Adevărul Harghitei, ianuarie-martie 1990 (Anul 2, nr. 10-82)
1990-01-28 / nr. 31
tfDt^ttaţită-tt tO-mxLVLt!“ ((litt taULtltt) Deşteaptă-te Romane ! din somnul cel de moarte, In care te-adinciră barbarii de tirani! Acum, ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani! Acum ori niciodată, să dăm dovezi la lume, Că-n aste mîini mai curge un singe de Roman, Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume, Triumfător in hipte, un nume de Traian ! Inalţă-ţi a ta frunte, şi cată-n jur de tine, Cum stau ca brazi in munte, voinici sute de mii; Din glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi in stine, Bătrîni, bărbaţi, tineri, din munţi şi din cimpii! Priviţi măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, „Viaţă-n libertate, ori moarte“ strigă toţi! Pe voi vă nimiciră a pisiici răutate, Şi oarba nemurire, la Milcov şi Carpaţi ! Dar noi, pătrunşi la suflet de sînta libertate, Jurăm că vom da mina, să fim pururea fraţi ! O mamă văduvită de la Mihai cel Mare, Pretinde de la fii şi şi azi mină d-ajutor. Şi blastămă cu lăcrămi în ochi pe orşicare. In astfel de pericol s-ar face vînzătoriiDe fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă. Oricare s-ar retrage din gloriosul loc, Cind Patria sau mama, cu inima duioasă Va cere, ca să trecem prin sabie şi foc ! N-ajunge iataganul barbarei Semi-Lune, A crucii plăţi fatale şi azi le mai simţim : Acum se viră Knuta în vetrele străbune, Dar martor ne e Domnul, că vii nu o primim ! Ne-ajunse despotismul cu întreaga lui orbie, Al cărui jug din secuii ca vitele-l purtăm : Acum se-ncearcă cruzii în oarba lor trufie, Să ne răpească Limba, dar morţi numai o dăm ! Români din patru unghiuri, acum ori niciodată Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri ! Strigaţi în lumea largă, că Dunărea-i furată. Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri ! Preoţi, cu crucea-n frunte ! căci oastea e creştină. Deviza-i libertate şi scopul ei prea sunt. Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decit să fim sclavi iarăşi în vechiul nostru pământ! Andrei MUREŞIANU TEXTUL A FOST PRELUAT DIN REVISTA „ASTRA“ ÎN PAGINA A 2-A publicăm partitura Din partea Consiliului Judeţean al Frontului Salvării Naţionale Recent, domnii Lászlófy Pál şi Cornel Dorneanu au fost aleşi în funcţiile de vicepreşedinţi ai consiliului judeţean. Csutak István, care anterior şi-a înaintat demisia din funcţie, a acceptat în faţa plenului consiliului ca, în continuare, în calitate de membru al biroului executiv, să se ocupe cu problemele tineretului. In ziarul nostru de marți „EU AM PRODUS, EU AM PLĂTIT, EU AM CONSTRUIT . . COTIDIAN SOCIAL, POLITIC ŞI CULTURAL Anul I. Nr. 31 Duminică, 28 ianuarie 1990 4 pagini — 50 bani Mi-am propus scrierea acestui articol, pe tema modului cum se va organiza agricultura în acest an, dar în special despre condiţiile de atribuire a loturilor în folosinţă, deoarece din deplasările făcute în teren, în ultima perioadă, am constatat că nu peste tot s-a înţeles aşa cum trebuie această problemă, respectiv a măririi loturilor date în folosinţă. Din reglementările Consiliului Frontului Salvării Naţionale, ale „Cu dorinţa de a munci a oamenilor nu avem probleme, insă...“ — Convorbire cu directorul I.F. Vlăhiţa, ing. Mircea Spiţă — — Cu ce gînduri porniţi, domnule director ? — chiar dacă abia aţi preluat această funcţie. — Sunt multe lucruri de rezolvat, unele chiar pentru perspectiva colaborării cu exteriorul. Pentru maşinile din import din turnătoria nouă n-avem piese. Cauza : fostele restricţii ! La prelucrări mecanice parcul de maşini e depăşit, faţă de pretenţiile privind precizia, deci calitatea pieselor ... Aspectele însă sunt mult mai numeroase şi ele pot fi rezolvate numai de oameni competenţi, cu răbdare şi multă muncă. E greu, oamenii, cum bine ştim, n-au avut mult timp,acces la publicaţii de specialitate şi nici măcar la ceea ce s-a realizat mai bun în ţară ... Cum apreciaţi atmosfera de lucru la ora actuală ? — Se constată o rămînere în urmă în planul organizatoric. Oamenii au aşteptat o serie