Adevărul Harghitei, ianuarie-martie 1991 (Anul 3, nr. 279-326)
1991-01-15 / nr. 283
Pagina a 2-a — 15 ianuarie 1991 De la I.C.S.M.P., la VIPROMAl U Un cititor avizat al ziarului nostru, fără îndoială , a constatat spaţiul tipografic apreciabil ce a fost rezervat relatării celor mai diverse aspecte din domeniul comerţului. Considerăm noi, justificat acest lucru tocmai prin faptul că puţine sectoare de activitate sunt supuse unei atît de diversificate game de solicitări din partea populaţiei ca cel al comerţului. Şi un alt aspect ce se cuvine a fi evidenţiat de la capul locului ar fi acela că activitatea din comerţ se înscrie printre primele domenii vizate în scopul înlăturării păgubitoarelor mecanisme ale regimului trecut şi instaurării unei activităţi bazate pe regulile specifice unei economii de piaţă, în cadrul căreia rolul concurenţei loiale este bine cunoscut. Dorind să facem cunoscut cititorilor noştri modul în care s-a acţionat în acest sens la o importantă unitate harghiteană de profil — cunoscută nouă sub denumirea de I.C.A.A.P. Miercurea-Ciuc — am apelat la amabilitatea directorului acesteia, domnul DAN MARIAN. „înainte de toate —ine precizează interlocutorul — fie-mi permis să folosesc acest prilej de a informa corect cititorii, fireşte în principal pe cei care mă cunosc, asupra faptului că denumirea magazinului particular profilat pe desfacerea produselor de import, de pe strada Petöfi din municipiul reşedinţă de judeţ — „Dan şi Simon — nu are nici o legătură cu persoana mea“. Are, însă, domnul director să ne spună multe lucruri interesante despre o altă denumire: „VIPROMAL“. Adică, despre societatea pe acţiuni înfiinţată pe „suportul“ fostei unităţi I.GS.A.A.P. Miercurea-Ciuc, care şi-a păstrat în esenţă obiectul de activitate, aşa cum reiese şi din noua denumire, cel de vînzare de produse şi mărfuri alimentare, cu perspectivă, însă, de a-şi îmbogăţi gama de activităţi şi cu operaţiuni de import-export de diverse servicii, ca şi cu vînzarea şi de mărfuri industriale. Aşadar, despre noua unitate comercială a cărei înregistrare în Registrul comerţului s-a făcut chiar cu vreo cîteva zile în urmă, aflăm că este cu capital integral de stat, urmînd ca după distribuirea la ■nivel naţional a titlurilor de proprietate să se procedeze la vînzarea de acţiuni, conform reglementărilor. „Avem convingerea — ţinea să sublinieze interlocutorul — că rezultatele economico-financiare rău ne vor crea probleme deosebite privind vînzarea de acţiuni către populaţie“. „Este, desigur, o remarcă îmbucurătoare, dar în acelaşi timp vă rugăm să vă referiţi şi la o altă importantă problemă cu care v-aţî şi vă confruntaţi, şi anume, aceea a trecerii la privatizare..." „Intr-adevăr parcurgem deja faza incipientă a privatizării, ce constă in predarea în administrare directă a unităţilor către personalul existent; este vorba de predarea întregului patrimoniu — mijloace fixe, clădire, obiecte de inventar, marfă, ambalaje, personal etc., etc“. Şi tot în acest context mai reţinem că din anumite motive economice s-a optat pentru sistemul de mandat. Prin urmare, mandatarul, pe baza contractului cu Societatea, va plăti un anumit venit anual stabilit după criterii bine determinate, acoperindu-și din venitul brut toate cheltuielile — inclusiv salariile și alte stimulente —, iar venitul net rămas după impozitul de profit trecîmdu-i în proprietatea sa. în cazul că acest venit este investit în unitate, mandatarului i se transferă titlul de proprietate, situaţie similară fiind şi în cazul în care se achită stocul de marfă destinat desfacerii. Iată deci că, în sfîrşit, putem avea convingerea că într-o atare situaţie nu vom mai asista la... furt al propriilor produse, după cum vrem să credem că efectele, evident, benefice nu vor intîrzia să apară şi în privinţa calităţii serviciilor. Să nu neglijăm, în acelaşi timp, pe lingă nivelul serviciilor, nivelul, nu în puţine cazuri, destul de... usturător al preţurilor, „într-o primă fază — ne spunea domnul Dan Marian , ne-am rezervat dreptul de a stabili noi nivelul preţurilor produselor, urmînd ca pe parcurs această competenţă să aparţină mandatarului. Personal, vreau să cred că în timp lucrurile vor decurge înspre bine, afirmaţie la baza căreia stă şi evoluţia celor 14 unităţi alimentare şi de alimentaţie publică ce lucrează deja în sistemul de mandatariat.. (Va urma) Alexandru ŢIFREA Un