Adevărul Harghitei, ianuarie-martie 1990 (Anul 2, nr. 10-82)

1990-01-28 / nr. 31

tfDt^ttaţită-tt t­O-mxLVLt!“ ((litt taULtltt) Deşteaptă-te Romane ! din somnul cel de moarte, In care te-adinciră barbarii de tirani! Acum, ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani! Acum ori niciodată, să dăm dovezi la lume, Că-n aste mîini mai curge un singe de Roman, Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume, Triumfător in hipte, un nume de Traian ! Inalţă-ţi a ta frunte, şi cată-n jur de tine, Cum stau ca brazi in munte, voinici sute de mii; Din glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi in stine, Bătrîni, bărbaţi, tineri, din munţi şi din cimpii! Priviţi măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, „Viaţă-n libertate, ori moarte“ strigă toţi! Pe voi vă nimiciră a pisiici răutate, Şi oarba nemurire, la Milcov şi Carpaţi ! Dar noi, pătrunşi la suflet de sînta libertate, Jurăm că vom da mina, să fim pururea fraţi ! O mamă văduvită de la Mihai cel Mare, Pretinde de la fii­ şi şi azi mină d-ajutor. Şi blastămă cu lăcrămi în ochi pe orşicare. In astfel de pericol s-ar face vînzători­­iDe fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă. Oricare s-ar retrage din gloriosul loc, Cind Patria sau mama, cu inima duioasă Va cere, ca să trecem prin sabie şi foc ! N-ajunge iataganul barbarei Semi-Lune, A crucii plăţi fatale şi azi le mai simţim : Acum se viră Knuta în vetrele străbune, Dar martor ne e Domnul, că vii nu o primim ! Ne-ajunse despotismul cu­ întreaga lui orbie, Al cărui jug din secuii ca vitele-l purtăm : Acum se-ncearcă cruzii în oarba lor trufie, Să ne răpească Limba, dar morţi numai o dăm ! Români din patru unghiuri, acum ori niciodată Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri ! Strigaţi în lumea largă, că Dunărea-i furată. Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri ! Preoţi, cu crucea-n frunte ! căci oastea e creştină. Deviza-i libertate şi scopul ei prea sunt. Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decit să fim sclavi iarăşi în vechiul nostru pământ! Andrei MUREŞIANU TEXTUL A FOST PRELUAT DIN REVISTA „ASTRA“ ÎN PAGINA A 2-A publicăm partitura Din partea Consiliului Judeţean al Frontului Salvării Naţionale Recent, domnii Lászlófy Pál şi Cornel Dorneanu au fost aleşi în funcţiile de vicepreşedinţi ai con­siliului judeţean. Csutak István, care anterior şi-a înaintat demisia din funcţie, a acceptat în faţa ple­nului consiliului ca, în continuare, în calitate de membru al biroului executiv, să se ocupe cu pro­­­­blemele tineretului. In ziarul nostru de marți „EU AM PRODUS, EU AM PLĂTIT, EU AM CONSTRUIT . . COTIDIAN SOCIAL, POLITIC ŞI CULTURAL Anul I. Nr. 31 Duminică, 28 ianuarie 1990 4 pagini — 50 bani Mi-am propus scrie­rea acestui articol, pe tema­ modului cum se va organiza agricultura în acest an, dar în spe­cial despre condiţiile de atribuire a loturilor în folosinţă, deoarece din deplasările făcute în te­ren, în ultima perioadă, am constatat că nu pes­te tot s-a înţeles aşa cum trebuie această pro­blemă, respectiv a mă­ririi loturilor date în folosinţă. Din reglementările Consiliului Frontului Salvării Naţionale, ale „Cu dorinţa de a munci a oame­nilor nu avem probleme, insă...“ — Convorbire cu directorul I.F. Vlăhiţa, ing. Mircea Spiţă — — Cu ce gînduri por­niţi, domnule director ? — chiar dacă abia aţi preluat această funcţie. — Sunt multe lucruri de rezolvat, unele chiar pentru perspectiva co­laborării cu exteriorul. Pentru maşinile din im­port din turnătoria nouă n-avem piese. Cauza : fostele restricţii ! La prelucrări mecanice par­cul de maşini e depăşit, faţă de pretenţiile pri­vind precizia, deci cali­tatea pieselor ... As­pectele însă sunt mult mai numeroase şi ele pot fi rezolvate numai de oameni competenţi, cu răbdare şi multă muncă. E greu, oamenii, cum bine ştim, n-au a­­vut mult timp,acces la publicaţii de specialita­te şi nici măcar la ceea ce s-a realizat mai bun în ţară ...