist ar trebui să renunţe la caracterul său revoluţionar,teză ce vine în contradicţie flagrantă cu însăşi esenţa sa de partid al (Continuare in pag. a tat in pag, a 4-at Memento La ziua energeticianului, pentru ca primi vieţii economicosociale să bată ritmic, ireproşabil In noua istorie a patriei, zi de zi, sunt înscrise semnificative fapte de muncă ale căror performeri sunt fiii acestui neam, oamenii adevăraţi ai momentului istoric luminos, angajaţi şi dăruiţi în marea competiţie de realizări fără precedent a României socialiste. Din rîndul acestor eroi contemporani fac parte şi energeticienii. A devenit o frumoasă tradiţie ca în miez de octombrie să-i sărbătorim pe aceşti temerari de pe chipul cărora fermitatea, vigoarea, hotărîrea în atitudini şi acţiune nu numai că se desprinde în plinătatea lor, dar dintr-un dialog mai îndelungat cu ei ni se transmite şi nouă, ca printr-un arc voltaic, toată forţa şi tăria lor de caracter. Ştiu, din popasurile făcute în „lumea“ lor, că aceşti oameni seamănă cu munca pentru care au optat şi nu mi-am putut vreodată imagina ca ei să nu fie mereu la posturi. Şi mai ales in fiece prag de iarnă. Probabil nu toţi meseriaşii acestei ramuri vor şti că la origine ENERGIE are cuvîntul grecesc energheia: „activitate“ — energia constituind de fapt măsura generală a diferitelor forme de mișcare ale materiei, dar sunt con(Continuare la pag. a M Nicolae BUCUR LA QRTTNTF.A 7.TT/RT B!i" 1 i — —j ; ăi t s :"nfsT^^I Producţiile anului în curs adunate cu grija, cele viitoare pregătite corespunzâtor .La Consfătuirea de lucru pe probleme economice de la C.C. al P.C.R., secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sublinia din nou necesitatea strîngerii şi depozitării corespunzătoare a întregii recolte, asigurarea realizării însămînţărilor şi a tot ceea ce este necesar pentru a se pune bazele unor recolte bune şi în anul viitor. în spiritul acestor indicaţii acţionează acum şi lucrătorii ogoarelor din judeţul nostru, cu hotărîrea de a munci mai bine şi mai mult pentru a întîmpina marele forum al comuniştilor români cu noi şi însemnate succese. (Continuare In pag. • Sol Stefana DRAGHICI