contract ferm cu „Nord Western Extract46 Prin punerea în funcţiune a unei noi secţii (T.R.N.) în cadrul LV. P.S. Miercurea-Ciuc, în luna august a anului trecut s-a creat posibilitatea trecerii la o nouă activitate prin care să fie folosit atît spaţiul disponibilizat cit şi forţa de muncă excedentară. Pornindu-se de la acest deziderat s-a ciat legătura cu fosta centrală a băuturilor şi prin intermediul ei a fost stabilit primul contract cu firma „Nord Western Extract“. Tratativele au decurs pe cit de repede pe atît de bine, astfel că în luna septembrie 1990 cu o mostră de esenţă „Cola“ se produceau la Miercurea-Ciuc primele 100 de sticle ce aveau să poarte emblema atît de cunoscutei firme „Cola“. Primul pas fusese făcut, al doilea urma să ducă spre ceea ce trebuia să se finalizeze cu un contract. Mulțumit de probe, d-l S. Walter, reprezentantul firmei, s-a deplasat personal, în luna octombrie la Miercurea-Ciuc unde a şi semnat contractul pentru 1991, considerînd că produsul final corespunde întru-totul exigenţelor de calitate. Mai puţin mulţumit s-a declarat, domniasa, în legătură cu utilajele existente. Produsul „Cola” primea astfel, girul firmei autorizate. Mai mult decit atît, prin acest contract se stabileau şî condiţiile de producere a unei alte băuturi răcoritoare : „Punch“, „Orange“-ul şi „Lemon- Lime“-ul constituind, actualmente, baza de discuţie pentru un nou contract. Dar, într-o asemenea aventură, greutăţile de început sunt şi ele inerente, cele mai multe fiind cauzate de conţinutul scăzut de bioxid de carbon : 6 gr de litru prevede standardul, cu 3—5 gr se îmbuteliază şi sub acest indice ajunge pe masa cumpărătorilor. — Ce intenţionaţi să întreprindeţi pentru a elimina aceste neajunsuri, d-le director Orbán ? — Mai terţii avem în vedere prelungirea timpului de impregnare cu bioxid de carbon, introducerea unor faze intermediare şi asigurarea unor capsule care să asigure o îmbuteliere corespunzătoare, în al doilea rînd ţintim modernizarea completă a liniei existente. în acest scop am şi lansat o comandă către „Tehnofrig“ Cluj pentru a procura o maşină cu parametri tehnologei superiori, cu o largă răspîndire şi recunoaştere în ţară. Ca urmare a demersurilor pe care le-am făcut sîntem asiiguraţi că vom intra în posesia ei la sfîrşitul liunii martie. Avem, de asemenea, în vedere aspectul comercial al produsului şi ridicarea lui la nivelul pieţei internaţionale. Dar, pentru toate este nevoie încă de timp şi de ce nu, de bani. — Contractul încheiat cu firma străină vă obligă la a produce. Aveţi asigurată piaţa de desfacere ? — Nici nu s-ar putea altfel. Primul nostru ,,cumpărător", faţă de care avem şi obligaţia morală, este judeţul prin întreprinderile sale care practică comerţul. Am în vedere societăţile „Vipromal S.A.“, ,Bradul S.A.“, U.J COOP. Harghita, ICSM. Gheorgheni, staţiunea Tzvoru Mureş, Odorheiu Secuiesc ca să enumăr doar cîteva în plus. avem sobei ţări mari din Capitală şi de ne Litoral. — Să înţelegem că î.V.P.S. Miercurea-Ciuc este singura întreprindere «fintară care produce aserrmnea băuturi răcoritoare ? — Nu. Mai produce „Zarea“ Bucureşti şi sînt în curs de a ieşi ce plată cei din Braşov, Botoşani şi Iaşi. Oricum, concurenţa încă nu ne ameninţă şi dacă ar fi să fie aşa, sîntem pregătiţi să nu facem faţă. Ştefana DRAGITICI MICA PUBLICITATE BARBAT singur, situaţie bună, cam pentru menaj şi gospodărie, femeie serioasă. 45 —55 ani, ofer locuinţă Relaţii : C.P. 132, Copşa Mică, judeţul Sibiu. (13) PIERDUT legitimaţie de serviciu, eliberată de întreprinderea de Confecţii Miercurea-Ciuc, pe numele Asavei Angelica. O declar nulă. (12) „Armata...“ (Urmare din pag. 1) Secţionarea pregătirii profesionale, atît teoretică cit şi practică, cu un plus de insistenţă pe partea practică. Nu mai avem restricţii in aprovizionarea cu carburanţi, nici In asigurarea cu muniţie pentru executarea exerciţiilor de tragere nici mn dotare. — Tocmai datorită acestor exerciţii de pregătire a ostaşilor au fost şi... „binevoitori care au lansat fel de fel de zvonuri că „armata ar trage în Harghita“, comentîndu-se în fel şi chip aceste speculaţii... — Da, ostaşii din Harghita au tras şi vor trage în continuare, pe cîmpurile de instrucţie. Deci se pregătesc, se vor pregăti în continuare, fără a da socoteală unuia sau altuia Avem şi noi o ierarhie militară, avem ordine precise, clare privind pregătirea noastră, şi le