­­ Cum apreciaţi at­mosfera de lucru la ora actuală ? — Se constată o ră­­mînere în urmă în pla­nul organizatoric. Oa­menii au aşteptat o se­rie de informaţii, care nu au parvenit la timp. Aici ne poate ajuta co­mitetul Frontului. Spun aceasta pentru că oa­menii cer încă unele drepturi deja reglemen­tate legal, dar pe care ei nu le cunosc ! Apoi se rupe greu cu obiş­nuinţa de a aştepta să vină totul de sus. E bine că oamenii noştri sunt prezenţi la lucru, absenţe deosebite nu sunt. Am discutat cu cei de la furnale şi prin­cipala lor dorinţă este să fie asiguraţi cu ma­terii prime şi materiale, pentru că de lucrat vor să lucreze. Avem pro­bleme la cocsul pentru furnale şi turnătorie şi cu mangalul de bocşă. O altă chestiune: con­tinuăm cu Î.T.A. Har­ghita demersurile pen­tru îmbunătăţirea tran­sportului de la rampă al materialelor, ca să putem ajunge la 800 to­ne pe zi, faţă de 500 cit se asigură în aceste zile. — Şî despre salariul pe ianuarie ?"" — In medie, pe în­treprindere, întreve­dem nivelul de cir­ca 80 la sută; aici își spun cuvîntul și ca­zurile de întreruperi cauzate de lipsă de ma­teriale. Este un motiv în plus pentru a trece la pregătirea lunii fe­bruarie în așa fel, incit să nu fie astfel de pro­bleme. Consemnare de L. SZILVESZTER „Feerie de iarnă“ — Fotó : BUTA Ágoston Iriri­mi) IECA JUDE­­ I / ii ! Deşi aflat la graniţa celor 1.000 metri altitu­dine, peste Bilbor bat, chiar şi acum în „dri­cul“ iernii, vînturi de primăvară ! Peste sat şi peste oamenii săi Re­voluţia din decembrie a aduse cu sine o adevă­rată primăvară ! De a­­tunci bilborenii parcă sunt alţi oameni , mai veseli, cu zîmbetul pe buze, mai­­vorbăreţi, dornici în cel mai înalt grad să cunoască ce se mai întîmplă prin ţară. Ziarele se citesc, din a­­ceastă cauză, şi aici cu maximum de interes. Există o dorinţă unani­mă : să facă fiecare din propria sa gospodărie o oază de belşug şi bu­năstare. Mai ales acum cînd au scăpat de peri­colul ce-i teroriza con­tinuu, în ultimul timp mai ales, de a fi colec­tivizaţi forţat ! Şi nu e­­ra o simplă poveste! La primărie, tinărul primar Gheorghe Hârlav, propus în această fun­cţie de Consiliul Comu­nal al Frontului Salvă­rii Naţionale şi aprobat de obştea satului, este optimist şi are deplină încredere că viaţa satu­lui şi a ţăranilor se va schimba radical. „Oame­nii au dat forţat. Au rupt de la gura copiilor laptele ca să-l predea la contract. N-au avut ce face. Cei care au refu­zat contractele au pri­mit obligaţii. Atunci cum nu vor da de a­­cum înainte, fără a fi constrînşi, numai ceea ce le prisoseşte ! Din Bilbor au ieşit în fie­care an sute de animale predate la fondul de stat, dar bilborenii n-au văzut nici un kilogram de carne! Dacă cineva a îndrăznit totuşi să taie vreun viţel, încâl­cind legile draconice, a plătit cu libertatea ! A­­tunci oamenii mai bine au omorît viţeii, la naş­tere, deoarece n-aveau nici un interes să spo­rească şeptelul. Acum aceste vremuri cred că au trecut pentru tot­deauna, ca un vis­ărit ! Deja s-au primit toate restanţele de­concen­trate pentru contractele din anul trecut. Dacă se vor modifica şi pre­ţurile produselor ani­maliere, va fi foarte bi­ne“. Sînt gîndurile tînă­­rului primar al Bilboru­­lui, dar la fel ca el gîn­­desc acum toţi gospoda­rii comunei. Ilie ŞĂNDRUI! Vint de primăvară şi la Bilbor Mărirea lotului dat in folosinţă ţăranilor — cel mai mare act de dreptate Ministerului Agricul­turii şi Industriei Ali­mentare reţinem că, practic membrii co­operatori sau lucră­torii din S. U. A.,­ precum şi din celelalte unităţi agricole de stat, inclusiv specialiştii din agricultură şi pensiona­rii care sunt membri co­operatori, pot beneficia de un lot în folosinţă in suprafaţă de pînă la 5.000 metri pătraţi de fiecare persoană, cu o­­bligaţia ca aceştia să e­­fectueze integral volu­mul de muncă stabilit de adunările generale. De asemenea, se mai precizează în reglemen­tări că mărimea lotului în folosinţă ce se atri­buie poate fi mai mică decit cea prevăzută prin reglementările în vigoa­re, precum şi faptul că şi pentru acele familii de pe teritoriul comunei ce nu lucrează in agri­cultură, inclusiv unor persoane din oraşele în­vecinate, li se poate a­­tribui, la cerere, un lot în folosinţă de pînă la 2.500 metri pătraţi pe­­Continuo?* in not­a 1 ol Anton BORȘ

Next