de informaţii, care nu au parvenit la timp. Aici ne poate ajuta comitetul Frontului. Spun aceasta pentru că oamenii cer încă unele drepturi deja reglementate legal, dar pe care ei nu le cunosc ! Apoi se rupe greu cu obişnuinţa de a aştepta să vină totul de sus. E bine că oamenii noştri sunt prezenţi la lucru, absenţe deosebite nu sunt. Am discutat cu cei de la furnale şi principala lor dorinţă este să fie asiguraţi cu materii prime şi materiale, pentru că de lucrat vor să lucreze. Avem probleme la cocsul pentru furnale şi turnătorie şi cu mangalul de bocşă. O altă chestiune: continuăm cu Î.T.A. Harghita demersurile pentru îmbunătăţirea transportului de la rampă al materialelor, ca să putem ajunge la 800 tone pe zi, faţă de 500 cit se asigură în aceste zile. — Şî despre salariul pe ianuarie ?"" — In medie, pe întreprindere, întrevedem nivelul de circa 80 la sută; aici își spun cuvîntul și cazurile de întreruperi cauzate de lipsă de materiale. Este un motiv în plus pentru a trece la pregătirea lunii februarie în așa fel, incit să nu fie astfel de probleme. Consemnare de L. SZILVESZTER „Feerie de iarnă“ — Fotó : BUTA Ágoston Iririmi) IECA JUDE I / ii ! Deşi aflat la graniţa celor 1.000 metri altitudine, peste Bilbor bat, chiar şi acum în „dricul“ iernii, vînturi de primăvară ! Peste sat şi peste oamenii săi Revoluţia din decembrie a aduse cu sine o adevărată primăvară ! De atunci bilborenii parcă sunt alţi oameni , mai veseli, cu zîmbetul pe buze, maivorbăreţi, dornici în cel mai înalt grad să cunoască ce se mai întîmplă prin ţară. Ziarele se citesc, din această cauză, şi aici cu maximum de interes. Există o dorinţă unanimă : să facă fiecare din propria sa gospodărie o oază de belşug şi bunăstare. Mai ales acum cînd au scăpat de pericolul ce-i teroriza continuu, în ultimul timp mai ales, de a fi colectivizaţi forţat ! Şi nu era o simplă poveste! La primărie, tinărul primar Gheorghe Hârlav, propus în această funcţie de Consiliul Comunal al Frontului Salvării Naţionale şi aprobat de obştea satului, este optimist şi are deplină încredere că viaţa satului şi a ţăranilor se va schimba radical. „Oamenii au dat forţat. Au rupt de la gura copiilor laptele ca să-l predea la contract. N-au avut ce face. Cei care au refuzat contractele au primit obligaţii. Atunci cum nu vor da de acum înainte, fără a fi constrînşi, numai ceea ce le prisoseşte ! Din Bilbor au ieşit în fiecare an sute de animale predate la fondul de stat, dar bilborenii n-au văzut nici un kilogram de carne! Dacă cineva a îndrăznit totuşi să taie vreun viţel, încâlcind legile draconice, a plătit cu libertatea ! Atunci oamenii mai bine au omorît viţeii, la naştere, deoarece n-aveau nici un interes să sporească şeptelul. Acum aceste vremuri cred că au trecut pentru totdeauna, ca un visărit ! Deja s-au primit toate restanţele deconcentrate pentru contractele din anul trecut. Dacă se vor modifica şi preţurile produselor animaliere, va fi foarte bine“. Sînt gîndurile tînărului primar al Bilborului, dar la fel ca el gîndesc acum toţi gospodarii comunei. Ilie ŞĂNDRUI! Vint de primăvară şi la Bilbor Mărirea lotului dat in folosinţă ţăranilor — cel mai mare act de dreptate Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare reţinem că, practic membrii cooperatori sau lucrătorii din S. U. A., precum şi din celelalte unităţi agricole de stat, inclusiv specialiştii din agricultură şi pensionarii care sunt membri cooperatori, pot beneficia de un lot în folosinţă in suprafaţă de pînă la 5.000 metri pătraţi de fiecare persoană, cu obligaţia ca aceştia să efectueze integral volumul de muncă stabilit de adunările generale. De asemenea, se mai precizează în reglementări că mărimea lotului în folosinţă ce se atribuie poate fi mai mică decit cea prevăzută prin reglementările în vigoare, precum şi faptul că şi pentru acele familii de pe teritoriul comunei ce nu lucrează in agricultură, inclusiv unor persoane din oraşele învecinate, li se poate atribui, la cerere, un lot în folosinţă de pînă la 2.500 metri pătraţi peContinuo?* in nota 1 ol Anton BORȘ