vom respecta întocmai. Nu cred şi nu voi înţelege niciodată cum unui cetăţean de bună credinţă al României sâ-i fie teamă de armata română. Am fost şi vom rămine întotdeauna elementul de stabilitate, încredere pentru toţi fiii acestei ţări, indiferent de naţionalitate, de apartenenţă la o formaţiune politică sau alta. Pregătirea noastră pentru apărarea patriei, a poporului român nu trebuie să fie, pentru nimeni, motiv de suspiciune. De altfel, colaborăm (şi nu ne subordonăm) cu organele locale, le informăm despre activitatea noastră de instruire, aşa în mare, fiindcă acţiunile ce le întreprindem tot pentru o bună pregătire, detaliile acestora, ne interesează numai pe noi. Sînt convins că acest an 1991 va fi un an al desăvîrşirii pregătirii ostaşilor noştri pînă la cel mai mic amânunt. De altfel, în orice stat democratic armata nu dă socoteală — pentru că se pregăteşte pentru apărarea patriei şi a poporului căruia îi aparţinem nimănui decit ierarhiei militare de care aparţine. Şi fiindcă, aminteam de colaborare, aş dori să menţionez: colaborăm foarte bine cu prefectura, cu conducerile întreprinderilor şi instituţiilor din municipiul Miercurea- Ciuc, bucurîndu-ne de sprijinul lor material şi moral. Deci, nimeni, nu are nici un motiv de suspiciune sau de îngrijorare în legătură cu pregătirea noastră teoretică şi practică. Chiar dacă se mai zvoneşte că in Harghita se... trage (da, se trage pe cîmpurile de pregătire) aceasta nu trebuie să neliniştească pe absolut nimeni. Fiindcă noi, ostaşii din aici, sîntem scutul de apărare — aşa cum de altfel este întreaga armată română — al poporului român, al României. ,ADEVĂRUL HARGHITEI" Jaful sistematic al bogăţiilor României (2) I. UN JEFUITOrt PE TERMEN MAI LUNG — POARTA OTOMANA De la cea dinţii plată a tributului (1415), în urma tratatului lui Mircea cel Bătrîn cu Poarta, pînă în 1858 Muntenia a plătit numai sub formă de tribut, conform documentelor, o sumă de peste 664 milioane lei aur (1 leu aur = 0,3225 grame) însemnînd peste 214 tone aur. Deşi Moldova a început să plătească mai tîrziu tribut (1456) totuşi Poarta otomană a reuşit să stoarcă 322,5 milioane lei aur însemnînd peste 104 tone aur. După unirea Moldovei cu Muntenia (1859) şi formarea statului naţional român modern, în perioada de 18 ani pînă la cucerirea Independenţei de stat în 1877, România, în noua formă de organizare a plătit o sumă ce echivalează cu peste 14 tone aur. Cu toate că, Transiilvania s-a aflat sub dominaţie otomană numai un veac şi jumătate, începînd cu anul 1541, a plătit tribut o sumă ce echivalează cu peste 8 tone aur. Trtatizînd tributul plătit Porţii otomane ajungem la o sumă ce echivalează cu peste 341 tone aur. II. UN JEFUITOR RAPACE — IMPERIUL HABSBURGIC Incepînd cu anul 1687, în urma tratatului de la Blaj şi pînă la 1918 Transilvania a plătit drept contribuţie peste 2 miliarde lei aur. Deşi stăpânirea habsburgică asupra Olteniei s-a menţinut numai 23 de ani (1716—1739) contribuţia plătită s-a ridicat la 32,6 milioane lei aur. Banatul intrat sub dominaţia habsburgică în 1718 a plătit 290 milioane Iei aur iar Bucovina de nord în doar 19 ani de exploatare (1862—1881) 1266 miIII. IMPERIUL ŢARIST Teritoriul ţărilor române a fost folosit mai ales pentru întreţinerea armatelor ţariste care luptau împotriva Imperiului Otoman, cazurile mai evidente fiind cele lioane lei aur. Totalizînd încasările, sub diferite forme ajungem la un echivalent de 857,5 mii tone aur. Din această cantitate rapacea visterie austroungară a încasat o mare parte în tr.etaxe preţioase. Numai din datele cunoscute minele din Baia Sprie au produs în 24 ani 13,7 tone aur, în 21 ani cele din Baia Mare si Zlatna 11 tone, toată această zonă produeînd între 1792 și 1897 peste 44 milioane kg argint. — MEREU LA HOTARE din perioadele 1769 — 1774, 1806 — 1812 1823- 1834, 1844 — 1850 Fără a socoti jafurile si distrugerile, obligaţiile im bani şi produse echivalează cu peste 64,5 tone aur. IV. 1916—1945 — CAPITALUL STRAIN ŞI implicaţiile LUX Sub formă de daune provocate de inamic în timpul primului război mondial, dobînzi, comisioane, datorii de război, profituri, exploatare economică, distrugeri, rechiziţii efectuate de armata hitleristă ana pierdut peste 12,5 milioane kg aur. Asupra acestui aspect vom reveni. Centralizând toate aceste sume, ne apare tabloul destinaţiilor celor aproximativ 1400 vagoane de aur. A. GHIOREAN